Care este cel mai bun mod de a consuma ouăle: fierte, prăjite sau omletă? Mihaela Bilic spune ce să alegem și de ce
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat care este modul ideal de preparare a ouălor. În funcție de nevoile organismului și de ținta alimentară a fiecăruia, ouăle se gătesc diferit. Într-o postare pe Instagram, ea a detaliat diferențele dintre oul fiert tare, oul prăjit și omleta clasică, oferind sfaturi practice. De ce să alegem oul fiert tare Potrivit Mihaelei Bilic, modul de preparare influențează foarte mult digestia și senzația de sațietate. Astfel, persoanelor care urmează o dietă de slăbire le este recomandat oul fiert tare, întrucât este mai greu de digerat și oferă o senzație prelungită de sațietate. „Dacă sunteți la cură de slăbire și vreți ca oul să fie greu de digerat și să țină mult de foame, alegeți oul fiert tare, nimic nu satură mai bine” – Mihaela Bilic În schimb, pentru cei care preferă un aliment ușor de digerat, varianta optimă este oul fiert moale, cu albușul complet coagulat și gălbenușul moale – „Dacă vreți ca oul să fie ușor de asimilat, atunci trebuie să fie fiert moale, cu gălbenușul cleios”. Nutriționistul a ținut să demonteze și unul dintre cele mai răspândite mituri: oul prăjit nu este neapărat un pericol pentru siluetă. Ea explică faptul că uleiul nu pătrunde în structura proteică a oului, iar conținutul caloric nu crește semnificativ dacă produsul este scurs corespunzător. „Dacă vă place combinația rumenit-cremos, oul ochi va fi preferatul vostru. Uleiul nu poate pătrunde printre moleculele de proteine, deci albușul nu se poate îmbiba cu grăsime. Oul ochi nu are multe calorii dacă îl scurgem bine de ulei după prăjire”, a subliniat Mihaela Bilic. Ce este potrivit pentru regimul Keto În ceea ce privește omleta, reputatul medic nutriționist o consideră alegerea potrivită pentru cei care urmează diete proteice sau regimul Keto. „Dacă sunteți la dietă proteică/Keto, faceți efort intens sau aveți nevoie de un preparat sățios și hrănitor, se recomandă omleta. Gălbenușul, în contact cu uleiul, produce o reacție de emulsionare cu încorporarea grăsimii; lecitina din gălbenuș «înghite» uleiul, precum maioneza”, a explicat medicul. Totuși, Bilic avertizează că omleta poate deveni ușor calorică: „Socotiți 100 de calorii pentru fiecare lingură de ulei adăugată în tigaie. Un ou are aproximativ 80 de calorii”. Indiferent de modul în care este gătit, oul rămâne unul dintre cele mai complete și nutritive alimente. Cheia, spune Mihaela Bilic, este adaptarea metodei de preparare la stilul de viață și la nevoile fiecăruia. RECOMANDAREA AUTORULUI: Mihaela Bilic declară război dietelor. Un nou trend popular care te ajută să slăbești Mâncarea care „hidratează şi încălzeşte, hrăneşte şi satură”, potrivit medicului nutriționist Mihaela Bilic Sunt bune sau nu MURĂTURILE pentru organism? Dr. Mihaela Bilic dezvăluie ce se întâmplă în corpul nostru când mâncăm gogonele sau castraveți murați Mihaela Bilic propune „micul dejun Oslo”, un plan alimentar din anii 1930: Copiii norvegieni care au mâncat regulat au înregistrat SALTURI vizibile Medicul care dezvăluie secretele alimentației care te menține în formă de la vârsta de 70 ani. Ce ALIMENT cu potențial alergizant trebuie evitat
Afacerea cu care a dat lovitura un român întors din Suedia: M-am născut la țară, iubesc animalele și pământul
