De la Ebola la hantavirus: cât de pregătită este omenirea pentru o nouă pandemie?
Reprezentanții OMS au declarat că epidemia de Ebola din Uganda și Republica Democrată Congo este o „urgență de sănătate publică de interes internațional”, în timp ce mai multe state încearcă simultan să limiteze un focar de hantavirus asociat unei croaziere în America de Sud, relatează Al Jazeera. Potrivit experților citați de publicație, noile focare readuc în atenție întrebările privind capacitatea comunității internaționale de a răspunde unei noi pandemii, la câțiva ani după criza COVID-19. Resursele financiare diminuate îngreunează programele de pregătire pentru pandemii OMS se confruntă cu o gravă criză de finanțare, după reducerea contribuțiilor internaționale și retragerea oficială a Statelor Unite din organizație la începutul acestui an. Administrația președintelui Donald Trump a acuzat OMS că a gestionat defectuos pandemia de COVID-19 și alte crize sanitare internaționale. Ca urmare, bugetul programelor OMS pentru perioada 2026-2027 a fost redus cu 9%, la aproximativ 6,2 miliarde de dolari, ceea ce a determinat organizația să limiteze unele programe esențiale de pregătire pentru pandemii. „Reducerea finanțării OMS a slăbit direct capacitatea de supraveghere epidemiologică și pregătirea pentru răspunsul la epidemii și pandemii”, a declarat pentru Al Jazeera Kaja Abbas, profesor asociat de epidemiologie a bolilor infecțioase la London School of Hygiene & Tropical Medicine. Coordonarea transfrontalieră, esențială pentru izolarea focarelor de infecție Experții avertizează că lipsa unei coordonări rapide între state poate întârzia detectarea focarelor și răspunsul medical internațional. În cazul recentului focar de hantavirus, pasageri și membri ai echipajului din peste 20 de țări au necesitat monitorizare și coordonare transfrontalieră. În paralel, negocierile privind un tratat internațional pentru pandemii rămân blocate din cauza disputelor dintre state asupra accesului echitabil la vaccinuri și tratamente. Curentul antivaccinist, un posibil obstacol Medici și specialiști în sănătate publică atrag atenția și asupra creșterii curentului antivaccinist, alimentat de dezinformarea din social media și de reducerea investițiilor în cercetarea vaccinurilor. Administrația americană a anulat anul trecut finanțări de aproximativ 500 de milioane de dolari pentru dezvoltarea vaccinurilor pe bază de ARN mesager (mRNA). Specialiștii în epidemiologie avertizează că tensiunile geopolitice și problemele economice globale complică suplimentar pregătirea pentru viitoare crize sanitare. Creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare au dus deja la scumpirea medicamentelor în mai multe state. „Bolile infecțioase emergente devin tot mai frecvente și mai complexe, însă multe țări reduc investițiile în pregătire, în loc să le consolideze”, a declarat Krutika Kuppalli, medic specialist în boli infecțioase, cu expertiză în patogeni emergenți și gestionarea focarelor epidemice. Totuși, OMS și experții internaționali susțin că există și progrese importante după pandemia de COVID-19, inclusiv dezvoltarea rapidă a vaccinurilor și îmbunătățirea cooperării științifice internaționale. „Solidaritatea este cea mai bună imunitate”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Hantavirusul este foarte diferit de COVID. Iată de ce virusul din Anzi nu va provoca următoarea pandemie
Hantavirusurile sunt purtate de rozătoare. Oamenii se infectează prin inhalarea unor particule minuscule. Acestea provin din urina, excrementele sau saliva animalelor contaminate, conform The Conversation. Virusul Andes este singurul hantavirus cu transmitere dovedită între oameni. Această transmitere rămâne totuși neobișnuită. Ea apare în condiții precise: contact strâns, spații aglomerate și slab ventilate, expunere prelungită. Exact aceste condiții s-au regăsit la bordul navei MV Hondius. SARS-CoV-2 se răspândea prin aer, extrem de eficient. O persoană infectată transmitea virusul, în medie, la cel puțin două alte persoane. Transmiterea se producea chiar înainte ca persoana să știe că este bolnavă. Virusul Andes nu funcționează astfel. El necesită o combinație perfectă de factori pentru a se răspândi de la om la om. Tocmai de aceea a produs doar focare izolate, nu o