PNL cere Guvernului asumarea răspunderii pe Pachetul 2 săptămâna viitoare
Vicepreședintele PNL Gabriel Andronache a scris pe Facebook că soluția rapidă pentru adoptarea Pachetului 2 este asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, avertizând că orice tergiversare va aduce costuri mari pentru România. PNL este primul partid care a decis în unanimitate, în forurile interne, susținerea Pachetului 2 de reforme, a precizat Gabriel Andronache, vicepreședinte al formațiunii. El a făcut apel la partenerii din Coaliție să adopte aceeași poziție și să nu amâne deciziile. „Soluția corectă și rapidă pentru Pachetul 2 este asumarea răspunderii Guvernului în Parlament săptămâna viitoare. Orice tergiversare ne plasează pe o curbă de risc sporit din punct de vedere bugetar și economic. Dacă acest guvern nu e susținut să facă ce trebuie, prețul tergiversării va fi mare pentru țară”, a scris Andronache. El a avertizat și asupra existenței unui „curent anti-reformist” care ar încerca să blocheze schimbările. „PNL nu va permite acest lucru; scopul acestei guvernări este să promoveze reforme reale, nu să mimeze reformele”, a adăugat liderul liberal.
Guvernul declară război COLETELOR Temu și Shein. Noua taxă pentru românii care comandă pe internet
Guvernul Bolojan se așteaptă la 1,3 miliarde de lei din noua taxă, supranumită public „taxa Temu”. Aceasta va fi aplicată prin conlucrare cu toate companiile de curierat pentru coletele comandate de pe platformele non-UE. Ministerul Finanțelor a publicat joi noapte proiectul de lege şi nota de fundamentare privind taxele şi măsurile fiscale din pachetul 2 de austeritate. Conform documentelor puse de Executiv în dezbatere publică, ar urma schimbări privind taxarea multinaționalelor, majorarea capitalului social pentru SRL, introducerea unei taxe pe colete sub 150 euro, majorarea bazei de calcul pentru CASS la 90 de salarii minime brute pe țară, restricții la cesiunea părților sociale din companii, modificări la eșalonarea datoriilor, majorarea impozitului pe câștigul din tranzacțiile bursiere, dar și multe alte măsuri. Pachetul 2 de măsuri fiscale cuprinde și taxarea cu 25 de lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care vine din zona non-UE. Platforme asiatice precum Temu și Shein au reușit în doar câțiva ani să spulbere barierele pieței românești, inundând-o cu produse livrate direct din Asia, și ocolind o mare parte din taxele pe care comercianții din România sunt obligați să le plătească. „De la introducerea regulilor simplificate de introducere a coletelor cu valoare redusă în Uniunea Europeană, evoluţia numărului de colete livrate în România cu origine din spaţiul extracomunitar a crescut de peste 50 de ori, de la câteva mii de colete pe zi, până la peste 200.000 de colete livrate zilnic. Conform datelor gestionate la nivelul ANAF, în 2025 se estimează că vor intra în România aproximativ 78 de milioane de colete non-UE sub pragul de 150 euro, segment scutit în prezent de taxe vamale, cu o valoare medie de 50 euro/colet”, arată Guvernul în nota de fundamentare la Proiectul de lege publicată în dezbatere publică. Executivul susține că au apărut mai multe fenomene, printre care: „Concurență neloială: Retailerii locali, care respectă toate obligațiile fiscale și de conformitate, sunt dezavantajați în fața platformelor extracomunitare care beneficiază de scutiri și costuri reduse”. „Risc crescut de produse neconforme: Lipsa unui control riguros poate permite intrarea pe piață a unor produse care nu respectă standardele UE de siguranță și calitate”. Cum se aplică taxa Gocumentul arată că taxa va fi instituită prin conlucrare cu toate companiile de curierat, astfel: (1) Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet poștal ce conține bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub pragul de 150 de Euro, denumită în continuare „taxă”. (2) Taxa se aplică bunurilor achiziționate în cazul vânzărilor la distanță de bunuri importate din teritorii terțe sau țări terțe, definite conform art. 266 pct. 36, respectiv 315^2 pct. 1 din Codul fiscal. (3) Potrivit prezentului act normativ, prin colet se înțelege totalitatea trimiterilor poștale, ce conțin bunuri cu valoare comercială, aferente aceleiași operațiuni de vânzare la distanță de bunuri. (4) Taxa se datorează pentru fiecare colet ce conține bunuri provenite din spațiul extracomunitar, puse în liberă circulație într-un stat membru UE, altul decât România, printr-o declarație vamală cu set redus de date. (5) Obligația de plată a taxei revine furnizorului sau persoanei care, prin intermediul unei platforme electronice facilitează vânzarea la distanță de bunuri. (6) În cazul coletelor care sunt refuzate de persoana destinatară din România, taxa nu se rambursează. 7) Coletul livrat pe teritoriul României este însoțit de declarația de origine a acestuia emisă de furnizorul sau persoana care, prin intermediul unei platforme electronice facilitează vânzarea la distanță de bunuri. (8) Obligația de colectare, declarare și virare a taxei revine furnizorilor de servicii poștale astfel cum sunt definiți la art. 2 punctul 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 13/2013 privind serviciile poștale, cu modificările și completările ulterioare, care predau coletul destinatarului. (9) În situația în care coletul nu este însoțit de declarația de origine, însă furnizorul este o persoană stabilită într-un stat membru al UE, taxa nu este datorată. AUTORUL RECOMANDĂ: Ion Cristoiu: „Taxa de 25 de lei pe coletele din China este o prostie. Oamenii simpli cumpără de pe TEMU” Cum îi SPERIE Ilie Bolojan pe investitorii străini într-un interviu pentru Bloomberg: „Riscul de incapacitate de plată este foarte mare”
Austeritatea merge cu motoarele turate! Coaliția a pus ochii pe averea românilor și ia în calcul triplarea impozitelor! Vezi câți bani poți să pierzi!
