Globetrotter Andrei Mihai. Românul care a înconjurat Pământul în doar nouă zile
Andrei Mihai, un român stabilit în Suedia cu familia de mai mulți ani, a făcut ocolul lumii în doar 9 zile în luna octombrie. În total, a parcurs aproape 50.000 de kilometri, a avut 11 zboruri, a vizitat 4 muzee, o operă, un meci de fotbal, nenumărate parcuri, și a făcut peste 30.000 de pași zilnic, în medie, timp de 9 zile, dezvăluie Libertatea. Andrei, pentru care alergatul e o formă de antrenament mental, a fost în Italia, Emiratele Arabe Unite, Thailanda, Singapore, Australia, Noua Zeelandă, Chile, Brazilia, Spania și Finlanda. 50.000 de kilometri și 11 țări Originar din Piteşti, Andrei Mihai (41 de ani) s-a stabilit în Suedia cu soţia şi cei doi copii în august 2018. Cei patru locuiesc de șapte ani în Hjo, un foarte cochet orăşel turistic de aproximativ 7.000 de locuitori, aflat pe malul lacului Vattern, la 332 de kilometri de Stockholm, capitala Suediei. Traseul parcurs de Andrei Mihai în cele 9 zile a fost următorul: Hjo (Suedia)→ Stockholm (Suedia) → Bergamo (Italia) → Sharjah (Emiratele Arabe Unite)→Bangkok (Thailanda) →Singapore → Sydney (Australia) → Auckland (Noua Zeelandă) → Santiago de Chile (Chile) → São Paulo (Brazilia) → Madrid (Spania) → Helsinki (Finlanda) → Göteborg (Suedia) → Hjo. Andrei Mihai a povestit pentru Libertatea cum a fost pentru el această experiență ieșită din comun de a face ocolul lumii în doar 9 zile. „De mult timp mi-am dorit să îmi testez limitele – fizice și mentale. În același timp, visam de ani de zile să vizitez Australia și să bifez toate continentele – până acum îmi lipseau tocmai Australia și America de Sud. Nu am bifat deocamdată nici Antarctica. De asemenea, îmi doream să traversez Oceanul Pacific, care este imens și fascinant. Destinațiile le-am ales după un criteriu simplu: diversitate maximă într-un timp minim. Am vrut să trec prin toate fusurile orare și prin multe culturi, de la Asia la Oceania, de la America de Sud la Europa, într-o succesiune care să îmi țină mintea și corpul în permanentă adaptare”, a explicat Andrei Mihai, pentru Libertatea, motivația demersului său temerar. Recomandarea autorului: Pisica globetrotter. A călătorit singură cu trenul până la Londra. Cum s-a întors la stăpâni după această AVENTURĂ
NASA: Un asteroid cât un avion de mari dimensiuni va trece pe lângă Pământ
Asteroidul, de aproximativ 64 de metri lungime, denumit 2025 OW, se va apropia de Pământ luni, 28 iulie, trecând la o distanță sigură de 633.000 de kilometri, de aproape 1,6 ori mai departe decât se află Luna. Deși viteza sa impresionantă, de peste 75.000 km/h, ar putea părea îngrijorătoare, NASA a subliniat că nu există niciun pericol. „Este ceva foarte obișnuit”, a declarat Ian J. O’Neill, specialist în comunicare la Laboratoul Jet Propulsion, un centru de elită al NASA. „Dacă ar exista o amenințare, ați afla de la noi. Publicăm mereu alerte pe blogul nostru de apărare planetară”, a precizat expertul, citat de ABC News. NASA: Știm excat unde va fi asteroidul, acum și în următorii 100 de ani Davide Farnocchia, expert în asteroizi la Centrul NASA pentru Studiul Obiectelor din Apropierea Pământului, susține că astfel de treceri sunt normale în ecosistemul cosmic: „Trecerile apropiate de planeta noastră au loc tot timpul, fac parte din structura sistemului solar.” Asteroidul este suficient de mare pentru a fi monitorizat, iar orbita sa este bine cunoscută și nu prezintă riscuri: „Știm exact unde va fi. Probabil vom ști unde se va afla și în următorii 100 de ani”, a menționat specialistul NASA. 2029: Un asteroid uriaș va trece mai aproape de Pământ decât sateliții de comunicații Cei care speră să-l observe au parte de o veste mai puțin plăcută: nu va fi vizibil cu binoclul. Însă NASA pregătește lumii o oportunitate spectaculoasă în 13 aprilie 2029, când asteroidul Apophis, cu un diametru de peste 340 de metri, va trece la doar 31.000 de kilometri de Pământ, mai aproape decât sateliții geostaționari. Un satelit geostaționar orbitează Pământul cu aceeași viteză cu care se rotește planeta, la mai puțin de 36.000 de kilometri. „Apophis va putea fi văzut cu ochiul liber, o ocazie rară de a observa un asteroid pentru public”, a dezvăluit om de știință specializat în asteroizi. NASA reamintește că planeta noastră este lovită zilnic de aproximativ 100 de tone de praf cosmic, în general inofensiv. Impacturile semnificative sunt rare. „Pentru un obiect de dimensiunea asteroidului care trece în vecinătatea noastră luni, un impact ar avea loc o dată la 10.000 de ani”, a explicat Davide Farnocchia.
Câți sateliți înconjoară Pământul. Cei mai mulți aparțin lui Musk și transformă spațiul într-un cimitir orbital în expansiune
Până nu demult, sateliții erau niște obiecte rare, sofisticate și menite să ne ajute să înțelegem mai bine planeta. Astăzi, în jurul Pământului gravitează aproape 12.000 de sateliți, dintre care o mare parte sunt deja inactivi sau riscă să se transforme în pericol pentru tot ce se mai lansează de la sol. Orbită după orbită, spațiul apropiat devine un adevărat cimitir de metal și plastic — unul în continuă expansiune, noteaza ILFScience. Potrivit Biroului pentru Afaceri Spațiale al Națiunilor Unite (UNOOSA), la data de 11 iunie 2025, nu mai puțin de 11.780 de sateliți se aflau pe orbita Pământului. Cei mai mulți se învârt în jurul planetei în așa-numita orbită joasă (LEO), adică la altitudini sub 2.000 de kilometri. Aproximativ 8.110 dintre ei sunt acolo, iar mai bine de 6.000 aparțin megaconstelației Starlink, proiectul companiei SpaceX, condusă de Elon Musk. Orbitele planetei, din ce în ce mai aglomerate LEO nu este singura zonă populată a spațiului apropiat. Există și orbita medie (MEO), folosită în special pentru sistemele de navigație globală (GPS, Galileo, GLONASS sau BeiDou), unde se află în prezent 199 de sateliți. Mai departe, la aproximativ 36.000 de kilometri deasupra ecuatorului, funcționează 552 de sateliți în orbita geostaționară (GEO), folosiți de regulă pentru comunicații și prognoze meteo. Problema este că, pe măsură ce tot mai multe dispozitive ajung în spațiu, șansele ca ele să se ciocnească sau să devină resturi necontrolabile cresc exponențial. Deja există aproape 3.000 de obiecte nefuncționale în orbită — sateliți stricați, componente rămase de la misiuni vechi sau fragmente provenite din ciocniri anterioare. Riscul sindromului Kessler: când haosul orbital scapă de sub control Fizicianul Donald Kessler a teoretizat în anii ’70 un scenariu sumbru: o coliziune majoră în spațiu poate produce o ploaie de resturi care, la rândul lor, vor lovi alți sateliți, creând o reacție în lanț. Acest „sindrom Kessler” este tot mai des invocat de specialiști, pe măsură ce numărul sateliților activi și inactivi crește amețitor. În prezent, SpaceX intenționează să ajungă la 12.000 de sateliți în rețeaua Starlink, iar planurile pe termen lung ar putea duce cifra până la 34.400 de sateliți. Deși aceste constelații oferă internet în zone greu accesibile, ele riscă să transforme spațiul într-un loc periculos pentru cercetare, astronomie și viitoarele lansări. Apariția și dezvoltarea megaconstelațiilor spațiale au și un alt efect: poluarea vizuală a cerului. Astronomii se plâng că observațiile lor sunt bruiate de sateliți care reflectă lumina soarelui, iar pasionații de cer înstelat spun că, în unele nopți, e mai ușor să vezi un satelit decât o stea.
Licitație pentru cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată pe Pământ – o descoperire extrem de rară
Cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată pe Pământ, o rocă de 25 de kilograme, va fi scoasă la licitație miercuri, la Casa Sotheby’s din New York, potrivit euronews.com. Valoarea ei este estimată între 2 milioane de dolari și 4 milioane de dolari. Roca marțiană, cunoscută sub numele de NWA 16788, va fi vândută în cadrul unei licitații cu tematică de istorie naturală, care include și un schelet de dinozaur Ceratosaurus tânăr, de peste 2 metri înălțime și aproape 3 metri lungime. Este cu 70% mai mare decât predecesoarea ei, găsită pe Pământ Potrivit casei de licitații, meteoritul ar fi fost aruncat de pe suprafața planetei Marte în urma impactului cu un asteroid uriaș, apoi a călătorit 225 de milioane de kilometri până pe Pământ, unde s-a prăbușit în deșertul Sahara, în Africa. A 54-pound Martian meteorite — the largest known piece of Mars ever found on Earth — has landed at #SothebysNewYork. How did it get here? Find out from @the_lynx_eyed. The Natural History Live Auction takes place 16 July at 10:00 AM ET. https://t.co/7rZVChTFmY pic.twitter.com/W3zqEbAG1H — Sotheby’s (@Sothebys) July 11, 2025 Un vânător de meteoriți l-a descoperit în regiunea izolată Agadez din Niger, în noiembrie 2023. Bucata maronie-roșiatică este cu aproximativ 70% mai mare decât predecesoarea ei, găsită pe Pământ și reprezintă aproape 7% din totalul materialului marțian cunoscut de pe planeta noastră. Măsoară aproape 375 mm în lungime, 279 mm în lățime și 152 mm în înălțime. „Acest meteorit marțian este de departe cea mai mare bucată de Marte descoperită vreodată,” a declarat Cassandra Hatton, vicepreședinte pentru știință și istorie naturală la Sotheby’s. „Este de peste două ori mai mare decât ceea ce consideram anterior a fi cea mai mare piesă de pe Marte.” Roca este o descoperire extrem de rară. De reținut că doar 400 de meteoriți marțieni se numără printre cei peste 77.000 de meteoriți recunoscuți oficial pe Pământ, spune Sotheby’s. Hatton a precizat că o mică parte din rocă a fost prelevată pentru studiu, iar rezultatele au confirmat că provine într-adevăr de pe Marte. „Acesta a fost primul indiciu că nu e doar o rocă mare căzută pe jos” Analiza a arătat că este un „șergotit olivin-microgabroic”, format prin răcirea lentă a magmei marțiene. Are o textură cu granulație grosieră, compusă în principal din piroxen, maskelynit și olivină, potrivit Sotheby’s. Are și o suprafață lucioasă, cel mai probabil cauzată de temperaturile ridicate la care a fost supusă când a trecut prin atmosfera Pământului, a mai spus Hatton. „Acesta a fost primul indiciu că nu e doar o rocă mare căzută pe jos” a explicat ea. Nu este cunoscut momentul exact în care meteoritul a căzut pe Pământ nu este cunoscut, dar testările arată că este posibil să fi avut loc în ultimii ani, potrivit Sotheby’s. Un Ceratosaurus tânăr, la coadă la licitație Alături de piatra marțiană, va fi licitat și scheletul unui Ceratosaurus tânăr, descoperit în 1996 lângă Laramie, statul Wyoming, SUA, la cariera Bone Cabin – un loc bogat în fosile de dinozauri. Specialiștii au asamblat aproape 140 de oase fosilizate, completate cu materiale sculptate, pentru a recrea scheletul, care a fost montat și este pregătit pentru expunere. Se crede că dinozaurul provine din perioada Jurasicului Târziu, cu aproximativ 150 de milioane de ani în urmă, spune Sotheby’s. Estimarea pentru acest lot este cuprinsă între 4 milioane de dolari (3,42 milioane euro) și 6 milioane de dolari (5,13 milioane euro). Nu este clar dacă obiectele vor fi vândute la aceste prețuri, deoarece piese similare nu au mai fost scoase niciodată la licitație. Sotheby’s afirmă însă că oricine va achiziționa aceste obiecte extrem de rare va deține o veritabilă bucată unică de istorie.
Profeția lui Elon Musk despre viitorul planetei noastre. Pericolele care ne pândesc, conform șefului Tesla și SpaceX, dar și soluțiile pe care le propune
Fondatorul SpaceX susține că viața pe Terra este condamnată pe termen lung și că o civilizație multiplanetară este singura șansă reală pentru supraviețuirea omenirii. Într-un interviu recent acordat postului Fox News, Elon Musk și-a exprimat din nou îngrijorarea cu privire la viitorul planetei noastre. Miliardarul, cunoscut pentru viziunea pe care o are legată de explorarea spațiului, a declarat că viața pe Terra are un termen de expirare determinat de evoluția naturală a Soarelui. Potrivit acestuia, expansiunea progresivă a astrului va duce inevitabil la condiții care vor face imposibilă susținerea vieții pe Pământ. „Într-un final, Soarele va distruge tot ce există pe această planetă. Nu este o chestiune de dacă, ci de când. De aceea, cred că este vital să devenim o specie multiplanetară”, a afirmat Musk. Omul de afaceri argumentează că Marte, deși o provocare tehnologică majoră, oferă o „poliță de asigurare” pentru continuitatea vieții. Nu este vorba doar despre o dorință de explorare, ci despre o strategie de supraviețuire pe termen lung. O prognoză sumbră, dar susținută de știință, nu numai de Elon Musk Musk se bazează pe dovezi geologice care indică faptul că Pământul are o vârstă de circa 4,5 miliarde de ani. Estimările sale sugerează că am consumat deja 90% din timpul în care planeta poate susține viața, în condițiile în care încălzirea progresivă ar putea deveni fatală în următoarele sute de milioane de ani. „Dacă ne uităm la cronologia geologică, mai avem aproximativ 10% din timpul total al planetei înainte ca temperaturile să devină incompatibile cu orice formă de viață”, a explicat fondatorul SpaceX. Cercetările actuale indică faptul că, în următoarele 500 de milioane de ani, temperatura medie globală ar putea crește de la 11°C la peste 30°C. Acest salt dramatic ar produce schimbări ireversibile în ecosisteme și ar conduce la dispariția masivă a speciilor. În acest context, Elon Musk vede în colonizarea spațiului nu doar o opțiune, ci o necesitate. „Nu facem acest lucru doar pentru oameni, ci pentru toate formele de viață care depind de stabilitatea ecosistemului terestru”, a adăugat el. Marte, următorul pas pentru omenire? Deși ideea mutării pe o altă planetă pare, pentru mulți, science fiction, pentru Elon Musk aceasta este o misiune concretă. SpaceX investește deja în dezvoltarea tehnologiilor necesare pentru transportul și colonizarea planetei Marte, cu obiectivul de a crea o așezare umană sustenabilă. „Civilizația multiplanetară nu este o fantezie. Este singura cale prin care putem evita extincția inevitabilă care ne așteaptă dacă rămânem pe Pământ”, afirmă Musk. De altfel, în timp ce ideile sale sunt uneori percepute ca exagerate, viziunea pe termen lung a lui Elon Musk pune în discuție una dintre cele mai importante întrebări ale prezentului: este omenirea pregătită să devină o specie galactică pentru a-și salva viitorul?
Lui Elon Musk i-a rămas mic Pământul – În loc să salveze planeta, dă bir cu fugiții pe Marte
În loc să se concentreze pe criza climatică iminentă, Elon Musk insistă pe colonizarea planetei Marte, un obiectiv pe care îl consideră „asigurare pentru viață” în fața extincției provocate de Soare. Elon Musk, fondatorul SpaceX și Tesla, susține de ani buni că obiectivul său major este transformarea umanității într-o specie multiplanetară. Recent, într-un interviu acordat canalului Fox News, Musk a reiterat ideea că „toată viața de pe Pământ va fi în cele din urmă distrusă de Soare”, justificând-și în acest fel ambițiile sale de a coloniza Marte, potrivit Futurism. El a afirmat că „Marte este o poliță de asigurare pentru viață în ansamblu”, insistând asupra necesității unui plan de evacuare cosmică. Declarația vine însă în contradicție cu realitatea științifică. Astronomii estimează că Soarele va deveni periculos pentru viața de pe Pământ abia peste aproximativ șase miliarde de ani, un interval de timp care nu justifică ignorarea problemelor acute de mediu cu care ne confruntăm în prezent. Specialiștii în schimbări climatice avertizează că planeta noastră este deja afectată de emisii de gaze cu efect de seră, topirea ghețarilor și fenomene meteorologice extreme, toate accelerate de activitățile umane. Colonizarea spațiului, dar cu prețul Pământului? Ce idei îi mai vin lui Elon Musk Deși Elon Musk a fost, la un moment dat, o figură proeminentă în promovarea mașinilor electrice și a tranziției energetice, acțiunile sale recente ridică semne de întrebare. Compania SpaceX, de exemplu, a fost acuzată că a încălcat reglementările de mediu în statul Texas, deversând substanțe toxice în apropierea apelor și afectând biodiversitatea locală prin lansările masive ale rachetei Starship. Mai mult, Musk s-a alăturat recent susținătorilor fostului președinte Donald Trump, cunoscut pentru politica sa favorabilă exploatării intensive a combustibililor fosili. În primele 100 de zile ale noului mandat al lui Trump, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut semnificativ, conform unor analize independente. Evoluțiile pun sub semnul întrebării angajamentul real al lui Musk față de protejarea planetei noastre. În timp ce avertismentele oamenilor de știință privind punctele de cotitură climatice devin tot mai alarmante, Musk pare mai interesat să construiască case (nu, nu de 35.000 de euro) pe Marte, o planetă cu condiții de viață extrem de ostile. Promisiuni ambițioase, dar realizabile? Într-un mesaj publicat luna trecută, Elon Musk a susținut că o primă misiune către Marte ar putea avea loc „la sfârșitul anului viitor”, cu ajutorul robotului umanoid Optimus, dezvoltat de Tesla. Totuși, în realitate, SpaceX nu a reușit încă să finalizeze cu succes o lansare completă a rachetei Starship, de altfel o etapă esențială pentru orice zbor interplanetar. Cu toate acestea, influența tot mai mare a lui Musk asupra politicilor spațiale americane este vizibilă. Bugetul propus de administrația Trump pentru anul viitor include o creștere de aproximativ 1 miliard de dolari pentru proiecte dedicate explorării planetei Marte, ceea ce ar putea accelera planurile miliardarului. În contextul actual, rămâne întrebarea: mai este Elon Musk preocupat de viitorul Pământului sau consideră că misiunea sa este deja în altă parte, dincolo de granițele planetei albastre?