pandemie. Simptome și perioadă de incubație Primele semne ale infecției seamănă cu o gripă obișnuită. Apar febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală. La unele persoane, boala evoluează spre sindromul pulmonar hantavirus. Aceasta este o complicație gravă, care pune viața în pericol. OMS recomandă monitorizarea simptomelor timp de 42 de zile după ultima expunere. Autoritățile australiene au impus trei săptămâni de carantină pentru pasagerii repatriați. Cât de mortal este virusul Andes Tulpinile americane de hantavirus, inclusiv virusul Andes, pot ucide în până la 50% din cazuri. Hantavirusurile europene și asiatice au rate de mortalitate mult mai mici, sub 15%. Totuși, în 2025, opt țări din America au raportat doar 229 de cazuri și 59 de decese. Sunt infecții severe, dar extrem de rare. Un virus nu devine pandemic doar pentru că este mortal. Tratament și vaccin Nu există un antiviral specific pentru virusul Andes. Îngrijirea medicală vizează susținerea respirației și gestionarea complicațiilor cardiace și renale. Nu există niciun vaccin autorizat. Totuși, laboratoarele elvețiene au secvențiat rapid genomul complet al virusului. Datele au fost puse la dispoziția cercetătorilor din întreaga lume în câteva zile.
Hantavirusul deschide calea pentru o a doua pandemie? Toate zvonurile și interpretările, explicate
De când a devenit cunoscut cazul croazierei cu infectați de hantavirus, în prima săptămână a lunii mai 2026, circulă numeroase falsuri și dezinformări despre acest focar al virusului Andes. Nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar de hantavirus cu mai multe cazuri pozitive, suspecte și decese, a plecat din Argentina la 1 aprilie 2026. La bord se aflau aproximativ 150 de persoane, între pasageri și membri ai echipajului, scrie 20minutos. De când cazul a apărut în mass-media, în prima săptămână din mai 2026, au început să circule falsuri și informații înșelătoare despre acest focar al virusului Andes, tulpina care a provocat răspândirea, și despre amploarea acestuia. Acestea sunt cele pe care le-am adunat pe Maldita.es. Pfizer nu a prezentat un vaccin împotriva hantavirusului La data de 8 mai 2026, Pfizer nu a prezentat un vaccin eficient pentru prevenirea sau reducerea riscului de infecții cu hantavirus și nici nu a afirmat că vreunul dintre medicamentele sale ar fi arătat „rezultate promițătoare” împotriva acestuia. Reprezentanții Pfizer Europa au declarat că că aceste afirmații „sunt incorecte” și trimit la un instrument online al companiei, unde poate fi consultat portofoliul de medicamente și vaccinuri aflate în dezvoltare. În categoria „vaccinuri”, niciunul dintre cele zece programe aflate în curs nu este legat de acest virus și nici nu are ca scop imunizarea împotriva lui. Nu, compania CureVac nu deține brevetul unui vaccin Compania farmaceutică CureVac nu a achiziționat brevetul pentru un vaccin împotriva hantavirusului. Nu există niciun vaccin aprobat împotriva acestei boli nici în Europa, nici în Statele Unite. Atât Organizația Mondială a Sănătății, cât și Ministerul Sănătății din Spania au publicat în mai 2026 rapoarte în care se precizează că „nu există tratamente specifice și nici vaccinuri împotriva infecțiilor cu hantavirus”. În plus, compania CureVac nu mai există sub acest nume: a fost achiziționată de BioNTech în decembrie 2025. Nu, Macron nu a anunțat închiderea școlilor Președintele Franței, Emmanuel Macron, nu a anunțat închiderea școlilor „din cauza răspândirii hantavirusului”. Postările de pe rețelele sociale care răspândesc această afirmație folosesc un videoclip vechi: imaginile provin dintr-un discurs susținut de Macron pe 12 martie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19. Nu, „The Simpsons” nu au prezis focarul de hantavirus În episodul din serialul The Simpsons în care personajele se află pe o navă de croazieră nu se vorbește și nu se prezice hantavirusul. Videoclipul distribuit face parte din episodul „A Totally Fun Thing That Bart Will Never Do Again” (sezonul 23), în care Bart, încercând să împiedice sfârșitul vacanței, difuzează pentru pasagerii navei o scenă dintr-un film. În acea scenă apare generalul William Sullivan, care anunță o „pandemie mortală a virusului Pandora” ce „se răspândește rapid”, motiv pentru care este necesară o „carantină globală”.