Samuel Bărbos, un român în vârstă de 34 de ani din comuna Agriș, județul Satu Mare, s-a întors țară după patru ani petrecuți în Suedia și a pus bazele unei ferme agricole și avicole. Inspirat de nevoia locuitorilor din mediul urban de a consuma produse naturale, el a introdus un sistem inedit de vânzare: ouăle de țară, provenite de la găini crescute în aer liber, pot fi cumpărate direct de la automate, cu prețul de un leu bucata. Fermierul lucrează acum aproximativ 80 de hectare de teren, cultivate cu grâu, porumb și floarea-soarelui, în timp ce soția sa se ocupă de creșterea găinilor ouătoare. Pentru că nu poate acoperi întreaga cerere doar cu producția proprie, Samuel colaborează și cu o fermă din Botiz, de unde achiziționează ouă naturale, însoțite de buletine de analiză. „Am fost plecat în Suedia aproximativ 4 ani. Când m-am întors am investit banii câștigați în gospodărie. M-am născut la țară și iubesc animalele și pământul”, a declarat Samuel Bărbos pentru Agrointel.ro. Deși nu cunoaște exact numărul găinilor pe care le deține, presupune că sunt peste 100 și știe exact că acestea sunt crescute în aer liber. În ceea ce privește automatele de ouă, ideea i-a venit din dorința de a oferi acces la produse naturale și celor care, din diverse motive, nu ajung la piață. Primul automat a fost amplasat într-o hală din Piața Mare din Satu Mare, iar ouăle sunt disponibile la cofraje de 10 sau 30 de bucăți. Dar, în perioada următoare, aparatul va fi mutat în cartierul Carpați Doi pentru a nu concura direct cu producătorii locali din piață. „Nu am vrut să încurc în piață, mi s-a cerut să îl mut și probabil îl voi muta în zona Carpați Doi. Pentru aceste aparate îmi trebuie aprobare de la autorități. A trebuit să merg cu actele la Direcția Sanitară Veterinară, care a verificat dacă sunt respectate condițiile de temperatură, conform regulilor europene”, a explicat el. Tânărul antreprenor a investit masiv în echipamentele necesare, astfel că el a achiziționat trei automate, două din Germania, la prețuri de aproximativ 8.500 de euro fiecare – și unul din Baia Mare, cel din Piața Mare costând aproximativ 6.700 de euro. Deocamdată, aparatele funcționează doar cu numerar, dar următoarele două vor permite și plata cu cardul. Ele urmează să fie amplasate în centrul orașului, lângă Muzeu, și pe strada Cloșca sau în localitatea Odoreu, în funcție de avizele obținute de la autoritățile locale. „E mult de umblat, dar nu asta este important. Important este ca omul să fie mulțumit de calitate și să aibă acces la marfă”, afirmă fermierul. Toate ouăle sunt ștampilate, au termen de valabilitate și respectă normele sanitar-veterinare.
Vopsirea ouălor are la bază obiceiuri PĂGÂNE
Vopsirea ouălor este un obicei străvechi, având la bază obiceiuri păgâne. Ouăle roșii nu sunt doar un simbol al Învierii, ci o tradiție mult mai veche în România. În multe zone din țară, gospodinele folosesc ingrediente naturale, precum foi de ceapă, sfeclă, urzică și multă răbdare. Potrivit PRIMA TV, dincolo de culoarea perfectă și strălucitoare, oul de Paște spune o poveste despre credință, familie și bucuria de a fi împreună. Cu toate că ouăle roșii sunt canonice în tradiția ortodoxă românească, în ultimii ani a devenit o obișnuință ca românii să coloreze ouăle în mai multe nuanțe – de la galben, verde și albastru, până la mov, portocaliu, turcoaz, magenta, argintiu, cu modele imprimate și abțibilduri. Culoarea roșie este „sacră” Cei mai tradiționaliști români consideră folosirea altor nuanțe drept o abatere de la tradiție și chiar o lipsă de respect față de semnificația religioasă a sărbătorii. Culoarea roșie simbolizează sângele vărsat de Hristos pentru mântuirea omenirii. Gospodinele