În lipsa unor măsuri de relansare economică, Guvernul pare să fi pus ochii, din nou, pe avuția românilor. De data asta, vizate sunt marile averi. Cine se încadrează, mai exact, în această definiție vagă? Potrivit informațiilor Gândul, una dintre măsurile analizate de Executiv este triplarea impozitului pentru locuințele care depășesc 500.000 de euro, precum și pentru autovehiculele evaluate la peste 75.000 de euro. În același timp, investitorii în criptomonede ar urma să plătească un impozit majorat pe câștigurile obținute, tot de 16%. Social-democrații propun și o majorare a impozitului pe dobânzile bancare – de la 10% la 16% -, în cazul în care depozitele însumate ale unei persoane fizice depășesc 100.000 de euro. Peste 1 milion de case și mașini de lux în România Sursele Gândul din zona economică spun că în România există peste 1 milion de locuințe a căror valoare de piață depășește 500.000 de euro. O cifră similară este luată în calcul și pentru autoturismele de peste 75.000 de euro, aflate în circulație sau în proprietatea persoanelor fizice. Triplarea impozitului actual de 0,3% ar urma să fie aplicată dacă propunerea va trece, pe suma ce depășește 500.000 de euro la case și 75.000 de euro la mașini. Totuși, impozitul pe locuință sau pe mașină nu este uniform, ci variază în funcție de mai multe criterii esențiale: localitatea în care se află locuința, destinația imobilului – dacă este locuință principală, de vacanță sau este închiriată, tipul proprietarului – persoană fizică sau juridică, materialele de construcție – beton, cărămidă, lemn etc., zona fiscală – A, B, C sau D (de la centrul orașului la periferie). În cazul automobilelor, taxa este influențată de capacitatea cilindrică, tipul de motorizare și vechimea mașinii. Spania, Franța și Norvegia aplică taxe similare pe avere Spania este singura țară din Uniunea Europeană care are în prezent un impozit pe avere la nivel național, cunoscut sub denumirea de „Impuesto sobre el Patrimonio”. Aceasta se aplică asupra averii nete (active – pasive) care depășește aproximativ 700.000 de euro, cu cote progresive între 0,2% și 3,5%. În plus, impozitul include imobile, conturi bancare, acțiuni, obiecte de artă și alte active, fiind obligatoriu de declarat anual, chiar și pentru cetățenii străini rezidenți. Franța a modificat în 2018 sistemul de impozitare a patrimoniului, înlocuind vechiul impozit pe avere general (ISF) cu „Impôt sur la Fortune Immobilière” (IFI), destinat exclusiv proprietăților imobiliare. Acesta se aplică proprietăților imobiliare cu o valoare totală ce depășește 1.300.000 de euro, cu cote progresive între 0,5% și 1,5%. Impozitul vizează doar sectorul imobiliar, fiind destinat celor cu averi rezidențiale și de lux. Norvegia, deși nu face parte din Uniunea Europeană, reprezintă un exemplu semnificativ în contextul european. În această țară, impozitul pe avere se aplică asupra averii nete ce depășește 1,7 milioane de coroane norvegiene (aproximativ 150.000 de euro), cu o cotă fixă de 0,85%. Acesta include locuințe, conturi, acțiuni, mașini și alte bunuri de valoare, fiind considerat unul dintre cele mai transparente și eficiente sisteme de taxare a averii din Europa. Investitorii în criptomonede, vizați direct de noile propuneri Un alt punct sensibil atins în acest pachet fiscal este piața criptomonedelor. Românii care au câștiguri din vânzarea de criptomonede ar urma să plătească un impozit de 16%, față de 10% în prezent. Inițiatorii măsurii susțin că valoarea depozitelor autohtone în criptomonede a explodat în ultimul an, ajungând la un nivel estimat de 5-10 miliarde de dolari, mai ales după ce Bitcoin a depășit pragul de 100.000 de dolari. Creșterea impozitului pe dobânzi la 16%, pentru depozitele cumulate de peste 100.000 de euro Conform datelor statistice ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB), aproximativ 86.000 de români dețin depozite bancare cu valoare mai mare de 100.000 de euro, pentru care s-ar putea stabili o taxă de 16%, în cazul aplicării noii propuneri legislative. Pentru depozitele sub acest prag, impozitul ar urma să rămână la nivelul de 10%. Această măsură introduce astfel o diferențiere între contribuabili, având în vedere sumele deținute în conturile bancare. Sursa grafic: FGDB Măsurile se află încă în analiză, însă ar putea fi incluse în noul pachet fiscal anunțat de premierul Ilie Bolojan. Totuși, decizia finală se va lua la nivel politic, în interiorul coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Sursa colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Tanczos Barna anunță că reforma pensiilor magistraților este o condiție pentru implementarea pachetului 2 de măsuri fiscale