Care este perioada de incubație a hantavirusului. OMS: Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit”
Joi, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a ținut o conferință de presă despre situația actuală privind hantavirus, în care a oferit mai multe informații despre răspândire și șansele de a se ajunge la o nouă pandemie globală. Acesta a confirmat că perioada de incubație a hantavirusului poate ajunge „până la șase săptămâni” și că este „posibil” să apară și alte cazuri în perioada următoare, scrie The Guardian. El a precizat că primul caz a fost semnalat la un bărbat care a prezentat simptome pe 6 aprilie și a decedat pe 11 aprilie. La momentul respectiv nu s-au prelevat probe, deoarece nu se suspecta hantavirusul. Soția acestuia a coborât de pe nava Hondius, care a plecat din Argentina spre Antarctica și apoi a traversat Oceanul Atlantic, prezentând și ea simptome, iar starea ei s-a agravat în timpul zborului spre Johannesburg și a decedat pe 26 aprilie. A treia victimă a fost o femeie de pe aceeași navă care a raportat simptome pe 28 aprilie și a decedat pe 2 mai. Un alt caz, un bărbat care s-a prezentat la medicul navei pe 24 aprilie, a fost evacuat în zilele următoare și se află în continuare la terapie intensivă. „OMS are cunoștință de rapoarte privind alte persoane cu simptome care ar fi putut avea contact cu unul dintre pasageri. În fiecare caz, suntem în strânsă legătură cu autoritățile competente. Având în vedere perioada de incubație a virusului Andes, care poate ajunge până la șase săptămâni, este posibil să fie raportate și alte cazuri.”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Nu este vorba de SARS-CoV-2”, asigură o expertă a OMS Maria Van Kerkhove, directoarea interimară a Departamentului pentru amenințări epidemice și pandemice al OMS, a declarat că virusul se răspândește „într-un mod foarte, foarte diferit” față de Covid și gripă și necesită un contact mult mai îndelungat. „Acesta nu este coronavirusul. Este un virus foarte diferit. Cunoaștem acest virus, hantavirusurile există de ceva vreme. Dar vreau să fiu foarte clară: acesta nu este SARS-CoV-2; acesta nu este începutul unei pandemii de Covid.”, a spus ea. Ea a afirmat că este vorba de un focar de mici dimensiuni într-o zonă limitată. „Înțelegem perfect de ce apar aceste întrebări, dar aceasta nu este aceeași situație în care ne aflam acum șase ani. Nu se răspândește în același mod, așa cum o fac coronavirusurile. Este foarte diferit. Este vorba de acel contact strâns, intim, pe care l-am observat. Iar majoritatea hantavirusurilor nu se transmit deloc între oameni.”, a spus ea. Ea subliniază că se iau numeroase măsuri pentru a preveni orice răspândire ulterioară.
Alexandru Rogobete: Dozele de vaccin de la Pfizer depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul
„Cifrele depășesc populația țării” Ministru Sănătății punctat faptul că volumul de doze contractate de la producătorul Pfizer este disproporționat față de nevoile reale ale cetățenilor. „Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că deciziile luate în perioada 2020-2021 fac acum obiectul unei analize politice și administrative riguroase. În ceea ce privește latura juridică a litigiului de la Bruxelles, ministrul a explicat că statul român nu are opțiunea de a amâna plata, chiar dacă va ataca decizia. Deși Ministerul Sănătății nu are în prezent aceste sume prevăzute în buget, se poartă discuții constante cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea mecanismului de plată. „Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile. (…) Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a mai precizat ministrul. România a pierdut procesul cu Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin refuzate. Deși decizia va fi atacată, aceasta este executorie, obligând Ministerul Sănătății să achite suma din bugetul de stat în perioada imediat următoare.
După criza financiară din 2008 și pandemia din 2020, generația milenială se confruntă cu a treia mare provocare globală: scumpirea petrolului
Anxietatea milenialilor este în creștere după ce SUA și Israel au atacat Iranul, rezultând un război la scară regională care a dus la scumpirea petrolului. După înregistrarea celor mai mari turbulențe globale pe piața energetică de la crizele petroliere dintre anii 1973 și 1979, milenialii își exprimă nemulțumirile constant prin meme-uri postate pe platformele de socializare, precum Tik Tok și Instagram. Ei se plâng că din cauza „sistemului capitalist aflat în ultimul stadiu”, au înfruntat două crize financiare, o pandemie globală, automatizarea și bula AI, criza accesibilității, multiple războaie izbucnite în Irak, Afganistan, Siria și Ucraina, precum și declanșarea unui presupus „război mondial” după atacul SUA asupra Iranului. Și chiar înainte ca mulți mileniali născuți între anii 1986 și 1996 să împlinească 40 de ani. Prețul petrolului a crescut: Barilul este peste 90$ Pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, Strâmtoarea Ormuz a fost închisă, iar livrările globale de petrol au fost perturbate. Prețurile la petrol au explodat în ultima săptămână, fiind înregistrată cea mai mare creștere săptămânală din istoria tranzacțiilor futures. În timp ce Donald Trump se declară încrezător că SUA au câștigat deja războiul și că „regimul islamic” de la Teheran are zilele numărate, cotația petrolului american West Texas Intermediate a urcat vineri cu 12,21%, adică 9,89 de dolari. Barilul de petrol a ajuns la 90,90 de dolari. Și referința globală Brent a crescut cu 8,52% sau 7,28 de dolari, ajungând până la 92,69 de dolari pe baril. Țițeiul american a urcat cu 35,63%, fiind cea mai mare creștere săptămânală din istoria contractului futures după ce a bătut recordul de 28% din aprilie 2020, la momentul pandemiei de coronavirus. Războiul cu Iranul ar putea deveni un conflict de lungă durată, precum Afganistan, Irak sau Vietnam Inițial, Trump a spus că Iranul va fi învins printr-un atac decisiv, dar ulterior a raportat că operațiunea va dura între 4 și 5 săptămâni, ca ulterior să spună că va dura atâta timp „cât va fi nevoie” sau până când Iranul va capitula necondiționat. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat într-o conferinţă de presă că Statele Unite „abia au început lupta”. „Iranul speră că nu vom putea susţine acest conflict pe termen lung, ceea ce este o gravă eroare de calcul”. Analiștii geopolitici și economiștii se tem că SUA deja se află la începutul unui război de lungă durată care ar putea destabiliza piața mondială a petrolului și gazelor. Ministrul energiei din Qatar: Toate economiile lumi vor intra în COLAPS China ar fi cea mai grav afectată pentru că depindea de petrolul iranian. Ministrul Energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat pentru Financial Times că prețul petrolului ar putea atinge prețul de 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni dacă petrolierele nu vor naviga prin Strâmtoarea Ormuz. Trump a anunțat că a inițiat un program de asigurare de 20 de miliarde de dolari pentru petrolierele care operează în Golful Persic. „Toate economiile lumii ar putea fi aduse în pragul colapsului”, a avertizat acesta. El a adăugat că țările arae din Golful Persic ar putea ajunge în situația de a declanșa operațiuni militare majore împotriva Iranului dacă blocajul va continua. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Kuweit a redus producția de petrol după închiderea Strâmtorii Ormuz de către Iran. 14.000 de zboruri în Orientul Mijlociu au fost anulate
Programele sociale din vremea pandemiei i-au costat pe britanici 11 mld.: Reduceri cu 50% la alimente pentru a-i încuraja să ia masa în oraș
Programele sociale impuse în Marea Britanie pe durata pandemiei de coronavirus dintre anii 2020 și 2021 s-au dovedit a fi mult mai costisitoare decât s-ar fi crezut. 11 miliarde de lire din taxele plătite de contribuabili s-ar fi irosit pe programe sociale gestionate fără expertiză interguvernamentală, precum cele de șomaj tehnic și reduceri la prețurile alimentelor pentru stimularea consumului și ajutorarea industriei ospitalității, arată raportul final al comisarului pentru combaterea fraudei în contextul pandemiei de COVID-19, Tom Hayhoe. „Eat Out to Help Out” oferea alimente la reducere Un alt program prin care s-ar fi comis fraude și erori a fost „Eat Out to Help Out”, o schemă guvernamentală aplicată de fostul premier Boris Johnson în august 2020. Programul presupunea ca persoanele cu venituri scăzute să-și cumpere alimente la tarife înjumătățite (cu 50% reducere) și orice băutură fără alcool până la 10 lire de persoană. Pe lângă pierderi de bani, programul ar fi dus și la creșterea numărului de persoane infectate cu COVID-19. Reprezentanții familiilor îndoliate susțin că „foarte mulți oameni au murit” din cauza „atitudinii insensibile și nesăbuite” a cancelarului de finanțe de atunci, Rishi Sunak, care a mai îndeplinit și funcția de prim-ministru între 2022 și 2024. Programul îi încuraja pe britanici să ia masa în oraș mai des, deși pandemia nu se încheiase încă Britanicii cu venituri scăzute puteau să cumpere alimente la jumătate de preț și băuturi non-alcoolice până la 10 lire din restaurante, cinematografe, cluburi de noapte, hoteluri și baruri. Reducerea de 50% era susținută de stat, fiind valabilă numai în zilele de luni, marți și miercuri din Marea Britanie în august 2020, când restricțiile au fost relaxate, însă pandemia nu se încheiase. Schema își propunea să protejeze locurile de muncă din sectorul HoReCa, încurajând oamenii să ia masa în oraș. Sectorul ospitalității fusese grav afectat în timpul pandemiei. Însă, încurajarea britanicilor să meargă să ia masa în oraș mai des ar fi dus la multiplicarea cazurilor. Pe toată durata pandemiei de coronavirus s-au raportat în Marea Britanie 25 milioane de cazuri confirmate și 232.112 de decese. Sky News scrie că suma de 11 miliarde de lire sterline irosită pe șomaj tehnic și programe sociale ar fi putut finanța mese școlare gratuite pentru 2,7 milioane de elevi, timp de 8 ani. Gestionarea necorespunzătoare, datele de calitate slabă și contractarea deficitară au fost principalele cauze ale pierderilor masive de bani. Au putut fi recuperate numai 1,8 miliarde de lire sterline. Restul deficitului este imposibil de recuperat. Riscul de fraudă a fost crescut Riscurile au fost crescute din cauza lipsei expertizei interguvernamentale pentru combaterea fraudei. Departamentele guvernamentale au lucrat în mod independent și au conceput scheme de la zero. Din cauza gradului „ridicat de noutate” în proiectarea programelor sociale, riscul de fraudă a fost mai crescut. Comisarul pentru combaterea fraudei Tom Hayhoe a sugerat în raportul său că Trezoreria britanică trebuia să înființeze un „comite de control” alcătuit din înalți funcționari din cadrul guvernului, cu membri externi și care să fi fost prezidat de un ministru. Astfel, trebuia să fie revizuită implementarea recomandărilor la intervale de șase luni, timp de cel puțin doi ani. Fostul premier se apără Fostul prim-ministru britanic Rishi Sunak a apărat programul „Eat Out To Help Out” din 2020 și modul în care a gestionat pandemia atunci când a fost ministru de Finanțe (Chancellor of the Eschequer). Însă, oamenii de știință guvernamentali spun că nu au fost consultați cu privire la program și că este „foarte probabil” ca acesta să fi crescut numărul de infecții și decese cauzate de COVID, potrivit BBC. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Anchetă devastatoare în Marea Britanie: 23.000 de persoane au murit de Covid din cauza răspunsului slab al guvernului Boris Johnson
