Agenția de spionaj a Chinei se implică în combaterea eforturile străine de a fura pământuri rare
Agențiile de informații străine și agenții lor au colaborat cu „infractori interni” pentru a fura din China produse legate de pământuri rare, reprezentând o amenințare serioasă la adresa securității naționale a Chinei, a declarat agenția de spionaj într-o declarație publicată pe contul său WeChat, fără a numi vreo țară anume. Ministerul a declarat că a detectat încercări ale unei țări nenumite de a ocoli restricțiile la export prin falsificarea etichetelor, falsificarea manifestelor de marfă și transbordarea mărfurilor, în cazul în care produsele sunt transportate prin țări terțe înainte de a ajunge la destinația finală. Reuters a raportat în exclusivitate în această lună că au fost cantități neobișnuit de mari de antimoniu – un metal utilizat în baterii, cipuri și substanțe ignifuge – ce par să fi fost transbordate în Statele Unite prin Thailanda și Mexic după ce China a interzis exporturile americane. La începutul lunii aprilie, China a adăugat mai multe pământuri rare și magneți asociați pe lista restricțiilor la export, ca răspuns la tarifele impuse de SUA. Decizia a afectat lanțurile de aprovizionare globale esențiale pentru vehiculele electrice, roboții și apărarea, forțând unii producători auto din afara Chinei să suspende parțial producția din cauza penuriei. Cu toate acestea, exporturile de metale rare ale Chinei au crescut cu 32% în iunie față de luna precedentă, ceea ce ar putea indica faptul că acordurile încheiate luna trecută între Washington și Beijing pentru a liberaliza fluxul de metale dau roade. Reînceperea vânzărilor de cipuri AI H20 către China, planificată de Nvidia, a făcut parte din negocierile privind pământurile rare. (sursa: Mediafax)
Inteligența artificială, probabil cel mai mare consumator energetic la nivel global. Cum afectează planeta Pământ
Inteligența artificială este, paradoxal, tehnologia care pare să ne apropie de viitor și, totodată, să ne îndepărteze de sustenabilitate. În ciuda aparențelor virtuale – chatboturi, platforme cloud, asistenți digitali – AI consumă resurse tangibile într-un ritm care ridică semnale de alarmă serioase. Iar aceste resurse nu sunt doar energie electrică, ci și apă, minerale rare și suprafețe de teren. Impactul său devine tot mai vizibil într-o lume aflată deja în criză climatică. Această realitate este analizată tot mai des de experți internaționali, iar concluziile lor nu sunt deloc liniștitoare: AI nu este doar un instrument, ci un devorator global de resurse care pune o presiune suplimentară pe planetă. În următorii ani, se estimează că infrastructura care susține AI va consuma mai multă energie decât o întreagă țară industrializată – Japonia. De la algoritmi la excavații: ce costuri reale are AI Pentru a antrena și a opera rețelele neuronale complexe, AI are nevoie de centre de date gigantice care funcționează 24/7. Acestea necesită mii de servere, răcite permanent, alimentate cu energie non-stop. Dar până să ajungă datele în cloud, trebuie construită întreaga rețea fizică – un lanț logistic care începe cu mineritul. Componentele necesare pentru AI – cupru, cobalt, litiu, pământuri rare – sunt extrase cu costuri ecologice și sociale imense. Doar pentru litiu, cererea globală ar putea crește de șapte ori până în 2040, iar în cazul pământurilor rare, creșterea preconizată este de 80%. Aceste materiale sunt esențiale pentru procesoarele AI, bateriile de backup și sistemele de stocare energetică. În același timp, AI concurează pentru aceleași resurse cu alte domenii esențiale pentru viitorul sustenabil: energia regenerabilă și mobilitatea electrică. Fără aceste materiale, tranziția energetică ar putea fi blocată, iar obiectivele climatice – sabotate de însăși tehnologia care promite progresul. Consumul de energie și paradoxul eficienței Deși dezvoltatorii de AI vorbesc despre optimizare și eficiență, realitatea este alta. Conform expertei Kate Crawford, anul viitor AI va consuma mai multă energie decât Japonia. Iar aceasta este doar o estimare conservatoare, având în vedere extinderea rapidă a serviciilor AI și integrarea lor în industrii precum transportul, sănătatea sau educația. Paradoxul Jevons explică acest fenomen. Pe măsură ce AI devine mai eficientă, costul utilizării scade, ceea ce duce la o utilizare mai intensă. Astfel, chiar dacă noile modele sunt mai eficiente energetic, consumul global crește – pentru că sunt utilizate mai des, în mai multe domenii, pe mai multe platforme. Marile companii de tehnologie se pregătesc deja pentru acest val. OpenAI, Microsoft și alții investesc masiv în surse alternative de energie, precum nucleară, pentru a putea susține infrastructura AI fără să se bazeze exclusiv pe rețelele naționale. Viitorul resurselor și posibila criză globală Într-o lume unde fiecare națiune industrializată își face stocuri de „minerale critice”, AI riscă să amplifice tensiunile geopolitice. Deja se discută despre exploatarea pământurilor rare de pe Lună sau alte corpuri cerești – semn că resursele terestre sunt insuficiente sau prea costisitoare. Pe termen scurt, aceasta înseamnă creșteri de prețuri pentru componente electronice, baterii, energie și chiar alimente – toate afectate indirect de consumul AI. Pe termen lung, există riscul ca prioritățile climatice să fie sacrificate în favoarea progresului tehnologic accelerat. Prin urmare, este esențial ca guvernele și companiile să nu mai trateze AI ca pe o tehnologie „verde” prin definiție. Este nevoie de un cadru clar de reglementare care să includă criterii de sustenabilitate și să evite ca AI să devină un obstacol în calea echilibrului ecologic global.