87 de studii, o singură concluzie. Cât ar trebui să mănânci ca să-ți protejezi inima
Concluzia vine dintr-o analiză a 87 de studii clinice, potrivit Science Alert. Cercetarea a inclus peste 6.500 de participanți din Asia, Europa, SUA, Canada, Brazilia și Australia. Echipa a urmărit cum influențează cantitatea de cereale integrale factorii de risc cardiovascular pe termen scurt. Studiile leagă de mult timp dietele cu orez brun, ovăz sau quinoa de un risc mai mic. Este vorba despre diabetul de tip 2, hipertensiunea și bolile coronariene. Studiile clinice au dat însă rezultate contradictorii. Autoarea principală este Helda Tutunchi, de la Universitatea de Științe Medicale din Tabriz. Ea spune că o întrebare practică rămăsese fără răspuns. Oamenii nu știau câte cereale integrale ar trebui să mănânce ca să-și protejeze inima. Rezultatele au arătat scăderi ale greutății, tensiunii arteriale, colesterolului „rău”, glicemiei și markerilor inflamatori. Primele beneficii ar apărea de la 30-40 de grame pe zi, cântărite uscate, adică două porții. Cele mai mari efecte s-ar obține însă la 60-100 de grame zilnic, echivalentul a patru-șase porții. Tensiunea arterială s-a îmbunătățit cel mai mult la aproximativ 60 de grame pe zi. Pentru colesterolul rău, maximul a fost observat la 220 de grame. Puține studii au testat însă cantități de peste 140 de grame, așa că efectele la aceste niveluri rămân incerte. Ghidurile americane recomandă în prezent două-patru porții zilnic. Tutunchi spune că rezultatele nu impun schimbări majore ale recomandărilor. Ele susțin însă apropierea de limita superioară a obiectivelor actuale. Un editorial condus de Cecilie Kyrø, de la Institutul Danez de Cancer, transmite un mesaj simplu. Înlocuirea cerealelor rafinate cu cele integrale ar aduce îmbunătățiri modeste, dar reale. Beneficiile ar putea fi mai vizibile la persoanele cu diabet de tip 2.
Colesterolul rău îți dă bătăi de cap? Alimentul pe care trebuie să-l pui în farfurie
Potrivit studiilor citate de BBC Science Focus, aproape jumătate dintre adulții din Anglia au un nivel al colesterolului peste medie, în timp ce în Statele Unite aproximativ 34 de milioane de persoane au valori considerate ridicate, de peste 240 mg/dL. Colesterolul crescut nu provoacă, de regulă, simptome evidente, motiv pentru care poate trece neobservat. Nivelul colesterolului poate fi verificat printr-un test de sânge, iar persoanele cu valori îngrijorătoare ar trebui să discute cu medicul despre opțiunile de tratament. Nu tot colesterolul este „rău” Colesterolul este o substanță de care organismul are nevoie. Acesta contribuie la formarea membranelor celulare, a unor hormoni și a vitaminei D și participă la producerea acizilor biliari. Problemele apar atunci când nivelul colesterolului LDL, cunoscut drept colesterolul „rău”, este prea ridicat. LDL poate contribui la formarea plăcilor de aterom în artere, crescând riscul de boli cardiovasculare și infarct. În schimb, colesterolul HDL este cunoscut drept colesterolul „bun”, deoarece contribuie la transportarea colesterolului din sânge către ficat. Ovăzul și fibrele solubile, printre alimentele recomandate Dr. Riyaz Patel, medic cardiolog și cadru universitar la University College London, consideră că una dintre cele mai eficiente metode naturale de îmbunătățire a nivelului colesterolului este schimbarea alimentației. Unul dintre alimentele recomandate este ovăzul, datorită conținutului ridicat de fibre solubile. Acest tip de fibre se găsește și în cereale integrale, linte, fasole, legume, fructe, nuci și semințe. Fibrele solubile pot contribui la reducerea cantității de colesterol care ajunge în sânge, prin legarea acestuia în intestin și eliminarea sa din organism. O altă categorie de substanțe menționată de cardiolog este reprezentată de steroli și stanoli vegetali, care se găsesc în anumite produse fortificate, precum unele iaurturi și produse tartinabile. Potrivit specialistului citat, acestea pot contribui la o reducere a colesterolului de aproximativ 10%. Grăsimile saturate pot crește colesterolul LDL Pe lista alimentelor al căror consum ar trebui limitat se află produsele bogate în grăsimi saturate. Printre acestea se numără carnea grasă și procesată, untul, anumite tipuri de brânză, produsele de