Un ministru israelian promite să blocheze orice demers legat de formarea unui stat palestinian
Smotrich a declarat, înaintea unei conferințe a Partidului Sionismului Religios: „Planul pentru o cale către un stat palestinian nu se va realiza. Misiunea vieții mele este să împiedic înființarea unui stat palestinian în inima țării noastre, să ucid ideea unui stat palestinian. Aici a fost înființat statul evreu și aici va continua să existe cu deplină suveranitate”, citat de The Times of Israel. În același spirit, Smotrich a susținut că un eventual stat palestinian ar putea fi creat „în oricare dintre zecile de țări arabe sau chiar în câteva țări europene, dar nu aici”. Declarațiile sale au fost făcute cu puțin timp înaintea votului din Consiliul de Securitate al ONU asupra unei rezoluții ce sprijină planul american de încetare a focului în Gaza. Noul text include o cale care ar putea duce la apariția unui posibil stat palestinian, prin desființarea Hamas și reformarea profundă a Autorității Palestiniene. Guvernul de la Ierusalim a respins dur aceasta iniitivă, Netanhau afirmând duminică, într-o ședință de guvern: „Opoziția noastră față de un stat palestinian pe orice teritoriu nu s-a schimbat”.
94 de prizonieri palestinieni au murit în închisorile israeliene în ultimii doi ani
Physicians for Human Rights Israel (PHRI) a anunțat, într-un raport publicat luni, că 94 de prizonieri palestinieni au murit în închisorile israeliene în ultimii doi ani, decesele fiind provocate de tortură, violență severă și neacordarea tratamentului medical necesar. Organizația subliniază că cifra este „fără precedent” și probabil mai mică decât realitatea, din cauza politicii de dispariții forțate aplicată după octombrie 2023. Conform raportului, între 7 octombrie 2023 și august 2025, cel puțin 46 de palestinieni au murit în centrele aflate sub controlul Serviciului Penitenciar Israelian, iar alți 52, toți din Fâșia Gaza, au decedat în detenție militară. Alte patru decese au fost raportate în octombrie și noiembrie 2025, scrie agenția Wafa. Organizația afirmă că datele arată clar că uciderea deținuților palestinieni a avut loc în toate centrele de detenție, sugerând o practică sistematică, nu incidente izolate. Raportul face referire la constatări preliminare din autopsii dezvăluite de familiile victimelor și la mărturii ale avocaților care au vizitat închisorile. Raportul documentează și metodele prin care autoritățile ar fi încercat să ascundă decesele și să blocheze anchetele, menționând că, în ciuda numeroaselor cazuri, nimeni nu a fost tras la răspundere.
Greta Thunberg a ajuns în Grecia: primele declarații după aterizarea cu activiștii flotilei din Gaza deportați din Israel
Militanta suedeză pentru climă, în vârstă de 22 de ani, se număra printre sutele de persoane care se aflau la bordul flotilei cu 45 de nave care încercase fără succes să treacă de blocada israeliană pentru a livra ajutoare în Gaza, scrie The Peninsula. Națiunile Unite afirmă că foametea a pus stăpânire pe teritoriul palestinian după doi ani de război devastator. Reporterii AFP au văzut că pe Aeroportul Internațional din Atena, activiștii au desfășurat un steag palestinian imens în sala de sosiri și au scandat „Libertate pentru Palestina” și „Trăiască flotila!” pentru a o întâmpina pe Thunberg și pe ceilalți activiști înapoi în Europa. La sosirea pe aeroport, Thunberg a numit Flotila Global Sumud „cea mai mare încercare făcută vreodată de a sparge asediul ilegal și inuman al Israelului pe mare”. „Este o rușine că această misiune trebuie să existe!”, a adăugat ea, îndemnând lumea să acționeze pentru a preveni „genocidul” israelian împotriva palestinienilor. „Nici măcar nu vedem strictul necesar din partea guvernelor noastre”, a mai spus Thunberg.
Mahmoud Abbas s-a adresat Adunării Generale ONU prin videoconferinţă
Abbas a descris situaţia din Gaza drept „o crimă de război şi o crimă împotriva umanităţii”, evidenţiind distrugerile, foametea şi strămutările forţate ale populaţiei palestiniene. „Ceea ce comite Israelul nu este doar o agresiune. Este o crimă de război şi o crimă împotriva umanităţii, documentată şi monitorizată, şi va fi consemnată în cărţile de istorie şi în paginile conştiinţei internaţionale ca unul dintre cele mai oribile capitole ale tragediei umanitare din secolele XX şi XXI”, a declarat liderul palestinian. Abbas a criticat guvernul israelian pentru „boala aşezărilor”. Despre proiectul E1 de extindere a coloniilor din Cisiordania, acesta a menţionat că este împotriva legislaţiei internaţionale şi că va „submina soluţia celor două state”. Abbas a denunţat, de asemenea, violenţele coloniştilor israelieni împotriva civililor palestinieni, sub protecţia armatei, precum şi atacurile asupra locurilor religioase, musulmane şi creştine în Ierusalim, Hebron şi Gaza. Preşedintele palestinian a subliniat că, deşi respinge atacurile Hamas din 7 octombrie, aza rămâne parte integrantă a statului Palestina şi că organizaţiile armate trebuie să predea armele Autorităţii Palestiniene într-un proces post-război.
Donald Trump condamnă demersurile internaționale de recunoaștere a Palestinei
Președintele american Donald Trump a declarat marți, în cadrul Adunării Generale a ONU, că respinge mișcările unor state occidentale de a recunoaște unilateral Palestina, afirmând că demersurile „recompensează” acțiunile grupării Hamas, notează Reuters. Trump a criticat recentele decizii ale Franței, Marii Britanii, Canadei, Australiei și Portugaliei de a recunoaște statul palestinian, spunând că astfel s-ar recompensa acțiunile teroriste ale Hamas și s-ar încuraja continuarea conflictului. Acțiunile Israelului în Fâșia Gaza au atras condamnări internaționale, întrucât autoritățile sanitare din enclavă au anunțat decesul a peste 65.000 de persoane, iar un monitor global a anunțat că regiunea se confruntă cu foamete severă. În paralel, Trump a avut întâlniri cu lideri și oficiali din țări cu majoritate musulmană, printre care Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Egipt, Iordania, Turcia, Indonezia și Pakistan, pentru a discuta situația din Gaza. Liderul de la Casa Albă a calificat întâlnirile drept una de „succes” și a anunțat că urmează să se întâlnească și cu reprezentanți ai Israelului.
Palestinienii se adună în Cisiordania pentru a sărbători recunoașterea statalității
Mulțimi de oameni s-au adunat în Cisiordania ocupată, fluturând steaguri și purtând afișe cu președintele Mahmoud Abbas, pentru a sărbători valul de recunoașteri ale unui stat palestinian de către mai multe țări, scrie Al Jazeera. Sloganuri naționaliste au răsunat din difuzoare în piața centrală din Ramallah, unde peste 100 de persoane au ridicat steaguri palestiniene și europene, alături de pancarte pe care scria „opriți genocidul”. „Această recunoaștere este un prim pas într-un proces pe care sperăm să îl continuăm”, a declarat Jibril Rajoub, secretarul general al comitetului central Fatah, pentru agenția AFP. „Este rezultatul a mai bine de un secol de rezistență și determinare a poporului nostru”. Maysoon Mahmud, 39 de ani, membră a Fatah, a spus: „Am venit astăzi aici pentru a mulțumi țărilor care au recunoscut Palestina, dar și pentru a le cere să continue să ne sprijine în oprirea războiului”. „Este timpul ca lumea să își asume responsabilitatea”, a adăugat ea. Mai la nord, în Tulkarem, zeci de oameni s-au adunat purtând steagurile țărilor care au recunoscut acum statul palestinian.
Spania pledează pentru aderarea Palestinei la ONU
Premierul spaniol Pedro Sanchez, critic fervent al atacurilor israeliene din Fâșia Gaza, a lansat, luni, un apel la aderarea cu drepturi depline a statului palestinian la ONU, unde palestinienii au statut de observator. Conferința asupra soluției cu două state, în cursul căreia Franța și alte țări au recunoscut statul Palestina, „nu este sfârșitul drumului, ci doar începutul”, a subliniat Sanchez. „Statul Palestina trebuie să fie membru al ONU” „Statul Palestina trebuie să fie membru al ONU”, a pledat prim-ministrul spaniol, în contextul în care această aderare cu drepturi depline a fost blocată de SUA. Pe de altă parte, premierul canadian Mark Carney a afirmat că „nu își face nicio iluzie” cu privire la impactul concret pe care îl va avea recunoașterea statului Palestina, dar a considerat-o „necesară” pentru a contracara un guvern israelian care se opune existenței sale. Canada se numără printre statele occidentale, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii, Australia, Franța și Portugalia, care au recunoscut Palestina. „Nu ne face nicio iluzie: acesta nu este un panaceu”, a declarat Carney la un forum organizat de un think-tank american la New York, arătându-se conștient de faptului că anunțul recunoașterii va avea un efect limitat, mai ales în fața opoziției înverșunate a Israelului și a SUA. Prim-ministrul canadian, însă, a considerat-o „necesară, deoarece capacitatea de autodeterminare a poporului palestinian este pe cale să fie ștearsă. În timp ce politica declarată a guvernului israelian este că nu va exista niciodată un stat palestinian, ceea ce încercăm să realizăm este să menținem problema statului palestinian în prim-plan”. „Facem tot ce putem, recunoscând în același timp limitele”, a adăugat Carney. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care va vorbi vineri la ONU, a afirmat că guvernul său va extinde așezările evreiești din Cisiordania ocupată, ca reacție la recunoașterea statului palestinian. RECOMANDAREA AUTORULUI: RĂZBOI în Orientul Mijlociu, ziua 657. Israelul pregătește anexarea Cisiordaniei! Vot favorabil în Knesset
Atacurile Israelului au ucis 14 persoane în Gaza, în timp ce câteva țări se pregătesc pentru recunoașterea Palestinei ca stat
Zeci de persoane din orașul Gaza și-au părăsit locuințele sâmbătă. Unii dintre ei puteau fi văzuți împingând cărucioare cu tot ceea ce aveau sau cărându-le în spate. Ei au fugit din calea ofensivei Israelului, care se intensifică, notează Associated Press. Cele mai recente atacuri ale Israelului au loc în contextul în care unele țări din Occident fac pregătiri pentru recunoașterea Palestinei ca stat în cadrul Adunării Generale a ONU care începe marți, 23 septembrie. Printre țările care se pregătesc să recunoască statul palestinian se află Canada, Australia, Marea Britanie, Franța, Belgia, Luxemburg și Malta. Ministerul Afacerilor Externe din Portugalia a anunțat că va recunoaște statul palestinian începând de duminică. Țara din Peninsula Iberică a anunțat deja decizia, însă oficialii au stabilit o dată propriu – zisă abia vineri. Ultima operațiune a Israelului a început în această săptămână. Operațiunea agravează conflictul din Orientul Mijlociu, iar orice posibilitate a focului devine tot mai îndepărtată. Armata Israelului, care susține că își dorește să „distrugă ofensiva militară a Hamas”, i-a îndemnat pe palestinieni să plece, însă nu a oferit un calendar pentru ofensivă. Totuși, există indicii că operațiunea ar putea dura luni de zile. Atacurile săvârșite de Israel în ultimii doi ani au ucis peste 65.000 de palestinieni din orașul Gaza. . În urma bombardamentelor, zone de mare întindere din Fâșie au fost distruse, iar 90% din populația palestiniană a fost strămutată. Atacurile au provocat o criză umanitară „catastrofală”, iar experții au afirmat că orașul Gaza se confruntă cu foamete.
Armata israeliană controlează 40% din orașul Gaza. Ofensiva continuă și se extinde
Armata israeliană a declarat joi că controlează 40% din orașul Gaza, cel mai mare centru urban din teritoriul palestinian, pe care se pregătește să-l cucerească după aproape doi ani de război devastator. Vestea vine în contextul în care Israelul se confruntă cu condamnări și reacții negative la nivel internațional pentru decizia sa de a extinde ofensiva în curs de desfășurare în teritoriul palestinian. Armata israeliană a declarat joi că controlează 40% din orașul Gaza, cel mai mare centru urban din teritoriul palestinian, pe care se pregătește să-l cucerească după aproape doi ani de război devastator. Israelul și-a intensificat în ultimele zile bombardamentele asupra zonei orașului Gaza, în nordul teritoriului, înaintea ofensivei planificate, în ciuda presiunii internaționale crescânde de a opri campania. Agenția de apărare civilă din Gaza a declarat că atacurile israeliene de joi au ucis peste 30 de persoane în oraș. Pe măsură ce crește îngrijorarea cu privire la condițiile umanitare grave ale populației de peste două milioane din Gaza, unul dintre înalții oficiali ai Uniunii Europene a numit războiul „genocid” – un termen respins vehement de Israel, dar pe care mai multe guverne și numeroase grupuri pentru drepturile omului l-au adoptat. Într-o conferință televizată, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, generalul de brigadă Effie Defrin, a declarat că „deținem 40% din teritoriul orașului Gaza”, adăugând că ofensiva „va continua să se extindă și să se intensifice în zilele următoare”. Întrucât marea majoritate a locuitorilor din Gaza au fost deja strămutați cel puțin o dată în timpul războiului, un înalt oficial militar israelian a declarat că autoritățile se așteaptă ca noua ofensivă să împingă aproximativ un milion de palestinieni spre sud, departe de orașul Gaza. Națiunile Unite au declarat luna trecută foamete în și în jurul orașului Gaza, unde se estimează că trăiesc aproape un milion de oameni.
Peste 115 cercetători acuză Harvard de cenzură după anularea unui număr special despre Palestina
Peste 115 cercetători internaţionali au semnat o scrisoare deschisă prin care denunţă anularea, de către Harvard Educational Review, a unui număr special al revistei dedicat Palestinei, potrivit The Guardian. În document, aceştia susţin că decizia reprezintă o „tentativă de a reduce la tăcere analiza academică a genocidului, foametei şi dezumanizării poporului palestinian de către statul Israel şi aliaţii săi” şi un exemplu de „discriminare anti-palestiniană” care blochează răspândirea informaţiilor în plin conflict din Gaza. Numărul special fusese planificat la şase luni după declanşarea războiului Israel-Hamas şi urma să abordeze teme precum educaţia palestinienilor, predarea despre Palestina în şcoli şi universităţi din SUA şi impactul distrugerii infrastructurii educaţionale din Gaza. Toate articolele erau deja editate, contractele cu autorii semnate, iar lansarea fusese anunţată la conferinţe academice. Decizia de anulare a venit după ce Harvard Education Publishing Group, editorul revistei, a cerut ca toate materialele să fie supuse unei revizuiri de „evaluare a riscului” de către consilierul juridic al universităţii, o procedură fără precedent. Într-un e-mail citat de The Guardian, directorul executiv Jessica Fiorillo a invocat lipsa unui proces adecvat de revizuire, nevoia de editare suplimentară şi „lipsa alinierii interne” în privinţa tematicii. Ea a respins acuzaţiile de cenzură. Autorii şi editorii au respins însă explicaţiile oficiale, susţinând că decizia creează un precedent periculos şi se înscrie în ceea ce numesc „excepţia Palestina” de la libertatea academică. „Este inacceptabil ca HEPG să invoce motive de calitate academică, omiţând fapte esenţiale care indică cenzura”, au transmis semnatarii.