„Nu există pachetul 2 fără reforma pensiilor magistraților. Nu cred că e corect ca atunci când toată lumea contribuie la acest efort de a intra pe un făgaș economic normal, nu ar trebui să existe excepții”, a afirmat Tanczos Barna, la Digi 24. Acesta a explicat că reforma sistemului de pensii pentru magistrați este esențială pentru independența justiției, dar și pentru îndeplinirea obiectivelor din PNRR. Potrivit acestuia, România riscă să piardă milioane de euro dacă nu implementează această reformă. Tanczos a anunțat că pachetul 2 va fi gata în două săptămâni și că există timp suficient pentru finalizarea textelor privind pensiile speciale prin dialog. El a avertizat că cel mai mare pericol este intrarea țării în categoria „junk”, România trecând deja de două ori pe lângă acest risc în 2024. „Trebuie să coborâm la un deficit spre 7″, a precizat Tanczos Barna, subliniind necesitatea reducerii cheltuielilor și eliminării risipei în toate sectoarele. „Într-un scenariu idealist, cu o creștere economică de 2,5%, fără probleme la graniță, fără cheltuieli suplimentare, poate România ar fi reușit să iasă din acest impas. Dar stelele nu s-au aliniat și am avut multe elemente de risc care s-au transformat în realitate. Avem toate șansele că, odată cu resetarea motoarelor economiei, să mergem într-o direcție bună”, a adăugat Tanczos Barna.
Amenzi mai mari pentru munca la NEGRU. Florin Manole: Este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm
Petre Florin Manole anunţă majorări ale amenzilor pentru firmele care plătesc angajaţi fără forme legale. Ministrul Muncii consideră că munca la negru reprezintă „o formă clară de exploatare” și subliniază că verificările recente au arătat că sute de persoane continuă să lucreze fără contracte. „Un lucru foarte important este că în pachetul doi, care va veni în câteva săptămâni, destul de curând, vom avea o creştere consistentă a amenzilor pentru munca la negru pe care le poate primi un angajator. Ele sunt deja consistente, dar trebuie să fie şi mai descurajatoare, şi o eliminare a plafonului. Astăzi, când vorbim, pentru fiecare lucrător un angajator poate să primească până la 10.000 de lei per angajat descoperit la negru, până la 200.000 de lei. Însă asta înseamnă un prag de 20 de angajaţi pe care îl poţi găsi pe un şantier, de exemplu. Ei bine, eliminăm acest prag, dacă ai 100, 50, limita nu trebuie să existe, trebuie să plăteşti pentru fiecare… nu greşeală, pentru fiecare infracţiune pe care o face, pentru că asta nu e o greşeală, nu e o greşeală să angajezi un om la negru. (…) Munca la negru nu este o greşeală, este o problemă reală şi trebuie sancţionată şi mai ferm decât se întâmplă acum şi va fi măsura asta în pachetul următor”, afirmă ministrul Muncii, vineri seară, la Antena 3. Aproape 400 de lucrători în sectorul construcțiilor identificaţi, ca fiind exploataţi pe piața muncii Florin Manole a prezentat și rezultatele unor controale recente privind munca fără forme legale. Potrivit acestuia, în construcții au fost aplicate sute de sancțiuni și descoperite aproape 400 de persoane angajate la negru. „Cu siguranţă Inspecţia Muncii trebuie să rămână vigilentă şi am avut acum două săptămâni o campanie de control tematic naţional pentru domeniul construcţiilor şi acolo au fost aplicate nişte sute de sancţiuni, au fost aproape 400 de oameni identificaţi ca fiind exploataţi, pentru că mie munca la negru mi se pare o formă clară de exploatare. Oamenii aceia sunt privaţi de dreptul la pensie, de exemplu, pentru că, necotizând, se vor trezi peste nişte ani, mai mulţi sau mai puţini, cu cotizaţii foarte mici la pensii şi cu dificultate în a-şi duce traiul, din acest motiv”. Problema nu se limitează doar la construcții. Ministrul a precizat că și în sectorul HoReCa au fost identificate recent aproape 200 de persoane plătite fără forme legale, iar angajatorii au primit amenzi totale de aproape 4 milioane de lei. „Angajatori abuzatori”, așa i-a descris Florin Manole pe cei care continuă să practice munca la negru. Foto: Alexandru Dobre/ Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: