WSJ: Cel mai mare proprietar de terenuri din America folosește inteligența artificială pentru a digitaliza pădurea
Weyerhaeuser, adesea citată drept cel mai mare proprietar privat de păduri din America, cu aproape 11 milioane de acri, implementează agresiv inteligența artificială pentru a crea un „geamăn digital” al pădurilor sale. Este vorba de tractoare autonome care tractează copacii tăiați în jurul locurilor de exploatare forestieră. O bază de date care detaliază fiecare copac din pădure. Un ecran care le arată tăietorilor de lemne ce copaci să taie și pe care să îi lase în picioare pentru a maximiza randamentele financiare peste decenii. Compania se îndreaptă către un viitor al exploatării forestiere autonome de înaltă tehnologie pentru a spori eficiența și a dubla profiturile până în 2030, relatează WSJ. Prin combinarea imaginilor din satelit, a fotografiilor cu drone și a LiDAR (tehnologie de senzori bazată pe laser), Weyerhaeuser construiește o reprezentare digitală 3D a întregii sale păduri. Modelele de inteligență artificială analizează aceste date pentru a identifica speciile individuale de copaci, a măsura diametrele și a evalua sănătatea pădurilor. O „bază de date digitală” detaliază chiar și copaci specifici, spunându-le tăietorilor de lemne pe care să îi taie și pe care să îi lase în picioare pentru a maximiza randamentele financiare viitoare. Compania testează tractoare semiautonome (utilaje care tractează copaci doborâți) care utilizează inteligența artificială pentru navigare și cartografierea terenului. Acest lucru ar putea permite în cele din urmă unui operator să gestioneze mai multe utilaje de la distanță. Colaborând cu firme de tehnologie, aceștia dezvoltă asistenți inteligenți artificiali pentru cabinele combinelor de recoltare, care evidențiază anumiți copaci pentru rărire direct pe un ecran digital, asigurându-se că cele mai bune exemplare au suficient spațiu pentru a crește. Dincolo de solul pădurii, inteligența artificială este utilizată pentru a monitoriza echipamentele fabricii, a optimiza rutele camioanelor pentru transportul cherestelei și a calcula ratele de supraviețuire ale puieților din imaginile filmate cu drona. Deși Weyerhaeuser este cel mai mare proprietar de păduri , familia Emmerson (prin Sierra Pacific Industries ) și persoane fizice precum John Malone sau Stan Kroenke tranzacționează adesea titluri de proprietate – devenind cel mai mare proprietar privat de terenuri. Familia Emmerson deține peste 2,4 milioane de acri. Cu toate acestea, inițiativa specifică de „digitalizare a pădurii” prin intermediul inteligenței artificiale este condusă cde Weyerhaeuser, ca parte a strategiei de creștere a profitului de miliarde de dolari.
Demers comun în Luna Pădurii. Diana Buzoianu: România și Republica Moldova plantează o pădure comună la Vama Sculeni
România și Republica Moldova vor desfășura în această lună o acțiune comună de împădurire la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Demersul are loc cu ocazia unui parteneriat între ministerele mediului din cele două țări, a anunțat, sâmbătă, ministra Mediului, Diana Buzoianu. Acțiunea marchează începutul sezonului de plantare în România, odată cu Luna Pădurii, perioada dedicată anual activităților de împădurire desfășurate de silvicultori în toată țara. „Începe sezonul de plantare în România, odată cu Luna Pădurii – perioada în care silvicultorii din toată țara pornesc acțiunile de împădurire. În paralel, continuăm și proiectele de împădurire finanțate prin PNRR, prin care pornim plantări pe suprafețe importante din România. Anul acesta marcăm și un moment important de colaborare între state: parteneriatul dintre Ministerul Mediului din România și cel din Republica Moldova”, a scris Diana Buzoianu, sâmbătă, pe Facebook. Potrivit anunțului, plantarea va începe pe malul românesc al Prutului, cu participarea Romsilva, după care acțiunea va continua pe teritoriul Republicii Moldova, împreună cu specialiștii de la Moldsilva. „Vom planta o pădure comună la Vama Sculeni, de-a lungul ambelor maluri ale râului Prut. Începem plantarea pe partea României cu Romsilva, iar apoi continuăm pe partea Republicii Moldova, împreună cu colegii de la Moldsilva”, a adăugat ministra Mediului. Demersul este programat pe 14 martie. „Este mai mult decât o acțiune de plantare. Este un semnal că protecția naturii nu se oprește la granițe, iar pădurile viitorului se construiesc prin colaborare.Pe 14 martie plantăm copaci. Dar, mai ales, plantăm colaborare între două țări care împart aceeași viziune și aceeași responsabilitate pentru natură”, a completat Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu: Tăierile ilegale de arbori din spațiile verzi urbane trebuie să devină infracțiuni
Proiectul de modificare a Codului Silvic vine în urma numeroaselor cazuri în care legislația actuală nu a permis sancționarea adecvată a intervențiilor abuzive asupra arborilor, în special în parcurile și zonele verzi ale orașelor mari. „Nu putem vorbi despre orașe sănătoase atâta timp cât legislația permite, prin omisiune, distrugerea arborilor din parcuri și spații verzi. În situații precum cele din IOR, instituțiile s-au lovit de limitele legii în vigoare. Prin această Ordonanță vom putea corecta un vid legislativ și stabili clar că tăierea abuzivă a arborilor din spațiile verzi urbane este o faptă penală. Orașele au nevoie de protecție reală, nu doar declarativă”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana-Anda Buzoianu. Decizia de a introduce un regim penal vine în contextul unui fenomen în creștere. Potrivit Ministerului Mediului, Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar în Parcul IOR au fost defrișați ilegal peste 1.500 de arbori, situație în care autoritățile nu au putut aplica actualele prevederi ale Codului silvic deoarece terenul era încadrat la categoria „curți construcții” . „Cazurile recente, precum tăierea ilegală a 30 de arbori în Sectorul 6, sancționată contravențional cu 300.000 lei, confirmă că actualele instrumente sunt insuficiente pentru a descuraja fenomenul. Proiectul prevede că tăierea, distrugerea sau degradarea fără drept a vegetației forestiere de pe spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 mp va constitui infracțiune, pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, indiferent dacă terenul se află în domeniul public sau privat, inclusiv în cazul celor încadrate în categoria „curți construcții” . Vor putes fi tăiați în continuare doar arborii pentru care există legislație să fie tăiați. Această modificare elimină ambiguitățile legislative care au împiedicat până acum intervenția autorităților în cele mai sensibile cazuri de distrugere a arborilor”, transmite Ministerul Mediului, duminică, într-un comunicat de presă. Potrivit notei de fundamentare, înăsprirea regimului sancționator este necesară pentru protejarea patrimoniului verde urban, reducerea efectului de insulă de căldură, îmbunătățirea calității aerului și protejarea sănătății populației, în condițiile în care Bucureștiul are doar 0,88 arbori pe locuitor, mult sub recomandarea europeană de 3 arbori per locuitor.