patiserie și alimentele prăjite. Consumul ridicat de grăsimi saturate poate afecta modul în care ficatul elimină colesterolul LDL din sânge, favorizând astfel creșterea nivelului acestuia. Și consumul excesiv de zahăr poate avea efecte negative asupra profilului lipidic, prin influențarea producției de colesterol la nivelul ficatului. Ouăle nu trebuie eliminate automat din alimentație Deși ouăle conțin colesterol alimentar, medicul citat atrage atenția că nivelul colesterolului consumat prin alimente nu este același lucru cu nivelul colesterolului care circulă în sânge. Potrivit materialului, aproximativ 80% din colesterolul prezent în organism este produs de ficat, nu preluat direct din alimente. Astfel, nu este necesară eliminarea automată a unor alimente precum ouăle din alimentație, ci este mai importantă imaginea de ansamblu a dietei. Mișcarea și renunțarea la fumat, alte măsuri importante Pe lângă alimentație, activitatea fizică poate contribui la îmbunătățirea profilului lipidic. Exercițiile aerobice, precum alergarea sau ciclismul, au fost asociate cu reducerea colesterolului LDL și creșterea colesterolului HDL. Renunțarea la fumat este, de asemenea, recomandată pentru reducerea riscurilor cardiovasculare. Specialistul recomandă, în final, o dietă variată și echilibrată, cu un consum redus de grăsimi saturate și alimente ultraprocesate. „Moderația” este, potrivit medicului, una dintre cele mai importante reguli, iar alimentația nu ar trebui construită în jurul unui singur aliment, precum ovăzul, ci în jurul unui stil de viață echilibrat. Persoanele cu colesterol crescut nu ar trebui să întrerupă sau să evite un tratament prescris fără să discute mai întâi cu medicul. În anumite situații, statinele sau alte medicamente pentru reducerea colesterolului sunt recomandate pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare.
O cereală banală îți scade colesterolul rău în doar două zile / Studiul care-ți dă peste cap tot ce știai despre slăbit
Banalul ovăz are o calitate excepțională, pe care cel mai recent studiu publicat în prestigioasa revistă Nature Communications îl ridică în slăvi: reduce semnitifcativ nivelul de colestorol rău (LDL) doar în două zile de consum. Acesta este rezultatul unei cercetări care a vrut să investigheze efectele pe termen scurt ale unei diete bazate în proporție ridicată pe banalul ovăz. Cercetarea, condusă de o echipă internațională de oameni de știință, s-a bazat pe două intervenții dietetice controlate în rândul persoanelor du sindrom metabolic – o afecțiune comună, caracterizată prin obezitate, dislipidemie, tensiune arterială crescută și dereglări ale glicemiei, asociată riscului de diabet 2 și boli cardiovasculare. Testele clinice au fost conduse pe două grupuri Pe unul cu regim pe termen scurt cu dietă cu ovăz, celălalt – regim moderat de ovăz pe durata a șase săptămâni. Rezultatele au indicat că ambele diete au dus la creșterea nivelului în sânge al anumitor compuși fenolici – produse de bacteriile intestinale în urma digestiei ovăzului – cum ar fi acidul ferulic și dihidroferulic. Aceste schimbări au fost asociate cu scăderea colesterolului total și a colesterolului LDL („rău”), în special după un consum ridicat de ovăz pe termen scurt. Rolul microbiomului intestinal Studiul sugerează că efectele benefice ale ovăzului asupra profilului lipidic nu se datorează doar fibrei binecunoscute (beta-glucan), ci și interacțiunii dintre ovăz și microbiomul intestinal. Metabolitele fenolice produse de bacterii par să joace un rol semnificativ în modul în care ovăzul influențează metabolismul colesterolului. Aceste mici șocuri alimentare pot influența funcția metabolică în bine Descoperirile susțin ideea că intervențiile alimentare pot modifica nu doar aportul de nutrienți, ci și funcția metabolică prin influența asupra microbiotei. Aceasta deschide o perspectivă mai largă asupra modului în care dieta poate fi utilizată în prevenirea și gestionarea afecțiunilor metabolice precum dislipidemia sau sindromul metabolic. În loc de concluzii, autorii spun că o dietă bogată în ovăz poate fi un instrument eficient și relativ simplu pentru îmbunătățirea sănătății metabolice, inclusiv prin reducerea colesterolului, iar efectele pare să fie mediate de microbiomul intestinal.