Panglică umană împotriva cancerului de sân, la Cluj-Napoca | Aproape 300 de oameni sunt așteptați în Piața Unirii
Aproape 300 de oameni sunt așteptați pe 16 octombrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, unde pacienți, supraviețuitori ai cancerului, medici, studenți, voluntari și membri ai comunității vor forma o panglică umană, într-un gest de solidaritate față de persoanele afectate de cancer. Evenimentul începe la ora 12:00 și face parte din Luna de Conștientizare a Cancerului de Sân. Inițiativa, intitulată „ONE RIBBON. MANY STORIES.”, este organizată de Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN) și reprezintă prima acțiune de acest fel din România. Conceptul este inspirat din campania mondială World Cancer Day, „United by Unique” Participanții vor forma cu propriile corpuri conturul unei panglici, simbol cunoscut la nivel internațional pentru solidaritatea față de persoanele afectate de cancer. În centrul formației vor fi pacienții și supraviețuitorii, înconjurați de personalul medical, iar ceilalți membri ai comunității vor completa forma. Poziția fiecărui participant va fi marcată în prealabil pe pavajul Pieței Unirii. Imaginea finală va fi surprinsă de la înălțime, cu ajutorul unei drone. Cancerul de sân e cea mai frecvent diagnosticată formă de cancer la femei „La Institutul Oncologic Cluj-Napoca vedem în fiecare zi cât de mult contează depistarea precoce. Ne dorim ca acest eveniment să transforme Piața Unirii într-un spațiu de dialog deschis despre prevenție”, a declarat Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, Manager al Centrului Național de Competență în Cancer din cadrul IOCN. Evenimentul pune accent pe prevenție într-un context în care România are una dintre cele mai scăzute participări la screeningul pentru cancerul de sân din Uniunea Europeană. Cancerul de sân este cea mai frecvent diagnosticată formă de cancer la femei în România și reprezintă aproximativ 28% din cazurile noi de cancer diagnosticate în rândul femeilor. Un mesaj despre prevenție care devine o experiență vizibilă Datele OECD și ale Comisiei Europene arată că, în 2019, doar 9% dintre femeile cu vârsta între 50 și 69 de ani făcuseră o mamografie bilaterală în ultimii doi ani. Acesta a fost cel mai redus nivel de participare din Uniunea Europeană. Diferențele sunt importante și în funcție de nivelul de educație. Participarea la screening a fost de aproximativ 4% în rândul femeilor cu un nivel educațional mai redus și a ajuns la 17% în cazul femeilor cu studii superioare. Organizatorii spun că prin această inițiativă vor să transforme un mesaj despre prevenție într-o experiență vizibilă pentru întreaga comunitate. „Această panglică umană nu este doar un simbol, ci o invitație directă adresată comunității de a se implica activ în prevenție”, a declarat Dr. Delia Nicoară, medic primar în sănătate publică și management la IOCN. Evenimente similare au loc și în alte țări Participanții vor primi tricouri personalizate, iar întreaga experiență, de la sosire până la realizarea fotografiei aeriene, va dura aproximativ două ore. Organizatorii vor oferi și gratuit „Ghidul de sport pentru recuperarea pacientelor cu cancer de sân”. Cu sprijinul partenerilor va fi organizată și o tombolă cu premii. Evenimente similare au fost organizate în țări precum Andorra, Franța și Statele Unite ale Americii, unde astfel de acțiuni au devenit, în unele comunități, evenimente recurente care aduc împreună pacienți, medici, voluntari și membri ai comunității. Inițiativa de la Cluj-Napoca este realizată de IOCN în colaborare cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca și mai multe organizații partenere, universități, școli, organizații de pacienți, voluntari și companii locale. Scopul este promovarea prevenției, a depistării precoce și a îngrijirii centrate pe pacient.
Alertă pentru pacienții care folosesc GLP-1 să slăbească: sute de procese invocă un risc rar de pierdere a vederii
Potrivit relatărilor citate de The Wall Street Journal, pacienții susțin că medicamente precum Ozempic, Wegovy, Mounjaro și Zepbound ar fi contribuit la apariția acestei afecțiuni. Companiile Novo Nordisk și Eli Lilly au respins acuzațiile. NAION apare atunci când alimentarea cu sânge a nervului optic este redusă brusc, ceea ce poate duce la pierderea vederii, de regulă la un singur ochi. Academia Americană de Oftalmologie și Institutul Național pentru Ochi din SUA o descriu drept o cauză importantă a afectării acute a nervului optic la adulții de peste 50 de ani, potrivit New York Post. Potrivit oftalmologului Douglas Lazzaro, de la NYU Langone Health, pierderea vederii provocată de NAION poate fi severă, iar în prezent nu există un tratament dovedit care să inverseze leziunile nervului optic. Ce arată studiile Cercetările publicate până acum au analizat în special semaglutida, substanța activă din Ozempic și Wegovy. Un studiu publicat în JAMA Ophthalmology în 2025, care a analizat datele a aproximativ 37 de milioane de adulți, a identificat un risc modest mai mare de NAION în rândul persoanelor care utilizau semaglutidă, comparativ cu cele care luau medicamente din clasa inhibitorilor SGLT2. Un alt studiu realizat de cercetători de la Harvard Medical School și publicat în 2024 a indicat un risc relativ de aproximativ patru ori mai mare de NAION în cazul pacienților cu diabet de tip 2 cărora li se prescrisese semaglutidă. Cercetătorii au subliniat însă că riscul absolut a rămas foarte scăzut. Ambele cercetări au avut caracter observațional și nu pot demonstra că medicamentele provoacă NAION. Autorii au precizat că sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica existența și amploarea unei eventuale legături. Producătorii contestă acuzațiile Novo Nordisk a calificat procesele drept nefondate și a indicat cercetări finanțate de companie care nu au identificat o creștere a riscului de NAION asociată medicamentelor sale. Eli Lilly a declarat că monitorizează în continuare datele privind siguranța și a susținut că studiile disponibile în prezent nu demonstrează că medicamentele GLP-1 provoacă această afecțiune. Și autoritățile de reglementare au adoptat poziții prudente. Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) analizează dovezile privind o posibilă asociere între semaglutidă și NAION, fără să fi concluzionat că medicamentul provoacă această afecțiune. În Europa, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a considerat că există suficiente dovezi privind o posibilă asociere pentru a recomanda includerea NAION drept reacție adversă „foarte rară” în informațiile despre medicamentele pe bază de semaglutidă. Pierderea vederii poate fi permanentă NAION se manifestă de obicei prin pierderea bruscă și nedureroasă a vederii la un ochi. Pot apărea, de asemenea, vedere încețoșată sau diminuată, reducerea câmpului vizual și modificarea percepției culorilor. Simptomele apar frecvent dimineața, după trezire. Printre factorii de risc cunoscuți se numără vârsta, diabetul, hipertensiunea arterială, colesterolul crescut, apneea obstructivă în somn și fumatul. Medicii atrag atenția că situația este dificil de evaluat deoarece multe persoane care folosesc medicamente GLP-1 au diabet sau obezitate, afecțiuni care pot constitui ele însele factori de risc pentru NAION. Afecțiunea este rară, fiind estimate între două și zece cazuri la 100.000 de persoane anual, în funcție de populația analizată. Pierderea vederii poate fi permanentă, deși unii pacienți pot recupera parțial vederea în timp. Experții recomandă ca persoanele care urmează un tratament cu medicamente GLP-1 să nu întrerupă administrarea fără să discute mai întâi cu medicul. Beneficiile demonstrate ale acestor tratamente în cazul diabetului și obezității trebuie evaluate individual în raport cu eventualele riscuri. Un factor suplimentar este existența unui așa-numit „disc optic cu risc”, o particularitate anatomică a nervului optic care poate crește susceptibilitatea la NAION. Oftalmologul Douglas Lazzaro a declarat că, în cazul pacienților cu această caracteristică, ar lua în calcul evitarea semaglutidei, însă a apreciat că, pentru majoritatea pacienților, beneficiile generale pentru sănătate pot depăși riscul potențial.
Cupluri britanice au pierdut zeci de mii de lire sterline după falimentul unei clinici de fertilizare in vitro
Incidentul a fost descris drept „cel mai mare dezastru la nivel mondial din acest sector”. Clinica Ovom Care a continuat să încaseze plăți de la pacienți și să administreze tratamente cu doar câteva zile înainte de a-și înceta brusc activitatea. Întrucât mulți pacienți nu plătiseră cu cardul de credit, pentru a evita comisioanele bancare mari de schimb valutar, aceștia au fost informați că nu sunt eligibili pentru rambursare și nu au primit nicio veste privind eventuale despăgubiri. Reprezentanții investitorilor în Ovom au precizat că cererile de recuperare a sumelor achitate în avans pentru tratamente pot fi depuse la administratorul judiciar, scrie The Independent. 200 de cupluri, cele mai multe britanice Un cuplu estimează că această experiență nefastă i-a costat peste 30.000 de lire sterline, în timp ce o altă femeie relatează că a fost devastată când a descoperit că plătise pentru trei cicluri de fertilizare in vitro (FIV), deși noul său medic o informase că, cel mai probabil, suferă de endometrioză. Se știe că cel puțin 38 de pacienți britanici erau clienți ai clinicii în momentul în care aceasta a intrat în insolvență. Totuși, publicația The Independent a aflat că Ovom avea, probabil, în jur de 200 de clienți, dintre care aproximativ 60% erau cetățeni britanici. Ce spun reprezentanții Ovom Directorul executiv al Ovom Care a declarat pentru The Independent că clinica își cere „profund scuze” pacienților pentru suferința provocată, însă cei care plătiseră pentru tratamente de care nu au beneficiat trebuie acum să contacteze administratorii judiciari. Aceasta a sugerat că „o serie de afirmații care circulă în spațiul public nu sunt corecte din punct de vedere factual”, fără a oferi însă detalii suplimentare. Michelle Haworth, în vârstă de 42 de ani, și soțul ei încercau de ani de zile să aibă un copil. Au ales Ovom Care datorită calității ridicate a medicilor promovate de clinică, dar acum simt că li s-a răpit „singura șansă” de a avea un copil.
OMS: Unul din zece pacienți suferă prejudicii în timpul îngrijirilor medicale. Jumătate dintre cazuri ar putea fi prevenite
Pacienții cu boli netransmisibile sunt expuși unor riscuri suplimentare, deoarece au nevoie frecvent de tratamente și de interacțiuni repetate cu sistemul medical. Problema se află anul acesta în centrul Zilei Mondiale a Siguranței Pacientului, marcată pe 17 septembrie, sub sloganul „Îngrijire sigură pentru viață!”. Bolile netransmisibile provoacă 74% dintre decese Ediția din 2026 a campaniei OMS este dedicată siguranței îngrijirilor acordate persoanelor cu boli netransmisibile. În această categorie intră afecțiunile cardiovasculare, cancerul, diabetul și bolile respiratorii cronice. Sunt afecțiuni de lungă durată, care pot apărea la persoane de toate vârstele și care necesită, în multe cazuri, îngrijire și tratament pe perioade îndelungate. Potrivit OMS, bolile netransmisibile reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate la nivel mondial, afectează miliarde de oameni și sunt responsabile pentru 74% din totalul deceselor. Caracterul cronic al acestor boli și contactele repetate cu sistemele de sănătate cresc însă și probabilitatea apariției unor incidente sau evenimente adverse pe parcursul îngrijirii. Până la unul din trei pacienți cu cancer se confruntă cu reacții adverse OMS atrage atenția că, în cazul unor afecțiuni, riscurile pot fi considerabile. În cazul cancerului, de exemplu, până la unul din trei pacienți se confruntă cu evenimente adverse în timpul îngrijirilor medicale. Riscul poate crește suplimentar în cazul persoanelor care suferă simultan de mai multe boli cronice. Organizația explică faptul că vulnerabilitatea pacienților cu boli netransmisibile este determinată atât de complexitatea și durata tratamentelor, cât și de problemele existente în sistemele sanitare. Printre acestea se numără fragmentarea îngrijirilor, dar și factori mai largi care pot limita accesul la servicii medicale sigure, inclusiv sărăcia și discriminarea. Riscurile pot apărea în orice etapă Siguranța pacientului nu privește doar momentul administrării unui tratament sau al unei intervenții medicale. OMS avertizează că riscurile pot apărea de-a lungul întregului parcurs al pacientului: de la prevenție și depistare precoce până la diagnostic, tratament și gestionarea bolii pe termen lung. Problemele nu sunt limitate nici la spitale. Ele pot apărea în diferite unități medicale, dar și în locuințele pacienților sau în comunitățile în care aceștia trăiesc. Din acest motiv, organizația solicită acțiuni coordonate pentru ca persoanele cu boli netransmisibile să beneficieze de îngrijiri sigure pe întreaga durată a vieții. OMS: Personalul medical trebuie susținut Un alt mesaj al campaniei din acest an vizează consolidarea sistemelor de sănătate și sprijinirea personalului medical. OMS consideră esențiale dezvoltarea unor sisteme sanitare puternice și integrate, consolidarea asistenței medicale primare și susținerea profesioniștilor din sănătate. Totodată, organizația cere eliminarea barierelor care împiedică accesul unor categorii de populație la servicii medicale sigure. Pacienții trebuie, la rândul lor, implicați în deciziile privind propria îngrijire. Valorificarea experienței persoanelor care trăiesc cu boli cronice și creșterea nivelului de educație pentru sănătate pot contribui la reducerea riscurilor și la îmbunătățirea calității serviciilor medicale. Clădiri din întreaga lume vor fi iluminate în portocaliu Pentru a marca Ziua Mondială a Siguranței Pacientului, pe 17 septembrie, monumente, clădiri și spații publice din diferite țări urmează să fie iluminate în portocaliu. OMS va ilumina în această culoare și celebrul Jet d’Eau din Geneva, în cadrul campaniei internaționale. Prin ediția din 2026, organizația urmărește mobilizarea autorităților, profesioniștilor din sănătate, pacienților și altor actori pentru reducerea riscurilor asociate îngrijirilor acordate persoanelor cu boli netransmisibile.
AI îi face pe plac pacientului | Un studiu arată că chatboturile AI pot renunța ușor la recomandările medicale dacă pacientul își minimizează simptomele
Un studiu britanic arată că, în scenarii legate de apneea obstructivă în somn, chatboturile au renunțat la recomandarea unei evaluări medicale în mai mult de o treime dintre conversațiile în care „pacientul” s-a opus investigațiilor. În cazurile cu risc ridicat, performanța a fost și mai slabă. Chatboturile AI au ajuns pentru mulți oameni un prim loc în care caută răspunsuri atunci când apare o problemă de sănătate. Când chatbotul știe, dar intervine pacientul O întrebare despre un simptom poate primi un răspuns în câteva secunde, fără programare și fără o discuție cu un medic. O nouă cercetare ridică însă o problemă importantă: ce se întâmplă atunci când chatbotul știe inițial ce ar trebui să recomande, dar utilizatorul încearcă să îl convingă că nu are nevoie de medic? Cercetătorii din Marea Britanie au analizat această situație în conversații simulate, cu ajutorul unor scenarii inspirate de sindromul de apnee obstructivă în somn (SAOS). Rezultatele au fost prezentate la Congresul Societății Europene de Pneumologie – ERS 2026, desfășurat la Barcelona. 700 de conversații cu cinci chatboturi Echipa de cercetare a creat șapte profiluri fictive de pacienți. Toate prezentau simptome și factori de risc care justificau o evaluare medicală și, atunci când exista indicație, efectuarea unui studiu de somn. Cercetătorii au testat cinci chatboturi disponibile gratuit: ChatGPT, Google Gemini, Claude, DeepSeek și Grok. În total, au avut loc 700 de conversații. Fiecare dintre cele șapte situații clinice a apărut în două variante. Informațiile medicale au rămas aceleași. Singura diferență a fost atitudinea pacientului. Chatboturile își schimbă răspunsurile în funcție de reacția pacientului În prima variantă, pacientul accepta recomandarea de a merge la medic. În cea de-a doua, pacientul își minimaliza simptomele, susținea că problema nu este suficient de gravă și refuza investigațiile. Astfel, cercetătorii au putut vedea dacă chatbotul își schimbă răspunsul atunci când utilizatorul insistă asupra unei anumite interpretări, deși datele medicale rămân identice. Când pacientul cooperează, chatboturile recomandă corect evaluarea În toate cele 350 de conversații în care pacientul fictiv accepta recomandarea, chatboturile au menținut indicația corectă pentru evaluarea de specialitate. Chatboturile și scenariile cu risc ridicat Situația s-a schimbat atunci când pacientul a contestat necesitatea investigațiilor. În aceste 350 de conversații, recomandarea corectă a fost păstrată în 225 de cazuri, adică 64%. Cu alte cuvinte, în mai mult de o treime dintre conversații, chatbotul și-a schimbat recomandarea, deși informațiile medicale primite au fost aceleași. Problema a devenit și mai vizibilă în scenariile cu risc ridicat. Într-un caz considerat sugestiv pentru o formă severă de apnee obstructivă în somn, chatboturile au păstrat recomandarea de evaluare în numai 22% dintre conversațiile în care pacientul a refuzat investigațiile. Într-un alt scenariu, pacientul spunea că adormise deja la volan. Era un indiciu important al somnolenței excesive și al riscului asociat. Chiar și aici, atunci când pacientul încerca să minimalizeze problema, chatboturile au recomandat evaluarea corespunzătoare în doar 32% dintre conversații. În unele dintre răspunsurile necorespunzătoare, modelele au omis inclusiv riscul legat de condus. De la recomandarea medicului la sfaturi despre stilul de viață Cercetătorii au observat și o altă schimbare. În funcție de chatbot, în aproximativ un sfert până la jumătate dintre conversațiile cu pacienți care își minimalizau simptomele, recomandarea pentru o evaluare medicală a dispărut și a fost înlocuită cu sfaturi despre stilul de viață. Aici se află, de fapt, una dintre principalele probleme scoase în evidență de studiu. Chatboturile nu au ratat neapărat problema de la început. În prima etapă a conversației, au identificat corect situația și au recomandat evaluarea medicală. Vulnerabilitatea a apărut mai târziu, când utilizatorul a contestat recomandarea. Modelul a ajuns să își adapteze răspunsul la poziția utilizatorului, deși datele clinice nu se schimbaseră. În cercetarea despre inteligența artificială, acest tip de comportament este asociat cu termenul sycophancy, folosit pentru tendința unui model de a se conforma excesiv opiniilor sau preferințelor utilizatorului, chiar și atunci când acestea contrazic informațiile disponibile. De ce este importantă apneea de somn Apneea obstructivă în somn provoacă întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului și poate duce la somnolență excesivă în timpul zilei. Atunci când nu este diagnosticată și tratată, boala este asociată cu un risc mai mare de hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, boli cardiovasculare și diabet zaharat de tip 2. Problema este cu atât mai importantă cu cât boala rămâne frecvent nediagnosticată. Potrivit cercetătorilor, aproximativ 80%-90% dintre cazurile moderate sau severe nu sunt identificate. Diagnosticul necesită o evaluare medicală și, atunci când există indicație, un studiu de somn. Acesta urmărește respirația și alți parametri pe durata somnului. Prin urmare, pentru un pacient care prezintă simptome sugestive, un răspuns de tipul „încearcă să dormi mai bine și să faci mai multă mișcare” poate fi insuficient dacă înlocuiește recomandarea de a solicita o evaluare medicală. Studiul nu a testat pacienți reali Cercetătorii atrag atenția că rezultatele trebuie interpretate în context. Studiul nu a urmărit pacienți reali și nu demonstrează că folosirea chatboturilor duce, în practică, la întârzierea diagnosticului sau a tratamentului. Au fost folosite profiluri fictive și conversații controlate, construite special pentru a testa reacția modelelor la utilizatori care își minimalizează simptomele sau refuză recomandarea medicală. Totuși, rezultatele indică o posibilă problemă de siguranță care merită analizată separat de simpla întrebare „a dat AI răspunsul corect?”. Un chatbot poate identifica problema corect la început, dar poate ajunge la un răspuns nepotrivit câteva replici mai târziu, după ce utilizatorul îl contrazice. Pentru cercetători, acesta este un motiv pentru care evaluarea siguranței chatboturilor medicale nu ar trebui să se limiteze la întrebări clare și răspunsuri izolate.
Cătălin Cîrstoiu anunță primele proteze totale de genunchi operate la Buzău: Pacienții trebuie să găsească aici soluții de diagnostic și tratament
Managerul Spitalul Universitar de Urgență București, Cătălin Cîrstoiu, a anunțat pe pagina sa de Facebook primele rezultate ale consorțiului medical care a fost gândit pentru colaborarea dintre spitale și dezvoltarea serviciilor medicale din țară. Potrivit acestuia, la Spitalul Județean de Urgență Buzău au fost realizate primele intervenții de protezare totală de genunchi. Medicii ortopezi din unitatea medicală au beneficiat de un mare sprijin și coordonare pentru organizarea activității. „Astazi Consortiul medical gandit da un prim rezultat. Nu pot sa fac abstractie ca sunt Profesor Universitar. Astazi ii invatam pe colegii nostri ortopezi de aici cum sa isi organizeze activitatea. Si tot astazi, operam primele proteze totale de genunchi din judetul Buzau”, a transmis Cătălin Cîrstoiu. Pacienții din Buzău, tratați mai aproape de casă Managerul SUUB a declarat, totodată, că două persoane au fost tratate deja în județul Buzău, fără să mai fie nevoie să caute soluții medicale în alte orașe. „Doi pacienti se trateaza aici, in loc sa caute solutii in alte parti”, a scris acesta. Acesta a anunțat că transferul de experiență și colaborarea dintre spitalele din România trebuie să devină o practică obișnuită în sistemul medical al țării. „Transferul de tehnici chirurgicale, protocoale, ghiduri, dar si sprijinul meu direct trebuie sa devină o regulă in toate specialitățile”, a explicat managerul Spitalului Universitar. „Pacienții trebuie să găsească aici, la Buzău, soluții de diagnostic si tratament, trebuie sa își recapete încrederea într-un spital, care cu siguranță trebuie ‘reinventat’ ca mentalitate, dar mai ales ca infrastructura”, a transmis acesta.
Medicina de familie pilonul nevăzut al sistemului medical! Dr. Liliana Mihailov: Nu se pune problema de deranj. Când vii la un medic, o faci pentru că ai o problemă
Dr. Liliana Mihailov este medic primar de medicină de familie în Iași. Specialistul vorbește despre educația pacienților Medicina de familie rămâne, pentru milioane de români, primul contact cu sistemul medical și, de multe ori, cel mai important, după cum susține dr. Liliana Mihailov, medic primar de medicină de familie. De la nou-născuți și femei însărcinate până la vârstnici cu boli cronice, medicul de familie este specialistul care însoțește pacientul în toate etapele vieții. Dr. Liliana Mihailov vorbește despre importanța medicinei de familie Dr. Liliana Mihailov, medic primar de medicină de familie, explică faptul că medicina de familie din România s-a construit greu în ultimele decenii, trecând prin numeroase schimbări legislative și perioade dificile până să ajungă la un model apropiat de cel european. „Medicina de familie, în România, putem spune că a început în urmă cu 26 de ani, cu toate urcușurile și coborâșurile ei, cu toate greutățile ei. Am ajuns cumva în momentul în care suntem aliniați cu ce se întâmplă oriunde în lume. Medicina de familie înseamnă medicina primară, este locul în care se prezintă orice om, cu patologie sau fără patologie, la medicul lui”, a declarat dr. Liliana Mihailov. Spre deosebire de alte specializări medicale, medicina de familie presupune o relație de lungă durată între medic și pacient. Fiecare persoană își poate alege medicul de familie, indiferent de județul în care locuiește, iar relația contractuală este una esențială pentru funcționarea sistemului. „Medicina de familie în România funcționează cu o listă de pacienți, este o activitate privată, dar mai particulară, pentru că este obligatoriu să se desfășoare într-o relație contractuală cu Casa de Asigurări”, a explicat medicul. Medicii de familie au un program reglementat Activitatea cabinetelor este atent reglementată. Programul presupune cinci ore de consultații în cabinet și alte două ore dedicate deplasărilor la domiciliu, în cazul pacienților care au nevoie de astfel de servicii. În plus, există și limite privind numărul serviciilor medicale decontate într-o singură zi. „În principiu, orice persoană peste 18 ani are cardul de sănătate cu acel cip care trebuie să intre în cititorul de card din cabinetul meu, în timpul celor 5 ore de lucru. În afara acestui program, eu nu pot să îmi ofer serviciile, pentru că nu sunt plătite, iar serviciile din cursul unei zile sunt în număr de 20”, a precizat dr. Liliana Mihailov. Medicul de familie nu tratează doar răceli sau afecțiuni minore, ci urmărește permanent starea de sănătate a pacienților de toate vârstele. Lista unui cabinet include gravide, copii, adolescenți, adulți și vârstnici, dar și pacienți cu afecțiuni cronice sau boli grave care necesită monitorizare constantă. „Lista mea de pacienți conține femeia gravidă care are pruncul în burtică, conține nou-născutul, copilul până la vârsta de 10 ani, oamenii tineri, adolescenții, persoanele care urmează să se căsătorească, oamenii adulți cu toată patologia lor, bolile cronice care trebuie monitorizate și bolile grele sau incurabile care necesită îngrijiri la domiciliu”, a explicat aceasta. Doctorii se ocupă și de educarea pacienților Un rol important îl are și educația medicală oferită pacienților, în special tinerilor părinți. Pentru multe mame aflate la primul copil, cabinetul medicului de familie devine primul loc unde primesc sprijin și îndrumare. „Pentru părinți, începem un fel de educație din momentul în care cel mic este în burtica mamei. Foarte multe mămici, mai ales la primul copil, spun că nu știu cum se vor descurca. Rolul nostru este să facem o educație, dar nu una agresivă”, a spus medicul. Dr. Liliana Mihailov spune că o mare parte dintre pacienții săi au peste 65 de ani și consideră că relația construită în timp cu aceștia este una dintre cele mai importante componente ale profesiei. „Peste o treime din lista mea sunt pacienți de peste 65 de ani, dar îmi face plăcere să îi îngrijesc și mă bucur să văd pacienți de 80+ venind, eventual, cu partenerii în cabinetul meu să stabilim reguli despre conduita de viață, să îi văd frumoși, fericiți, sănătoși, că își iau medicamentele și să mergem împreună mai departe”, a mărturisit medicul. Dincolo de consultații și documente medicale, medicina de familie înseamnă și comunicare, încredere și sprijin. Dr. Liliana Mihailov consideră că pacienții nu trebuie să se simtă niciodată incomod atunci când solicită ajutor medical. „Nu se pune problema de deranj. Când vii la un medic, o faci pentru că ai o problemă, indiferent dacă este una reală sau ai nevoie de o adeverință. Este un gest medical pe care eu trebuie să îl fac în relația cu pacientul meu”, a explicat aceasta. Astfel, dr. Liliana Mihailov, medic primar de medicină de familie din Iași, vorbește despre importanța serviciilor oferite de specialiști, dar și despre impactul pe care îl poate avea educarea pacienților asupra calității vieții acestora. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Pacienți din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul Sf. Spiridon Iași. Toți cred că au o urgență medicală!
Sistemul de urgență din Iași se confruntă constant cu o „migrație” de pacienți din județele învecinate. Deși spitalele din județele vecine au capacitatea de a trata pacienții, mulți aparținători aleg să își aducă bolnavii în centrul universitar, motivând că au o încredere mare în serviciile medicale din Iași. Pacienții din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” din Iași, mulți dintre ei pentru că au rude stabilite în oraș. Consecința este că unitățile medicale din Iași devin mai aglomerate. O tendință tot mai des întâlnită în zona Moldovei este aducerea bolnavilor din județele limitrofe Iașului pentru a fi tratați în centrul universitar, pe motivul unei încrederi sporite în serviciile medicale din Iași. Pacienți din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași. S-ar putea trata în județele de proveniență, însă mulți pacienți din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului „Sf. Spiridon” Iași primește atât cazuri din Iași, cât și din alte județe ale țării. De la începutul anului, fiecare zi a fost marcată de un număr mare de cazuri în camera de gardă, atât din Iași, cât și din județele limitrofe. „În Iași, fiind centru universitar, ajung mulți pacienți și din alte județe. În general, este obiceiul ca familiile să își aducă persoanele vârstnice din celelalte județe ale Moldovei să fie îngrijite aici la Iași și asta înseamnă clar un efort suplimentar. Avem acum pacienți din județul Vrancea, din județul Botoșani, județul Bacău, care au rude aici și au decis să fie tratați la Iași, în condițiile în care spitalele județene au capacitate de internare, au servicii de urgență. Noi asigurăm gărzile pe partea de urgență nu doar aici, în Iași, ci în toate celelalte unități de primiri urgențe și compartimente de primire urgență, unde merg rezidenții noștri și fac gărzi sau foștii rezidenți, care acum sunt specialiști, astfel încât să nu existe o presiune doar pe Iași. Cu toate acestea, se preferă centrul universitar și asta aglomerează foarte mult”, a spus prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic-șef UPU-SMURD Iași. Pacienții își autodefinesc urgențele medicale Sistemul medical funcționează pe un principiu de maximă deschidere față de pacienți. Această abordare asigură că nicio persoană aflată în suferință nu este privată de îngrijiri medicale. „În România, urgența este autodefinită de către pacient, astfel încât fiecare pacient care ajunge la noi este crezut”, a adăugat prof. dr. Diana Cimpoeșu, medic-șef UPU-SMURD Iași. Pacienți din toată Moldova vin să se trateze la Spitalul „Sf. Spiridon” Iași, chiar și în condițiile în care spitalele din județele vecine au capacitatea de a trata bolnavii. Alegerea centrelor de tratament este făcută pe baza dorinței de apropiere față de rudele stabilite în Iași. Multe familii mutate în Iași aleg să își aducă părinții sau bunicii aproape pentru a le putea fi alături pe durata tratamentului. Consecința alegerii centrului universitar în defavoarea spitalelor locale este aglomerarea unităților medicale din Iași. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Când trebuie să apelăm la medic pentru implanturi dentare. Există anumite categorii de pacienți care beneficiază de anestezie generală
Un medic specialist în chirurgie dentoalveolară a explicat când se poate interveni chirurgical prin implanturi dentare Medicina dentară modernă vine cu alternative pentru pacienții care și-au pierdut dinții din cauze diverse. Dr. Eliza Drăgan, medic specialist în chirurgie dentoalveolară, vorbește despre momentul în care se intervine din punct de vedere medical, dar și despre categoriile de pacienți care beneficiază de anestezie generală. Când putem apela la implanturi dentare Pierderea dinților, fie din cauza bolii carioase, fie ca urmare a bolii parodontale, reprezintă o problemă majoră de sănătate orală, cu impact direct asupra calității vieții. În cazul pacienților edentați, care și-au pierdut dinții irecuperabil, soluțiile clasice nu mai sunt suficiente, iar medicina dentară modernă vine cu alternative eficiente, adaptate fiecărui caz în parte. Potrivit Elizei Drăgan, medic specialist în chirurgie dentoalveolară, atunci când dinții restanți nu mai pot susține lucrări protetice, este necesară o abordare complexă, bazată pe implanturi dentare. „Nu se pot reface lucrări pe dinții restanți ai pacientului și atunci venim cu un sprijin suplimentar, înlocuind dinții lipsă prin coroane realizate pe implanturi dentare”, explică medicul. Primul pas în acest proces este asanarea cavității orale, adică eliminarea tuturor factorilor infecțioși. Abia ulterior se poate interveni pentru reconstrucția osoasă, acolo unde este necesar, sau pentru inserarea implanturilor. În majoritatea cazurilor, pacienții beneficiază inițial de o lucrare provizorie pe implanturi, menită să le redea funcționalitatea și confortul. Deși tehnic este posibil ca un dinte natural să fie combinat cu un implant, dr. Eliza Drăgan subliniază că această soluție nu este recomandată din punct de vedere medical. „Abordarea corectă este să fim minim invazivi. Din experiența mea și din studiile pe care le avem în vedere, nu este indicat să combinăm dintele cu implantul. Este mai bine să ne rezervăm un volum osos pentru viitor”, precizează medicul. Atât implanturile, cât și coroanele au o durată de viață limitată, estimată în literatura de specialitate între 10 și 15 ani, perioadă care poate varia în funcție de starea generală de sănătate a pacientului, igiena orală și respectarea controalelor periodice. Planul de tratament diferă semnificativ de la un pacient la altul. Pe o arcadă completă, numărul recomandat de implanturi este între 6 și 8, însă decizia finală ține cont de mai mulți factori: vârsta, sexul, masa musculară, densitatea osoasă și dorințele estetice. „Un bărbat de 50 de ani, cu grupe musculare bine reprezentate, va avea un plan de tratament diferit față de o pacientă de 80 de ani cu osteoporoză”, explică specialistul. Ce categorii de pacienți beneficiază de anestezie generală în cadrul intervențiilor Tipul de anestezie este stabilit împreună cu medicul anestezist și depinde de profilul pacientului. Există situații în care este recomandată anestezia generală, mai ales în cazul pacienților cu afecțiuni cardiace, pentru a preveni complicații precum puseele de hipertensiune. Pentru pacienții anxioși, care nu doresc să fie conștienți de actul medical, se poate opta pentru sedare profundă, o stare în care pacientul rămâne cooperant, dar relaxat. „La acești pacienți există riscul de lipotimie, ceea ce este neplăcut atât pentru ei, cât și pentru actul operator”, explică dr. Eliza Drăgan în cadrul emisiunii BZI LIVE. De asemenea, sedarea sau anestezia generală este utilizată frecvent și în cazul pacienților pediatrici, în special atunci când copiii au nevoie de tratamente stomatologice complexe. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ministrul Sănătății: Începând de anul viitor, pacienții cu arsuri grave vor putea fi tratați aici, acasă, în condiții moderne și sigure
„Cei doi pacienți cu arsuri severe, cu peste 60% din suprafața corporală, în urma exploziei de la Onești, județul Bacău, au fost transferați în condiții de siguranță la un spital din Belgia, unde pot beneficia de tratament specializat de înalt nivel”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook. Potrivit ministrului, transferul a presupus o coordonare complexă și a fost realizat într-un timp critic. „Mulțumesc Forțelor Aeriene Române, Departamentului pentru Situații de Urgență și tuturor profesioniștilor implicați pentru coordonarea impecabilă a acestui transfer complex, realizat într-un timp critic. Mulțumesc, de asemenea, doamnei Monica Althamer pentru sprijinul acordat și pentru facilitarea accesului pacienților la Spitalul Universitar Charleroi”, a adăugat acesta. Alexandru Rogobete atrage atenția asupra creșterii numărului de pacienți cu arsuri severe la nivel național „În paralel, în ultimele zile, se înregistrează la nivel național un număr crescut de pacienți cu arsuri severe generate de violență, autoagresiune, incendieri intenționate, utilizarea unor instalații improvizate, dar și de electrocuții apărute ca urmare a neglijenței. Aceste situații pun o presiune majoră asupra sistemului medical și produc suferință profundă pacienților și familiilor acestora”, a subliniat ministrul. România, peste media UE la cazurile de pacienți cu arsuri grave Alexandru Rogobete a precizat că România se confruntă cu un număr foarte mare de pacienți cu arsuri severe, peste media Uniunii Europene, situație care evidențiază necesitatea responsabilității individuale și colective. În ceea ce privește capacitatea de tratament, ministrul a anunțat centrele pentru mari arși din România de la Timișoara și Târgu Mureș sunt finalizate în proporție de peste 90%. „Începând de anul viitor, pacienții cu arsuri grave vor putea fi tratați aici, acasă, în condiții moderne și sigure”, a transmis Rogobete. Totodată, ministrul a subliniat că prevenția și evitarea acestor situații rămân esențiale pentru ca sistemul medical să poată face față numărului mare de pacienți și pentru protejarea vieților.