Cătălin Cîrstoiu anunță primele proteze totale de genunchi operate la Buzău: Pacienții trebuie să găsească aici soluții de diagnostic și tratament
Managerul Spitalul Universitar de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu, a anunțat pe pagina sa de Facebook primele rezultate ale consorțiului medical care a fost gândit pentru colaborarea dintre spitale și dezvoltarea serviciilor medicale din țară. Potrivit acestuia, la Spitalul Județean de Urgență Buzău au fost realizate primele intervenții de protezare totală de genunchi. Medicii ortopezi din unitatea medicală au beneficiat de un mare sprijin și coordonare pentru organizarea activității. „Astazi Consortiul medical gandit da un prim rezultat. Nu pot sa fac abstractie ca sunt Profesor Universitar. Astazi ii invatam pe colegii nostri ortopezi de aici cum sa isi organizeze activitatea. Si tot astazi, operam primele proteze totale de genunchi din judetul Buzau”, a transmis Cătălin Cîrstoiu. Pacienții din Buzău, tratați mai aproape de casă Managerul SUUB a declarat, totodată, că două persoane au fost tratate deja în județul Buzău, fără să mai fie nevoie să caute soluții medicale în alte orașe. „Doi pacienti se trateaza aici, in loc sa caute solutii in alte parti”, a scris acesta. Acesta a anunțat că transferul de experiență și colaborarea dintre spitalele din România trebuie să devină o practică obișnuită în sistemul medical al țării. „Transferul de tehnici chirurgicale, protocoale, ghiduri, dar si sprijinul meu direct trebuie sa devină o regulă in toate specialitățile”, a explicat managerul Spitalului Universitar. „Pacienții trebuie să găsească aici, la Buzău, soluții de diagnostic si tratament, trebuie sa își recapete încrederea într-un spital, care cu siguranță trebuie ‘reinventat’ ca mentalitate, dar mai ales ca infrastructura”, a transmis acesta.
Medicina de familie pilonul nevăzut al sistemului medical! Dr. Liliana Mihailov: Nu se pune problema de deranj. Când vii la un medic, o faci pentru că ai o problemă
Dr. Liliana Mihailov este medic primar de medicină de familie în Iași. Specialistul vorbește despre educația pacienților Medicina de familie rămâne, pentru milioane de români, primul contact cu sistemul medical și, de multe ori, cel mai important, după cum susține dr. Liliana Mihailov, medic primar de medicină de familie. De la nou-născuți și femei însărcinate până la vârstnici cu boli cronice, medicul de familie este specialistul care însoțește pacientul în toate etapele vieții. Dr. Liliana Mihailov vorbește despre importanța medicinei de familie Dr. Liliana Mihailov, medic primar de medicină de familie, explică faptul că medicina de familie din România s-a construit greu în ultimele decenii, trecând prin numeroase schimbări legislative și perioade dificile până să ajungă la un model apropiat de cel european. „Medicina de familie, în România, putem spune că a început în urmă cu 26 de ani, cu toate urcușurile și coborâșurile ei, cu toate greutățile ei. Am ajuns cumva în momentul în care suntem aliniați cu ce se întâmplă oriunde în lume. Medicina de familie înseamnă medicina primară, este locul în care se prezintă orice om, cu patologie sau fără patologie, la medicul lui”, a declarat dr. Liliana Mihailov. Spre deosebire de alte specializări medicale, medicina de familie presupune o relație de lungă durată între medic și pacient. Fiecare persoană își poate alege medicul de familie, indiferent de județul în care locuiește, iar relația contractuală este una esențială pentru funcționarea sistemului. „Medicina de familie în România funcționează cu o listă de pacienți, este o activitate privată, dar mai particulară, pentru că este obligatoriu să se desfășoare într-o relație contractuală cu Casa de Asigurări”, a explicat medicul. Medicii de familie au un program reglementat Activitatea cabinetelor este atent reglementată. Programul presupune cinci ore de consultații în cabinet și alte două ore dedicate deplasărilor la domiciliu, în cazul pacienților care au nevoie de astfel de servicii. În plus, există și limite privind numărul serviciilor medicale decontate într-o singură zi. „În principiu, orice persoană peste 18 ani are cardul de sănătate cu acel cip care trebuie să intre în cititorul de card din cabinetul meu, în timpul celor 5 ore de lucru. În afara acestui program, eu nu pot să îmi ofer serviciile, pentru că nu sunt plătite, iar serviciile din cursul unei zile sunt în număr de 20”, a precizat dr. Liliana Mihailov. Medicul de familie nu tratează doar răceli sau afecțiuni minore, ci urmărește permanent starea de sănătate a pacienților de toate vârstele. Lista unui cabinet include gravide, copii, adolescenți, adulți și vârstnici, dar și pacienți cu afecțiuni cronice sau boli grave care necesită monitorizare constantă. „Lista mea de pacienți conține femeia gravidă care are pruncul în burtică, conține nou-născutul, copilul până la vârsta de 10 ani, oamenii tineri, adolescenții, persoanele care urmează să se căsătorească, oamenii adulți cu toată patologia lor, bolile cronice care trebuie monitorizate și bolile grele sau incurabile care necesită îngrijiri la domiciliu”, a explicat aceasta. Doctorii se ocupă și de educarea pacienților Un rol important îl are și educația medicală oferită pacienților, în special tinerilor părinți. Pentru multe mame aflate la primul copil, cabinetul medicului de familie devine primul loc unde primesc sprijin și îndrumare. „Pentru părinți, începem un fel de educație din momentul în care cel mic este în burtica mamei. Foarte multe mămici, mai ales la primul copil, spun că nu știu cum se vor descurca. Rolul nostru este să facem o educație, dar nu una agresivă”, a spus medicul. Dr. Liliana Mihailov spune că o mare parte dintre pacienții săi au peste 65 de ani și consideră că relația construită în timp cu aceștia este una dintre cele mai importante componente ale profesiei. „Peste o treime din lista mea sunt pacienți de peste 65 de ani, dar îmi face plăcere să îi îngrijesc și mă bucur să văd pacienți de 80+ venind, eventual, cu partenerii în cabinetul meu să stabilim reguli despre conduita de viață, să îi văd frumoși, fericiți, sănătoși, că își iau medicamentele și să mergem împreună mai departe”, a mărturisit medicul. Dincolo de consultații și documente medicale, medicina de familie înseamnă și comunicare, încredere și sprijin. Dr. Liliana Mihailov consideră că pacienții nu trebuie să se simtă niciodată incomod atunci când solicită ajutor medical. „Nu se pune problema de deranj. Când vii la un medic, o faci pentru că ai o problemă, indiferent dacă este una reală sau ai nevoie de o adeverință. Este un gest medical pe care eu trebuie să îl fac în relația cu pacientul meu”, a explicat aceasta. Astfel, dr. Liliana Mihailov, medic primar de medicină de familie din Iași, vorbește despre importanța serviciilor oferite de specialiști, dar și despre impactul pe care îl poate avea educarea pacienților asupra calității vieții acestora. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Pacienți din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul Sf. Spiridon Iași. Toți cred că au o urgență medicală!
Sistemul de urgență din Iași se confruntă constant cu o „migrație” de pacienți din județele învecinate. Deși spitalele din județele vecine au capacitatea de a trata pacienții, mulți aparținători aleg să își aducă bolnavii în centrul universitar, motivând că au o încredere mare în serviciile medicale din Iași. Pacienții din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” din Iași, mulți dintre ei pentru că au rude stabilite în oraș. Consecința este că unitățile medicale din Iași devin mai aglomerate. O tendință tot mai des întâlnită în zona Moldovei este aducerea bolnavilor din județele limitrofe Iașului pentru a fi tratați în centrul universitar, pe motivul unei încrederi sporite în serviciile medicale din Iași. Pacienți din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași. S-ar putea trata în județele de proveniență, însă mulți pacienți din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului „Sf. Spiridon” Iași primește atât cazuri din Iași, cât și din alte județe ale țării. De la începutul anului, fiecare zi a fost marcată de un număr mare de cazuri în camera de gardă, atât din Iași, cât și din județele limitrofe. „În Iași, fiind centru universitar, ajung mulți pacienți și din alte județe. În general, este obiceiul ca familiile să își aducă persoanele vârstnice din celelalte județe ale Moldovei să fie îngrijite aici la Iași și asta înseamnă clar un efort suplimentar. Avem acum pacienți din județul Vrancea, din județul Botoșani, județul Bacău, care au rude aici și au decis să fie tratați la Iași, în condițiile în care spitalele județene au capacitate de internare, au servicii de urgență. Noi asigurăm gărzile pe partea de urgență nu doar aici, în Iași, ci în toate celelalte unități de primiri urgențe și compartimente de primire urgență, unde merg rezidenții noștri și fac gărzi sau foștii rezidenți, care acum sunt specialiști, astfel încât să nu existe o presiune doar pe Iași. Cu toate acestea, se preferă centrul universitar și asta aglomerează foarte mult”, a spus prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic-șef UPU-SMURD Iași. Pacienții își autodefinesc urgențele medicale Sistemul medical funcționează pe un principiu de maximă deschidere față de pacienți. Această abordare asigură că nicio persoană aflată în suferință nu este privată de îngrijiri medicale. „În România, urgența este autodefinită de către pacient, astfel încât fiecare pacient care ajunge la noi este crezut”, a adăugat prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic-șef UPU-SMURD Iași. Pacienți din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași, chiar și în condițiile în care spitalele din județele vecine au capacitatea de a trata bolnavii. Alegerea centrelor de tratament este făcută pe baza dorinței de apropiere față de rudele stabilite în Iași. Multe familii mutate în Iași aleg să își aducă părinții sau bunicii aproape pentru a le putea fi alături pe durata tratamentului. Consecința alegerii centrului universitar în defavoarea spitalelor locale este aglomerarea unităților medicale din Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Când trebuie să apelăm la medic pentru implanturi dentare. Există anumite categorii de pacienți care beneficiază de anestezie generală
Un medic specialist în chirurgie dentoalveolară a explicat când se poate interveni chirurgical prin implanturi dentare Medicina dentară modernă vine cu alternative pentru pacienții care și-au pierdut dinții din cauze diverse. Dr. Eliza Drăgan, medic specialist în chirurgie dentoalveolară, vorbește despre momentul în care se intervine din punct de vedere medical, dar și despre categoriile de pacienți care beneficiază de anestezie generală. Când putem apela la implanturi dentare Pierderea dinților, fie din cauza bolii carioase, fie ca urmare a bolii parodontale, reprezintă o problemă majoră de sănătate orală, cu impact direct asupra calității vieții. În cazul pacienților edentați, care și-au pierdut dinții irecuperabil, soluțiile clasice nu mai sunt suficiente, iar medicina dentară modernă vine cu alternative eficiente, adaptate fiecărui caz în parte. Potrivit Elizei Drăgan, medic specialist în chirurgie dentoalveolară, atunci când dinții restanți nu mai pot susține lucrări protetice, este necesară o abordare complexă, bazată pe implanturi dentare. „Nu se pot reface lucrări pe dinții restanți ai pacientului și atunci venim cu un sprijin suplimentar, înlocuind dinții lipsă prin coroane realizate pe implanturi dentare”, explică medicul. Primul pas în acest proces este asanarea cavității orale, adică eliminarea tuturor factorilor infecțioși. Abia ulterior se poate interveni pentru reconstrucția osoasă, acolo unde este necesar, sau pentru inserarea implanturilor. În majoritatea cazurilor, pacienții beneficiază inițial de o lucrare provizorie pe implanturi, menită să le redea funcționalitatea și confortul. Deși tehnic este posibil ca un dinte natural să fie combinat cu un implant, dr. Eliza Drăgan subliniază că această soluție nu este recomandată din punct de vedere medical. „Abordarea corectă este să fim minim invazivi. Din experiența mea și din studiile pe care le avem în vedere, nu este indicat să combinăm dintele cu implantul. Este mai bine să ne rezervăm un volum osos pentru viitor”, precizează medicul. Atât implanturile, cât și coroanele au o durată de viață limitată, estimată în literatura de specialitate între 10 și 15 ani, perioadă care poate varia în funcție de starea generală de sănătate a pacientului, igiena orală și respectarea controalelor periodice. Planul de tratament diferă semnificativ de la un pacient la altul. Pe o arcadă completă, numărul recomandat de implanturi este între 6 și 8, însă decizia finală ține cont de mai mulți factori: vârsta, sexul, masa musculară, densitatea osoasă și dorințele estetice. „Un bărbat de 50 de ani, cu grupe musculare bine reprezentate, va avea un plan de tratament diferit față de o pacientă de 80 de ani cu osteoporoză”, explică specialistul. Ce categorii de pacienți beneficiază de anestezie generală în cadrul intervențiilor Tipul de anestezie este stabilit împreună cu medicul anestezist și depinde de profilul pacientului. Există situații în care este recomandată anestezia generală, mai ales în cazul pacienților cu afecțiuni cardiace, pentru a preveni complicații precum puseele de hipertensiune. Pentru pacienții anxioși, care nu doresc să fie conștienți de actul medical, se poate opta pentru sedare profundă, o stare în care pacientul rămâne cooperant, dar relaxat. „La acești pacienți există riscul de lipotimie, ceea ce este neplăcut atât pentru ei, cât și pentru actul operator”, explică dr. Eliza Drăgan în cadrul emisiunii BZI LIVE. De asemenea, sedarea sau anestezia generală este utilizată frecvent și în cazul pacienților pediatrici, în special atunci când copiii au nevoie de tratamente stomatologice complexe. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ministrul Sănătății: Începând de anul viitor, pacienții cu arsuri grave vor putea fi tratați aici, acasă, în condiții moderne și sigure
„Cei doi pacienți cu arsuri severe, cu peste 60% din suprafața corporală, în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în condiții de siguranță la un spital din Belgia, unde pot beneficia de tratament specializat de înalt nivel”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, transferul a presupus o coordonare complexă și a fost realizat într-un timp critic. „Mulțumesc Forțelor Aeriene Române, Departamentului pentru Situații de Urgență și tuturor profesioniștilor implicați pentru coordonarea impecabilă a acestui transfer complex, realizat într-un timp critic. Mulțumesc, de asemenea, doamnei Monica Althamer pentru sprijinul acordat și pentru facilitarea accesului pacienților la Spitalul Universitar Charleroi”, a adăugat acesta. Alexandru Rogobete atrage atenția asupra creșterii numărului de pacienți cu arsuri severe la nivel național „În paralel, în ultimele zile, se înregistrează la nivel național un număr crescut de pacienți cu arsuri severe generate de violență, autoagresiune, incendieri intenționate, utilizarea unor instalații improvizate, dar și de electrocuții apărute ca urmare a neglijenței. Aceste situații pun o presiune majoră asupra sistemului medical și produc suferință profundă pacienților și familiilor acestora”, a subliniat ministrul. România, peste media UE la cazurile de pacienți cu arsuri grave Alexandru Rogobete a precizat că România se confruntă cu un număr foarte mare de pacienți cu arsuri severe, peste media Uniunii Europene, situație care evidențiază necesitatea responsabilității individuale și colective. În ceea ce privește capacitatea de tratament, ministrul a anunțat centrele pentru mari arși din România de la Timișoara și Târgu Mureș sunt finalizate în proporție de peste 90%. „Începând de anul viitor, pacienții cu arsuri grave vor putea fi tratați aici, acasă, în condiții moderne și sigure”, a transmis Rogobete. Totodată, ministrul a subliniat că prevenția și evitarea acestor situații rămân esențiale pentru ca sistemul medical să poată face față numărului mare de pacienți și pentru protejarea vieților.
Spania: Cea mai gravă epidemie de gripă din ultimii 15 ani. Pacienți pe holuri, ore de așteptare
Virusul gripei afectează deja 308 persoane la 100.000 de locuitori în Catalonia. Incidența s-a multiplicat de 2,5 ori în doar o săptămână, între 1 și 7 decembrie. Infecția a ajuns la un nivel „foarte ridicat de transmitere”, conform Sistemului de informații pentru supravegherea infecțiilor în Catalonia. Varianta K, mai contagioasă Creșterea incidenței a început acum șase săptămâni, mai devreme decât de obicei. Varianta K a virusului este mai contagioasă, deși nu mai virulentă. Datele reprezintă maximul istoric înregistrat de SIVIC din 2012. Sunt cele mai ridicate cifre din 2010, când gripa A a izbucnit. Incidența depășește deja vârful celor trei sezoane anterioare, deși nu s-a ajuns încă la Crăciun. Departamentul de Sănătate a avertizat că vârful gripei ar putea ajunge în Catalonia între sfârșitul săptămânii trecute și perioada Crăciunului. Majoritatea cazurilor în rândul copiilor Între 1 și 7 decembrie au fost diagnosticate 24.969 de cazuri de gripă în cadrul asistenței medicale primare. Din total, 2.104 corespund copiilor între 0 și 4 ani. 6.175 sunt copii între 5 și 14 ani. 9.995 sunt persoane între 15 și 44 de ani. Măști obligatorii în spitale Catalonia impune purtarea măștilor în spitale, centre medicale și azile din cauza răspândirii virusului. Departamentul condus de Olga Pané a impus această măsură începând de marți pentru a limita răspândirea virusului, conform El Periodico. Spitale saturate Surse din cadrul Spitalului del Mar indică 187 de pacienți care s-au prezentat marți la Urgențe. 62 dintre ei au așteptat mai mult de 24 de ore. Cel care aștepta de cel mai mult timp, un bărbat de 76 de ani, aștepta de peste 160 de ore. Luni, cifra era de 225 de pacienți, un record la Urgențe. „Noi, angajații, suntem epuizați”, au afirmat angajații spitalului. La Spitalul Sant Joan de Déu erau 80 de minori în sala de așteptare după ora 13:00. Cazurile mai ușoare așteptau de la ora 09:40. Greva personalului medical Creșterea incidenței coincide cu greva convocată în toată Spania de sindicatul Metges de Catalunya. Sindicatul a estimat că 45% dintre angajați au participat la grevă. Departamentul Sănătății a redus această cifră la 6,5%. Surse din mai multe spitale consideră că tensiunea are mai mult de-a face cu virusul decât cu greva. „Presiunea este foarte mare, dar este din cauza gripei”, au declarat surse din Spitalul Sant Pau. Acoperirea vaccinală Acoperirea vaccinală împotriva gripei este de 66% pentru persoanele peste 80 de ani. Pentru persoanele între 70 și 79 de ani, acoperirea este de 52%. La copiii între 6 luni și 5 ani, acoperirea împotriva gripei este de 38%. Predomină circulația subtipului A varianta K. Deși varianta K prezintă divergență față de unele vaccinuri, nu s-a observat o gravitate mai mare a cazurilor. Se așteaptă ca vaccinul să continue să ofere protecție împotriva formelor grave ale bolii.
Ministrul Sănătății, către personalul ATI: Renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!
Invitat la emisiunea „Insider Politic” de la Prima TV, ministrul Rogobete a discutat despre infecțiile nosocomiale din spitalele din România, spunând că sunt necesare demersuri pentru ca acestea să fie raportate în timp util, pentru a fi limitate. „Toată lumea constată: avem infecţii nosocomiale, nu le raportăm, sau nu le raportăm suficient, sau le ascundem. Eu cred că a sosit momentul să acţionăm proactiv pentru a le controla şi pentru a le limita. De ce spun asta? Niciunde în lumea asta nu există spitale unde există activitate chirurgicală – ATI, bloc operator – unde să nu existe infecţii asociate activităţii medicale. Niciunde pe glob. Important este să le monitorizăm. Important este să le detectăm în timp util”, a subliniat Alexandru Rogobete. Ministrul le-a cerut, pe această cale, personalului angajat pe secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), să nu mai poarte bijuterii, verighete sau unghii false, pentru că pot fi transmise bacterii pacienților internați. „Conform legislaţiei actuale din România, personalul ATI nu are voie să poarte bijuterii, verighete sau unghii false. Am spus asta public. (…) A început şi o grupare interesantă în zona de social media, care este evident împotriva mea şi care se numeşte „Nu renunţăm la verighetă”. Eu spun ferm: „Ba renunţaţi la verighetă sau plecaţi din ATI!”, pentru că acea verighetă poate omorî un om, pentru că e sursă de depozitare şi de transmitere”, a mai spus Rogobete.
OMS: Peste 15.000 de pacienți din Gaza au nevoie urgentă de evacuare medicală
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că situația sanitară din Fâșia Gaza continuă să se deterioreze rapid, în contextul infrastructurii medicale grav afectate de conflict. Potrivit datelor publicate marți, mai mult de 15.600 de pacienți necesită evacuare medicală de urgență pentru a primi tratament specializat în afara teritoriului. OMS a precizat că peste 15.000 de persoane au suferit amputarea membrelor în urma războiului, iar condițiile din spitale sunt critice, din cauza lipsei echipamentelor, medicamentelor și a întreruperilor frecvente de curent electric. Organizația a cerut redeschiderea coridoarelor medicale care să permită accesul pacienților către centre de tratament și îngrijire de urgență din afara Gazei, scrie agenția Wafa. De asemenea, a solicitat o monitorizare mai strictă a bolilor și epidemiilor, în condițiile în care riscul de izbucnire a unor focare infecțioase crește constant. OMS avertizează că, în lipsa unei intervenții rapide și a reluării sprijinului medical internațional, criza umanitară și sanitară din Gaza riscă să atingă proporții „catastrofale”.
Sistemul imunitar deține răspunsul potrivit căruia unii pacienți cu scleroză laterală amiotrofică trăiesc mai mult
În fiecare an, mii de americani sunt diagnosticați cu această boală, supraviețuirea fiind adesea măsurată în luni, mai degrabă decât în ani. În ciuda deceniilor de cercetare, originile sale rămân necunoscute. Acum, noi descoperiri remodelează modul în care oamenii de știință percep această boală, indicând sistemul imunitar ca factor central, potrivit Earth. SLA și atacul imunitar Cercetătorii de la Institutul La Jolla pentru Imunologie și Universitatea Columbia au demonstrat că celulele imune numite celule T CD4+ atacă în mod eronat proteinele din neuroni. „Acesta este primul studiu care demonstrează în mod clar că, la persoanele cu SLA, există o reacție autoimună care vizează proteine specifice asociate cu boala”, a declarat profesorul Alessandro Sette de la LJI, care a condus studiul împreună cu profesorul David Sulzer de la Universitatea Columbia. Ei au descoperit că aceste celule reacționează puternic la o proteină numită C9orf72, un factor de risc cunoscut pentru SLA. Această reacție imunitară defectuoasă seamănă cu modelele observate în alte boli autoimune, redefinind SLA ca parte a unui spectru mai larg de tulburări imunitare autodirijate. De ce SLA progresează rapid Scleroza laterală amiotrofică progresează de obicei cu o viteză surprinzătoare, lăsând puțin timp pentru tratament. „Există o componentă autoimună a SLA, iar acest studiu ne oferă indicii cu privire la motivul pentru care boala progresează atât de rapid”, a spus Sulzer. „Această cercetare ne oferă, de asemenea, o posibilă direcție pentru tratamentul bolii”. Noua perspectivă leagă progresia SLA de un ciclu de inflamație persistentă. În loc să se rezolve, activitatea imunitară continuă să alimenteze leziunile neuronale. Această teorie ajută la explicarea motivului pentru care unii pacienți se deteriorează atât de repede, în timp ce alții supraviețuiesc ani de zile. Șansele de supraviețuire diferă În timp ce majoritatea pacienților își pierd funcțiile în decurs de doi ani, unii sfidează șansele. Lou Gehrig a trăit doar o perioadă scurtă de timp după diagnosticare, dar Stephen Hawking a trăit zeci de ani. Până acum, motivele acestor diferențe izbitoare erau puțin înțelese. Cercetarea sugerează că sistemul imunitar poate înclina balanța. Pacienții cu celule T foarte inflamatorii tind să aibă o durată de supraviețuire mai scurtă. În schimb, cei care produc și celule T antiinflamatorii protectoare pot avea o progresie mai lentă a bolii. Rolul dublu al sistemului imunitar în SLA Această reacție protectoare reflectă modul în care funcționează sistemul imunitar în timpul infecțiilor. În lupta împotriva virusurilor, celulele T inflamatorii elimină celulele infectate, în timp ce celulele T antiinflamatorii restabilesc echilibrul odată ce amenințarea a dispărut. În SLA, o reacție similară poate atenua daunele. „Această reacție protectoare a celulelor T este mai puternică la persoanele cu o durată de supraviețuire prevăzută mai lungă”, a spus Emil Johansson, cercetător invitat la Sette Lab. Descoperirile sugerează că sistemul imunitar nu este doar distructiv, ci are și puterea de a încetini boala, în funcție de care dintre cele două componente este dominantă. Teoria extinsă a bolii Cercetarea încărcată aprofundează acest concept. Ea susține că SLA nu ar trebui privită doar ca o tulburare a neuronilor motori, ci ca o boală a comunicării perturbate între sistemul nervos și sistemul imunitar. Lucrarea subliniază că activarea toxică a sistemului imunitar contribuie direct la neurodegenerare. Ea propune că mecanismele de supraveghere imunitară, care de obicei protejează creierul, se defectează în cazul SLA, ducând la o inflamație incontrolabilă. O altă perspectivă teoretică este că diferite subtipuri de SLA ar putea apărea din echilibrul – sau dezechilibrul – dintre răspunsurile inflamatorii și cele imunitare regulatoare. Acest lucru ar putea unifica observațiile genetice și de mediu într-un singur cadru: disfuncția imunitară ca cale comună care determină viteza de evoluție a bolii. Posibilități de tratament pentru SLA Noua direcție ridică posibilitatea unor terapii bazate pe imunitate. Dacă medicii pot stimula activitatea protectoare a celulelor T în timp ce atenuează inflamația dăunătoare, progresia SLA ar putea încetini. „Sperăm că, acum că știm ținta specifică a acestor celule imune, putem crea terapii mai eficiente pentru SLA”, a spus Tanner Michaelis, tehnician de cercetare la LJI și primul autor al studiului. „Această abordare se poate aplica și altor tulburări, cum ar fi Parkinson, Huntington și Alzheimer”, a spus Sette. Conexiuni mai largi ale bolii Rolul sistemului imunitar în neurodegenerare câștigă recunoaștere. Boala Parkinson, Huntington și Alzheimer prezintă toate semne de implicare imunitară. „Există mai multe boli neurodegenerative în care avem acum dovezi clare ale implicării celulelor imune”, a declarat Sette. „Acest lucru se dovedește a fi mai degrabă o regulă a bolilor neurodegenerative, decât o excepție”. Prin plasarea SLA în acest cadru mai larg, oamenii de știință speră nu numai să explice misterele sale, ci și să descopere strategii terapeutice comune pentru mai multe tulburări cerebrale.
Ministerul Sănătății extinde programul ambulatoriilor până la 20:00 și investește masiv în modernizarea lor
El spune că „în România, prea mulţi pacienţi au simţit povara drumurilor lungi, a internărilor inutile şi a aşteptărilor obositoare pentru o simplă consultaţie. Schimbăm această realitate. Dezvoltăm ambulatoriile de specialitate şi investim masiv pentru ca pacienţii să ajungă mai repede la diagnostic şi tratament, aproape de casă şi fără internări inutile”. Potrivit ministrului, reformele legislative în curs aduc beneficii concrete pentru pacienţi: Program extins până la ora 20:00 în ambulatoriile spitalelor publice. Flexibilitate mai mare pentru manageri şi şefii de secţie în organizarea activităţii medicale.â Creşterea finanţării: de la 5 lei/punct la 6,5 lei, iar din 2026 – 8 lei. Eliminarea biletului de trimitere pentru pacienţii cronici din programele naţionale – indiferent dacă sunt sau nu asiguraţi. „Pe partea de investiţii, prin PNRR am modernizat deja 69 de ambulatorii, cu un buget de peste 1 miliard de lei. Dar mergem mai departe: un nou proiect de 120 milioane euro, finanţare europeană nerambursabilă, va aduce extinderi, modernizări, construcţii noi şi dotări cu echipamente moderne în toată ţara”, scrie ministrul pe Facebook. Proiectele pot fi depuse până la 16 octombrie 2025, ora 17:00, pe platforma MySMIS2021 (gestionată de MIPE). „Pacienţii nu sunt singuri – eu şi echipa de la Ministerul Sănătăţii suntem alături de ei. Ştiu că unele măsuri deranjează în sistem – dar ele aduc un câştig real pentru pacienţi. Iar pentru mine acesta este singurul obiectiv: un sistem care să răspundă nevoilor oamenilor, nu obişnuinţelor birocratice. Încrederea ne face bine!”, spune Rogobete.