evită să cumpere vopsele din comerț de teama substanțelor chimice ce ar putea pătrunde în albușul și gălbenușul oului. Pentru decorațiuni, ele folosesc frunze de trifoi. Ciocnitul ouălor Pentru creștinii ortodocși, oul simbolizează mormântul de piatră gol din care Iisus Hristos a înviat după Răstignire. Ciocnitul ouălor a devenit un mijloc universal de salut și recunoaștere între credincioși. Acest obicei prevestește viața veșnică ce îi așteaptă pe cei drepți după moarte. Oul, din timpurile păgâne, a fost un simbol al fertilității și nemuririi în toate culturile. Potrivit cosmogoniilor păgâne, haosul primordial al lumii era într-un ou. Dar oul s-a spart în două: o jumătate a devenit cerul, cealaltă – pământul. Iar roșul este culoarea vieții și a victoriei. Obiceiul ouălor de Paște își are originile în rândul primilor creștini din Mesopotamia, care colorau ouăle în roșu în memoria sângelui prețios al lui Hristos, scrus pe cruce pentru mântuirea tuturor. Maria Magdalena sau Fecioara Maria ar fi inițiat obiceiul înroșirii ouălor Biserica Creștină a adoptat oficial tradiția, considerând ouăle roșii simboluri ale Învierii. Majoritatea legendelor susțin că Maria Magdalena este inițiatoarea acestui obicei. Ea a mers la Roma pentru a predica Evanghelia și, în fața împăratului Tiberiu, i-a oferit un ou roșu spunând: „HRISTOS A ÎNVIAT.” Bătrânul împărat, un tiran și un molestator de copii care trăia în palatul său somptuos din insula Capri, a râs de Maria Magdalena. Tiberius i-a spus femeii că va crede în Hristos numai dacă oul din mâna ei se va înroși. Ceea ce s-a și întâmplat, lăsându-l pe împărat cu gura cască. Creștinii timpurii au preluat acest gest, oferindu-și ouă unii altora, iar ouăle au devenit încă din primele secole simboluri ale Învierii lui Hristos și ale renașterii spirituale. O altă poveste spune că Fecioara Maria le-a oferit soldaților romani care îl păzeau pe Iisus un coș cu ouă pentru a-l trata mai bine. Lacrimile ei au căzut pe ouă, iar acestea s-au înroșit. În tradiția ortodoxă greacă, ouăle se vopsesc în roșu în Joia Mare. Se spune că aceste ouă rezistă 40 de zile la temperatura camerei fără să se strice, iar dacă sunt sfințite de un preot în ziua de Paște, pot rezista și un an, fără să se altereze. Originile păgâne ale tradițiilor de Paște: Ouăle vopsite și iepurașul Ouăle au fost simboluri străvechi ale renașterii cu mult înainte de creștinism. Cu mult înainte ca Iepurașul de Paște să le ascundă prin grădini, ouăle simbolizau renașterea și fertilitatea în numeroase culturi antice.În Persia antică, oamenii își ofereau ouă decorate în timpul Anului Nou persan care marca echinocțiul de primăvară. Iepurașul de Paște are origini păgâne, legate de o zeiță germană. Se pare că Iepurașul de Paște a fost inspirat după Ēostre, zeița anglo-saxonă a primăverii și fertilității. Animalul ei sacru era – ați ghicit – iepurele, cunoscut pentru entuziasmul său de a se reproduce. În timpul Postului Mare, creștinii nu consumau ouă, așa că Paștele marca întoarcerea lor în alimentație.Ei le fierbeau și le vopseau în roșu, ca simbol viu al sângelui lui Hristos și al Învierii Sale. Unele biserici ortodoxe păstrează această tradiție și azi. Primul „Iepuraș de Paște” era mai degrabă judecător decât distribuitor de dulciuri. În Germania secolului al XVII-lea, copiii erau învățați că „Osterhase” (iepurele de Paște) îi judeca. Cei cuminți primeau ouă colorate în cuiburi, cei obraznici… nu primeau nimic. Moș Crăciun s-ar putea să fi împrumutat ideea împărțirii cadourilor în Ajunul Nașterii lui Hristos. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Cum să colorezi ouăle de Paște cu vopsea obținută din ingrediente NATURALE: varză roșie, turmeric, sfeclă, afine, spanac și foi de ceapă Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Cum să vopsești ouăle de Paște cu ingrediente naturale
Vrei să vopsești ouăle de Paște în nuanțe care au la bază ingrediente naturale? Poți obține culori surprinzător de frumoase folosind doar ingrediente din bucătărie, fără coloranți artificiali. De la legume la condimente, natura oferă o paletă bogată pentru a crea ouă colorate, autentice și pline de farmec rustic. Pentru cele mai bune rezultate, folosește ouă albe, adaugă oțet în lichidul de vopsit și lasă-le la înmuiat cât mai mult timp. Astfel, vei avea ouă frumoase, colorate natural, fără pic de chimicale, exact cum îți dorești pentru o masă pascală sănătoasă și autentică. Cât de periculoasă este vopseaua din comerț Vopseaua de ouă din comerț poate să conțină plumb, cupru, aluminiu și staniu, iar vopselele pot pătrunde prin porii oului și să contamineze albușul sau gălbenușul, a declarat medicul Dr. Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook. „Vopseaua de ouă cumpărată de la colţul străzii vă poate crea multe probleme de sănătate. Chiar dacă sunt mai ieftine sau mai frumoase, vopselele tipografice sau cele făcute artizanal pot avea efecte nocive datorită plumbului şi oxizilor de metale: cupru, aluminiu şi staniu. Vopselele textile sau cele tipografice pătrund prin porii oului şi pot contamina albuşul sau gălbenuşul, existând riscul declanşării unor toxiinfecţii alimentare.Recomandăm că la vopsirea ouălor să folosiţi doar subtanţe certificate medicosanitar, achiziţionate din magazinele specializate, evident dacă nu folosiţi coloranţii naturali, ca în bătrâni, prin utilizarea foilor de ceapă sau a frunzelor de nuc.Alte riscuri sunt legate de vechime şi mod de conservare. Este preferabil, mai ales atunci când sunt utilizate crude, în creme, maioneze, spumă de albuş, ca ouăle să fie foarte proaspete şi să fie spălate înainte de utilizare”. Medicul recomandă utilizarea vopselelor naturale sau a celor cu substanțe certificate medicosanitar. Roșu Pentru nuanțe de roșu sau roz, sfecla rasă sau cojile de ceapă roșie sunt ideale. Cum se prepară vopseaua: Se fierb, se strecoară și ouăle se lasă la înmuiat cât mai mult, chiar peste noapte, potrivit CSID. Galben sau portocaliu Galbenul aprins și portocaliul se obțin ușor cu turmeric sau coji de ceapă galbenă. Fierbe ouăle și scufundă-le în lichidul rezultat. Adaugă 2-3 linguri de turmeric sau cojile de ceapă într-o oală cu apă și fierbe timp de 20-30 de minute. Cum se prepară vopseaua: Scufundă ouăle în lichidul strecurat și lasă-le să stea până obții culoarea dorită. Vopseaua verde Verdele natural poate fi obținut combinând varză roșie cu turmeric sau din spanac. Dacă optezi pentru turmeric + varză roșie, aceste ingrediente oferă o nuanță frumoasă de verde. Cum se prepară vopseaua: Fierbe varza roșie în apă, strecoară lichidul și adaugă turmeric. Cufundă ouăle și lasă-le în soluție peste noapte pentru un verde vibrant. Vopseaua albastră Pentru un albastru vibrant, varza roșie fiartă este suficientă. Varză roșie creează un albastru spectaculos, mai deschis sau mai închis în funcție de timpul de expunere. Cum se prepară vopseaua: Toacă varza roșie și fierbe-o în apă timp de 30-40 de minute. Strecoară lichidul și lasă ouăle în el timp de câteva ore sau peste noapte. Vopseaua violet Nuanțele de violet și albastru închis vin din afine zdrobite sau flori de hibiscus, perfecte pentru un efect elegant și ușor marmorat. Cum se prepară vopseaua: Zdrobește afinele sau fierbe florile de hibiscus în apă timp de 20-30 de minute. Strecoară și lasă ouăle în lichid până capătă nuanța dorită. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Dr. Tudor Ciuhodaru, despre cele două mari pericole de pe masa de Paște: Ouăle vopsite și carnea de miel Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
O influenceriță din SUA a vopsit ouăle de Paște în cel mai excentric mod
O influenceriță americancă cu un istoric de clipuri virale și excentrice s-a filmat în timp ce vopsește ouă de Paște….în vasul de toaletă. Kate Heintzelman, care este fană declarată a cântărețului Justin Timberlake, a publicat clipul pe Instagram. Reacțiile n-auîntârziat să apară, dar vedeta a venit cu o explicație halucinantă: nu știa că ouăle de Paște se consumă. Purtând o mănușă de cauciuc pe mâna dreaptă, creatoarea de conținut a băgat ouăle în vasul de toaletă, cu grijă. A turnat coloranții alimentari pe marginea WC-ului și a presărat bicarbonat de sodiu, oțet alb distilat peste toate acestea și apoi așteaptă ca totul să își facă magia. „Este pur și simplu dezgustător și cine are bani de risipit pe atât de multe ouă?”, a fost reacția unui internaut. Deși Kate insistă că ouăle erau doar pentru a fi expuse și nu erau destinate a fi mâncate, oamenii nu au fost de acord. „Noi nu le mâncăm”, a explicat ea în continuare. „Stau pe tejghea doar pentru decor.” Citește și: Cum să vopsești OUĂLE de Paște Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Cel mai scump Paște din istoria creștinității: Cât îi costă masa tradițională pe români și spanioli
Digi24 a efectuat un experiment jurnalistic: a constatat că românii vor avea parte de cea mai scumpă masă din istoria erei creștine cu ocazia Paștelui din acest an. Românii plătesc mai mult pentru masa de Paște decât o fac spaniolii. Rezultatele sunt cu adevărat uluitoare! Nicăieri nu-i ca acasă, dar prețurile unui coș cu alimente au crescut din cauza inflației din ultimii ani. Coșul de cumpărături s-a scumpit cu 30% mai mult față de anul trecut. Costul unei mese tradiționale – Spania vs România Pulpa de miel a ajuns și la 66 lei/kilogramul în România. În Spania, este 16,20 euro, adică 80 lei în bani românești. Cel mai ieftin cozonac în magazinele românești se găsește la 14 lei. În Spania, celebrul Panettone costă minim 4,60 euro. În România, cozonacul poate ajunge și la prețul maxim de 200 lei per kilogram. Până și ouăle sunt mai scumpe în România: 12 ouă costă 18 lei, iar pachetul de vopsea este 4 lei. În Spania, 12 ouă costă 2,90 euro, adică 14,43 lei. Un pachet de vopsea este mai scumpă – costă 1 euro. În România, roșiile costă 15 lei/kilogramul, fiind de import pe durata primăverii. Cele românești erau și 65 lei în unele piețe. În Spania, un kilogram de roșii costă 2,29 euro, adică 11,39 lei. Tot în Spania, vinul roșu este mai ieftin, o sticlă de 0,75 litri fiind vândută la 3,20 euro. În România, o sticlă de vin roșu la 0,75 litri costă 30 lei. În total, pentru o masă adecvată de Paște, un român plătește 147 lei. Pe spanioli îi costă cu 4 lei mai mult din cauza cărnii și deserturilor: 151 lei, adică 30,32 euro. De ce s-a ajuns la scumpiri? Românii vor avea cel mai scump Paște din ultimii 30 de ani, poate chiar de la începutul erei creștine, avertizează economiștii din țară. Produsele tradiționale pentru masa festivă s-au scumpit cu între 10% și 30% după perturbările economice cauzate de pandemia de coronavirus, schimbările climatice care au dus la veri mai secetoase, de criza energetică și de criza cerealelor declanșate de războiul din Ucraina. Fermierii și comercianții susțin că scumpirile sunt cauzate de creșterea costurilor de producție. Prețurile semințelor, utilajelor agricole, energiei electrice și gazelor s-au dublat.Din această cauză, românii își recalculează bugetele de Paște, potrivit Agerpres. Unii consumatori sunt nevoiți să reducă cantitatea de produse cumpărate sau chiar să renunțe la carne.Cele mai scumpe produse sunt cozonacul, brânza, margarina, fructele și legumele de sezon. Grecii vor celebra cel mai scump Paște din istoria creștinității Și grecii plătesc mai mult decât orcând. O cină de Paște pentru opt persoane costă acum aproximativ 361,95 euro, cu o creștere de 11 euro față de 2024. Conform datelor oferite de INKA (Institutul Consumatorilor din Grecia), citate de IN.gr, 10 kilograme de miel costă acum 150 euro, la un preț de 15 euro/kg. Carnea de cocoș, o alternativă tradițională pentru masa pascală, costă 23 euro/ 1,5 kg. Un măcelar intervievat de postul de televiziune MEGA a declarat că mielul și carnea de capră se vând în prezent cu 14,98 euro/kg, în creștere față de 13,98 euro/kg în urmă cu doar o săptămână. Mageritsa (ciorbă grecească de Paște), costă în jur de 12 euro, iar tzatziki, brânza feta și graviera pot adăugă încă 20 euro la bugetul de cumpărături. Cărbunii pentru grătar (20 kg) costă acum 34 euro. Ouăle de ciocolată și tsoureki au explodat la preț: de la 9,48 euro la 11,98 euro (+26%). Ouăle de ciocolată, tot mai scumpe din cauza schimbărilor climatice Potrivit BBC, prețurile ouălor de Paște au crescut și în Regatul Unit al Marii Britanii, cu până la 50% față de anul trecut. Comercianții sunt nevoiți să vândă anumite produse micșorate în dimensiune, potrivit unei anchete realizate de organizația de protecție a consumatorilor. Mai multe dulciuri au fost afectate de fenomenul de „shrinkflation” – atunci când produsele devin mai mici, dar prețul rămâne neschimbat.De exemplu, un pachet de 80 grame de mini-ouă de ciocolată portocalie Terry’s costa 99p în Lidl în 2024, dar acum, la 70g, costă 1,35 lire sterline – o creștere netă de 56%. Cauza este scăderea accentuată a producției globale de cacao după vremea neobișnuit de caldă. Ancheta realizată de Which? a constatat că, la Tesco, un ou de Paște Twix cu ciocolată albă a crescut de la 5 lire la 6 lire de la un an la altul, în timp ce greutatea s-a redus de la 316g la 258g. Sursa Foto: Profimedia Citește și: Câți bani cheltuie o familie pentru masa de PAȘTE/Ce sfaturi au specialiștii financiari Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Americanii vor ouă românești, dar în condiții speciale: fermierii români ar trebui mai întâi să le spele și să le congeleze
Americanii vor ouă românești, dar în condiții speciale. Condițiile impuse? Fermierii români ar trebui mai întâi să spele toate ouăle și apoi să le congeleze, lucru imposibil în România din cauza infrastructurii înapoiate. Drumul ar dura aproximativ două săptămâni, din portul Constanței în Marea Mediterană, și ulterior, să fie transportate peste Oceanul Atlantic ca să ajungă în porturile americane. Pentru țara noastră ar fi fost o oportunitate pentru că americanii sunt loviți de o criză istorică de mai bine de un an – ouăle de pe rafturile supermarketurilor americane s-au scumpit. Din această cauză, ei caută să cumpere ouă din Europa. Potrivit Kanal D, ouăle nu sunt spălate nicăieri în comunitatea europeană. Penuria de ouă din SUA ar fi putut fi o oportunitate uriașă ca fermierii români să vândă ouă la prețuri mai bune. Producătorii se plâng că nu există asemenea infrastructură. O duzină de ouă a început să coste și 5 dolari în Statele Unite. În România, fiecare ou costă 0,60 bani. Cel mai mare importator de ouă românești este Italia (13 mii de tone), iar Germania se află pe locul 2 (4,2 mii tone). Bulgaria importă 3,7 mii de tone de ouă românești. Între timp, Brazilia, Turica și Coreea de Sud au sărit în ajutorul Statelor Unite, modernizându-și infrastructura și îndeplinind cerințele impuse. Sursa Foto: Envato Citește și: Președintele UCPR: „Într-o lună obișnuită, un român mănâncă aproximativ 21 de ouă. De Paște, mănâncă 30 de ouă” Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele
Președintele UCPR: Într-o lună obișnuită un român mănâncă aproximativ 21 de ouă
În ciuda scumpirilor, România este în continuare printre țările cu cele mai ieftine ouă din Uniunea Europeană, chiar și în pragul Sărbătorilor Pascale, când consumul intern crește cu 50%. Potrivit Agerpres, un român consumă, în medie, 30 de ouă într-o lună, raportat la media europeană de 21. Potrivit Observatorului Prețurilor în Uniunea Europeană, prețul ouălor în România, la poarta fermei, era săptămâna trecută 211 euro/100 kg. Oul se vindea cu aproximativ 60 de bani, în timp ce anul trecut în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale era undeva la 55 de bani un ou. În Bulgaria este 222 euro/100 kg, Ungaria are 286 euro/100 kg, iar Polonia – 314 euro/kg. Finlanda cu un preț de 204 euro/100 kg. Toate celelalte țări din UE sunt peste România, a declarat președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van. „Prețul ouălor în România, la poarta fermei, tot conform Observatorului Prețurilor în UE, cu o săptămână înainte a fost de 214,66 euro/100 kg, aproximativ 215 euro, un pic mai mare decât săptămâna trecută, când a fost 211 euro/100 kg. În perioada următoare nu estimăm modificări semnificative. Practic, nu sunt motive să crească prețul ouălor în următoarele două săptămâni. Vreau să vă spun că am văzut în supermarketuri carton cu 30 de ouă de la găini crescute în cușcă, codul 3, cu 24 de lei, adică 80 de bani bucata. Uniunea Europeană monitorizează doar oul la carton de 30 și din sistemul de creștere al găinilor în cușcă. Bineînțeles că pentru ouăle obținute din alt sistem de creștere, codul 2, codul 1, vom plăti mai mult. Și ambalajul e altul, iar prețul crește. În general, oferta în perioada aceasta a Sărbătorilor Pascale crește cam cu 50% față de o lună obișnuită. Dacă într-o lună obișnuită un român mănâncă aproximativ 21 de ouă, consum mediu, în luna cu Sărbători Pascale mănâncă 30 de ouă. Fermierii își programează fluxurile în așa fel încât în perioada aceasta să aibă suficiente ouă, iar prețurile sunt bune. De exemplu, dacă au găini aproape de sfârșitul ciclului, nu le taie acum ci după Paște”, a adăugat Ilie Van. Ouăle gata vopsite, deși sunt deja puse la vânzare în supermarkete. nu sunt prea bine vândute. Acestea provin din țări precum Austria sau Germania, unde lumea nu prea mai vopsește ouă. „La noi nu au trecere aceste ouă gata vopsite. Practic, asta e bucuria ca în Joia mare să vopsești ouăle. Probabil mai sunt câțiva care nu au timp să facă acest lucru și atunci le cumpără gata vopsite”, a punctat Ilie Van pentru Agerpres. Sursa Foto: Envato Citește și: Târg de meșteșug: Ouă încondeiate în stil TRADIȚIONAL la Iași Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele