Care este cea mai sănătoasă pâine pentru sandviș
Sandvișul este alegerea inevitabilă pentru un mic dejun în pripă în timpul unei săptămâni de lucru. Poate conține orice, dar fără pâine nu se poate. Întrebarea este care este cea mai sănătoasă pâine din care putem încropi o gustare sățioasă. Sandvișul este alegerea inevitabilă pentru un mic dejun în pripă. „Dar când vine vorba de a eticheta o pâine drept sănătoasă sau nu, numărul de calorii nu spune toată povestea. Pentru a alege o pâine mai sănătoasă, criteriile mele esențiale sunt conținutul de fibre și nivelul scăzut de zahăr adăugat”, spune Kaitlin Hippley, dietetician, potrivit Real Simple. Dieteticianul recomandă alegerea unei pâini care să conțină cel puțin 3 grame de fibre, pentru a reduce senzația de foame și a crește sațietatea. De asemenea, conținutul de zahăr este important. „Mai puțin zahăr adăugat înseamnă mai puține scăderi bruște de energie, mai puține pofte și un risc mai mic de inflamație și creștere în greutate.” „Ai nevoie, în esență, doar de cereale, apă, sare” Brittany Brown recomandă alegerea unei pâini cu o listă cât mai scurtă de ingrediente pe etichetă. „Ai nevoie, în esență, doar de cereale, apă, sare și uneori drojdie pentru a face pâine; orice altceva poate fi un adaos inutil”, explică ea. Un alt dietetician, Alexis Law, subliniază: „Cea mai sănătoasă pâine este cea care te ajută să îți atingi obiectivele generale de sănătate.” Grâul integral, opțiunea perfectă Când vine vorba de pâinea pentru sandvișuri, toți cei trei dieteticieni sunt de acord că cea mai indicată alegere este pâinea din grâu integral 100% cu boabe încolțite. „Pâinea din grâu integral 100% este o opțiune excelentă, deoarece oferă o cantitate mare de nutrienți (precum vitaminele din complexul B și minerale ca fierul, zincul, potasiul, magneziul, seleniul și fosforul) și fibre. Conține toate cele trei componente ale bobului — germenele, tărâța și endospermul — ceea ce crește conținutul de fibre comparativ cu pâinea albă”, explică Law. Cât despre cerealele încolțite, Brown susține că „acestea sunt la apogeul valorii lor nutriționale, astfel că pâinea obținută din ele conține mai multe proteine, fibre și acizi grași omega-3 decât pâinea obișnuită.” La ce trebuie să fim atenți când alegem pâinea De asemenea, acest tip de pâine conține mai puțin gluten și mai puțini antinutrienți, care pot împiedica absorbția mineralelor, precum fierul. „Acest tip de pâine este, de regulă, ușor de găsit în magazine și există variante accesibile, inclusiv mărci proprii”, adaugă Law. Specialiștii avertizează să nu te lași păcălit de anumite tipuri de pâine. „Surprinzător, multe dintre ele au puține fibre și conțin mai mult zahăr adăugat decât te-ai aștepta”, spune Hippley. Pentru a evita acest lucru, caută etichete precum „100%” sau „integral” și verifică lista de ingrediente. În concluzie, pâinea poate face parte dintr-o alimentație echilibrată, atât timp cât este aleasă corect. „Pâinea nu trebuie evitată, decât în caz de alergii sau intoleranțe, și poate fi o modalitate excelentă de a adăuga fibre în alimentație”, spune Law. Pentru cea mai sănătoasă opțiune din comerț, încearcă pâinea integrală din cereale încolțite. Recomandarea autorului: Cum alegi corect un sandviș care nu te îngrașă, potrivit dr. nutriționist Mihaela Bilic. „Evitați tot ce conține sosuri”
Locul în care nu trebuie săpăstrezi niciodată pâinea. O simplă neatenție îți poate ruina micul dejun
Diminețile în care te pregătești pentru un mic dejun prietenos și elaborat pot fi ruinate de…pâine. Din cauza depozitării improprii temelia gustării de dimineață, pâinea, poate fi mucegăită sau uscată. Mucegaiul poate părea să câștige cursa împotriva poftei tale de mâncare și, dintr-o dată, frigiderul pare fi salvarea. „Frigul ține mucegaiul la distanță!”, te gândești. Mai gândește-te. Îți transformă și pâinea într-o dezamăgire uscată. Frigiderele sunt pentru lapte, resturi și brânză, nu pentru pâine. De ce frigiderul strică pâinea Frigiderul poate încetini creșterea mucegaiului, dar schimbi deteriorarea vizibilă cu o textură mai proastă, o învechire mai rapidă și o tristețe generală de sandviș. Acele amidonuri gelatinizate cremoase din pâinea ta preferată încep să se transforme înapoi în amidonuri uscate, cristaline. La temperatura camerei, acest lucru se întâmplă lent. În frigider, este ca și cum amidonul ar intra rapid. Temperaturile scăzute peste punctul de îngheț fac pâinea să se învechească și să se usuce până la trei ori mai mult decât dacă ar sta confortabil pe blatul de bucătărie. Cel mai bun mod de a păstra pâinea Cel mai bun mod de a păstra pâinea depinde de tipul cu care lucrezi și de momentul în care intenționezi să o consumi. Urmează aceste instrucțiuni pentru a evita stricăciunile din pauză de prânz și pentru a păstra pâinea la cea mai bună formă cât mai mult timp posibil. Depozitare pe termen scurt: Dacă intenționați să consumați pâinea în câteva zile, păstrați-o pe blatul de bucătărie. După ce ați tăiat pâinea, așezați-o cu partea tăiată în jos direct pe tocător. Aceasta creează o etanșare naturală care împiedică uscarea interiorului. Apoi, acoperiți cu o pungă de hârtie pentru a o proteja. Pentru pâine moale pentru sandvișuri: Păstrați pâinea pentru sandvișuri în punga de plastic în care a venit. Concepută să rămână moale, aceasta este exact ceea ce a intenționat fabrica. Depozitați la temperatura camerei, ferit de căldură sau lumina soarelui. Depozitare pe termen lung: Nu veți termina ceva în câteva zile. Congelați-o. Nici nu vă gândiți la frigider. Congelarea practic întrerupe complet învechirea. Acest lucru funcționează pentru pâini întregi, jumătăți sau pâine feliată pentru sandvișuri (pâinea feliată este fantastică direct din congelator pentru prăjire). Puneți pâinea într-o pungă cu fermoar, stoarcând cât mai mult aer posibil. Scoateți pâinea din pungă înainte de a o decongela – altfel, condensul o face umedă. Lăsați-o să stea la temperatura camerei până se dezgheață complet. Pentru o crustă și miezuri proaspăt coapte, introduceți-l scurt în cuptor pentru a se încălzi. Recomandarea autorului: Mihaela Bilic demontează un mit. Care pâine este mai sănătoasă, de fapt: albă sau neagră?
De ce ar trebui să ținem cont când vine vorba de cantitatea de pâine pe care o consumăm? Medicul Georgiana Ingrid Gall: Făinoasele se transformă în glucoză în organism
În emisiunea BZI LIVE, Irina Zaharia a avut-o invitată pe dr. Georgiana Ingrid Gall, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice. Acestea au vorbit despre ce înseamnă o dietă corectă în perioada postului pentru persoanele diabetice, dar și despre importanța consultării unui medic înainte de a ține post Invitată în emisiunea BZI LIVE, dr. Georgiana Ingrid Gall, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice, în cadrul Spitalului de Neurochirurgie „Nicolae Oblu” din Iași, a venit cu mai multe recomandări alimentare pentru persoanele care se confruntă cu diabetul, mai ales acum, în perioada postului Crăciunului. Pericolul neștiut din spatele unui aliment de bază Medicul Georgiana Ingrid Gall, specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, a vorbit, în cadrul emisiunii BZI LIVE, despre ce înseamnă o dietă echilibrată pentru pacienții diabetici care își doresc, totuși, să țină postul Crăciunului. Pâinea este un aliment de bază și face parte din mesele zilnice ale majorității oamenilor; totuși, pentru pacientul cu diabet, consumul de pâine ridică probleme specifice: este o sursă concentrată de carbohidrați rapizi, care pot determina creșteri bruște ale glicemiei, pot complica controlul metabolic și, pe termen lung, pot favoriza apariția complicațiilor cardiovasculare. Dr. Georgiana Ingrid Gall amintește că, în perioada postului, provocarea devine dublă pentru persoanele diabetice, care trebuie să fie foarte atente la cantitatea de carbohidrați și de produse făinoase pe care o consumă. „Într-adevăr, în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat poate să fie o provocare în plus, pentru că mănâncă foarte multă pâine. Este cultura consumului de cartofi foarte mare, se consumă foarte multe gustări pe bază făinoasă. Sunt covrigăriile astea la toate colțurile de stradă, iar aluatul ăsta pentru covrigi are drept conservant zahăr. Trebuie să fim conștienți că tot ce este pe bază de făină, făinoasele, se vor transforma – jumătate din cantitatea consumată – în glucoză. E bine de știut că trebuie evitată făina albă. Făina albă, având îndepărtat învelișul bobului de grâu, va face să se absoarbă mult mai repede glucoza de acolo. Adică, după consumul pâinii albe, vârful glicemic post-consum este mult mai sus decât dacă am alege să consumăm aceeași cantitate de pâine integrală”, a afirmat dr. Georgiana Ingrid Gall în emisiunea BZI LIVE. Cum trebuie consumată pâinea pentru a evita complicațiile Dr. Georgiana Ingrid Gall precizează, totuși, că nu putem exclude în totalitate pâinea din alimentația noastră, deoarece este un aliment esențial, pe care trebuie să învățăm să îl consumăm cu moderație. „Nu este interzis consumul de pâine, dar ar trebui să ne limităm la 1-2 felii, la o masă, pe bază de făină integrală. Sau chiar 2-3 linguri de mămăligă, care este foarte bună; tot cereale sănătoase, dar nu putem înlocui toată pâinea cu mămăligă. Pâinea are niște vitamine pe care nu le găsim în mămăligă. Nu este o soluție pe termen lung nici să renunțăm complet la pâine, pentru că nu este sustenabil să nu mănânci pâine deloc până la sfârșitul vieții tale”, a povestit dr. Georgiana Ingrid Gall. În cazul în care eliminăm pâinea complet din alimentația noastră, continuă medicul, ajungem la o complicație nenecesară, deoarece aceasta are propriile beneficii. Este foarte important să nu exagerăm cu consumul de pâine și, mai ales, să renunțăm la a mai mânca pâine în combinație cu unele alimente care contribuie și ele la creșterea glicemiei, de exemplu cartofii, orezul, pastele, fasolea, lintea, năutul. „Nu sunt interzise. Sunt bogate în fibre, au microelemente, au minerale. Comparate cu cartoful și orezul, fasolea, lintea și năutul vor crește glicemia mai puțin după consum. Nu este bine, totuși, să mâncăm porții prea mari. Nu mai punem pâine sau nu mai mâncăm fructe la masa respectivă și vom avea mereu grijă să mâncăm o salată asociată acestei mese. În general, o porție să nu depășească 200 de grame. Ar fi bine să se cântărească de câteva ori, pentru că omul tinde să subaprecieze cantitățile consumate”, a adăugat dr. Georgiana Ingrid Gall. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Nutriționista Mihaela Bilic spune care este cea mai SĂNĂTOASĂ pâine din comerț: Să o găsim pe cea care ne face bine și ne hrănește corpul!
Celebrul medic nutriționist Mihaela Bilic spune care este cea mai sănătoasă pâine din comerț și explică de ce multe dintre problemele de digestie asociate cu acest aliment nu țin neapărat de gluten, ci de modul de preparare și procesare. „Dacă ar dospi, ce bună ar fi! Eu sunt un om care iubește pâinea, consider că totul are gust mai bun cu pâine! Și mă uit cu tristețe la cei care, dintr-un motiv sau altul, elimină glutenul din alimentație. Cum a fost posibil ca un aliment de bază precum pâinea să se transforme din prieten în dușman în doar câțiva ani? Cum de organismul nostru a devenit dintr-o dată sensibil și intolerant la gluten?”, scrie nutriționistul Mihaela Bilic, pe Facebook. Glutenul este o proteină din cereale – grâu, orz, ovăz, secară – pe care organismul uman nu o poate digera complet și, tocmai de aceea, poate provoca inflamație intestinală. „Nu intrați în panică, simptomele sunt minime, iar omenirea nu ar fi supraviețuit fără apariția cerealelor și agriculturii acum 10.000 ani. Un număr mic de persoane prezintă boala celiacă, o afecțiune autoimună cauzată de gluten, ce are un impact grav asupra întregului organism. Ea este diferită și nu are nicio legătură cu sensibilitatea non-celiacă la gluten, epidemia cu care ne confruntăm astăzi și care nu este nici boală autoimună, nici alergie. Să fie această intoleranță cauzată de creșterea procentului de gluten din cereale?”, susține dr. Bilic. Intoleranța modernă la gluten nu este cauzată de creșterea cantității de gluten în cereale, contrar credinței populare, De fapt, grâul modern conține doar 15-25% gluten, comparativ cu 30% în grâul tradițional, dar are un gluten mai elastic și mai rezistent. „Tenacitatea glutenului sau rezistența la rupere se notează cu coeficientul W și se măsoară în jouli. Speciile străvechi de cereale aveau W= 30-60 jouli, în timp ce grâul modern are W=150-350 jouli. Avantajul lui W crescut este obținerea unui aluat mai elastic, care nu se rupe la frământare și este mai ușor de prelucrat. Dezavantajul este că enzimele digestive nu-l mai pot descompune în fragmente mici de glucide, digestia va fi încetinită, apare inflamația, balonarea și intoleranța la gluten”, explică nutriționistul. Un alt factor important este prezența glutenului în produsele ultraprocesate, deoarece peste 30% dintre acestea îl conțin ca aditiv pentru îngroșare. Industria alimentară a redus timpul de dospire al pâinii la maximum 2 ore, deși microorganismele din drojdie sau maia au nevoie de 1-2 zile pentru a „predigera” glutenul, făcând pâinea mai ușor de digerat. Astfel, Mihaela Bilic spune că soluția pentru sănătate nu este consumul de produse fără gluten, ci evitarea alimentelor ultraprocesate și alegerea pâinii preparate corect, scrie Adevărul. „Singurul lucru pe care putem să-l facem pentru sănătatea noastră este să evităm alimentele ultraprocesate, obținute din ingrediente cu origine necunoscută, după rețete modificate și cu metode de producție accelerate. Soluția nu este să mâncăm produse fără gluten, ci să găsim pâinea care ne face bine, care ne hrănește corpul și ne bucură sufletul!”, este concluzia medicului nutriționist.
De vineri, SE SCUMPEȘTE PÂINEA. Începând cu 1 august, cu 1 LEU nu se mai poate cumpăra nici o bomboană pe băț!
De vineri se scumpește pâinea. Mâine cel mai popular sortiment de pâine din România, franzela de 300g va fi mai scumpă. De la doi lei bucata joi, o franzelă va fi de mâine cu 0,50 RON mai scumpă. Din cauza TVA-ului majorat, al transportului și al procesului de fabricație, toate sunt mai scumpe, plus adaosul aplicat de negustor. Practic, dacă astăzi pot fi cumpărate cinci franzele cu 10 lei, de mâine cu 10 lei vor putea fi cumpărate doar patru. Majorarea TVA-ului nu mai păstrează la un leu nici măcar cea mai ieftină bomboană pe băț. În prima zi din august se scumpesc toate și vicii și carburanți, și curent, și gaz. Dar cea mai enervantă și mai deranjantă scumpire pentru fiecare român este la mâncare și mai ales pâine. De mâine cresc toate prețurile. Prețurile carburanților cresc semnificativ de vineri, 1 august, din cauza unei duble majorări fiscale – atât accizele, cât și TVA vor fi mai mari. În contextul vacanțelor de vară, când consumul de benzină și motorină atinge vârfuri anuale, șoferii vor resimți din plin impactul la pompă. Recomandarea autorului: SCUMPIRI la benzină și motorină din 1 august. Cât vor plăti românii în plus pentru un plin de rezervor
Simptomul surprinzător care trădează dependența de zahăr
Dacă o persoană nu se simte niciodată cu adevărat săturată după ce mănâncă și adesea îi vine foame la scurt timp după masă, s-ar putea să consume prea mult zahăr. Se întâmplă pentru că excesul de zahăr adăugat perturbă semnalele naturale de foame și sațietate ale organismului, scrie Today. Aproximativ 30% dintre adulți consumă cel puțin 15% din caloriile zilnice din zaharuri adăugate, depășind cu mult recomandările specialiștilor. American Heart Association le recomandă bărbaților maxim 9 lingurițe de zahăr adăugat pe zi (36 grame), iar femeilor doar 6 lingurițe (25 grame). Ghidul alimentar american permite maxim 12 lingurițe într-o dietă de 2.000 de calorii. Un studiu pe 16 femei a demonstrat efectul: grupul care a consumat băuturi zaharoase la micul dejun a raportat mai multă foame între mese și a mâncat mai mult la prânz decât grupul cu consum redus de zahăr. Alimentele bogate în grăsimi și zahăr cauzează foame Cercetările arată că alimentele bogate în grăsimi și zahăr cresc semnalele de foame, reducând în același timp semnalele de sațietate. Cu alte cuvinte, zahărul interferează cu capacitatea naturală a organismului de a regla apetitul. Această perturbare duce la consumul unui număr mai mare de calorii pe parcursul zilei și poate cauza creșterea în greutate.Pe termen lung, consumul excesiv de zahăr are efecte și mai grave. O analiză din 2023 pe peste 8.000 de studii a stabilit că un consum ridicat de zahăr era asociat cu un risc crescut pentru 45 de afecțiuni, inclusiv hipertensiune, boli coronariene, cancer și deces prematur. Zahărul se ascunde și în alimente neașteptate: pâine, cereale, lapte vegetal, batoane energetice, iaurt, supe, sosuri pentru salate și condimente. Deși fiecare produs conține puțin, consumul unei varietăți de astfel de alimente crește rapid aportul total. Pentru a reduce consumul, specialiștii recomandă citirea atentă a etichetelor, căutarea surselor ascunse și alegerea alternativelor cu mai puțin zahăr. Zahărul poate apărea pe etichete sub multe nume: sirop de arțar, melasă, miere, sirop de orez brun, sirop de porumb cu fructoză sau nectar de agave. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea zahărului adăugat la mai puțin de 5% din aportul energetic zilnic pentru a reduce riscurile pentru sănătate.