Avertismentul Institutului Pasteur din Franța: Virusul gripei aviare ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID dacă suferă mutații
Directorul centrului de infecții respiratorii al Institutului Pasteur din Franța a avertizat, joi, că virusul gripei aviare ar putea provoca o pandemie mai gravă decât COVID-19 dacă suferă mutații și ajunge să se transmită între oameni. „Ceea ce ne temem este ca virusul să se adapteze la mamifere, în special la oameni, devenind capabil de transmitere de la om la om, iar acel virus ar fi un virus pandemic”, a declarat, pentru Reuters, Marie-Anne Rameix-Welti, director medical al centrului de infecții respiratorii al Institutului Pasteur. Directorul medical a mai subliniat că oamenii au anticorpi împotriva gripei sezoniere comune H1 și H3. Totuși, nu au anticorpi împotriva gripei aviare H5, care afectează păsările și mamiferele, la fel cum nu au avut anticorpi împotriva COVID-19. „O pandemie de gripă aviară ar fi probabil destul de gravă, potențial chiar mai gravă decât pandemia pe care am trăit-o”, a mai spus directorul pentru sursa citată. Cu toate acestea, Rameix-Welti a evidențiat și partea pozitivă a lucrurilor: dacă gripa aviară ar suferi o mutație care să permită transmiterea între oameni, lumea ar fi mai bine pregătită decât înainte de pandemia de coronavirus. Sute de milioane de păsări sacrificate în ultimii ani Ultimul raport al ONU privind gripa aviară arată că între 2003 și 2025 au existat aproape 1.000 de focare la oameni, în principal în Egipt, Indonezia și Vietnam, dintre care 48% au decedat. Cu câteva zile în urmă, un bărbat din Washington a murit după infectarea cu virusul H5N5. Marchează prima transmitere a acestei tulpini de gripă aviară de la păsări la oameni. Avertismentul vine în contextul în care în ultimii ani, gripa aviară a dus la sacrificarea a sute de milioane de păsări, perturbând aprovizionarea cu alimente și determinând creșterea prețurilor. Infecțiile la om rămân rare. Institutul Pasteur a fost printre primele laboratoare europene care au dezvoltat și distribuit teste de detectare a COVID-19, punând protocoalele la dispoziția Organizației Mondiale a Sănătății și a laboratoarelor din întreaga lume.
Bogații lumii fac bani de pe urma crizei din industria aerospațială: închiriază motoarele avioanelor private cu zeci de mii de dolari
Când vine vorba să găsească metode prin care să facă și mai mulți bani, bogații lumii sunt capabili să-i scoată și din piatră seacă. Ideile miliardarilor par să devină mai „creative“ de la un an la altul. Nu demult, Donald Trump făcea titluri în presa internațională pentru că a decis să-și înmormânteze prima soție, Ivana Trump, pe un teren teren de golf pe care îl deține în New Jersey. Asta pentru că, potrivit codului fiscal din New Jersey, terenul care este dedicat unui cimitir este scutit de taxe, impozite, rate și evaluări. Și asta nu este tot… Cum se îmbogățesc…bogații Acum, însă, bogații lumii par să fi găsit o nouă cale, aproape la fel de „isteață“ ca cea a lui Trump, prin care să se îmbogățescă și mai mult – Închiriază motoarele propriilor avioane celor care așteaptă luni întregi reparațiile aeronavelor. Potrivit unei analize Financial Times, proprietarii de avioane private profită de criza de forță de muncă și piese de schimb cu care se confruntă industria aerospațială și ajung să facă zeci de mii de dolari în doar câteva zile. „Industria aerospațială se confruntă cu o penurie de forță de muncă și piese de schimb, de la începutul pandemiei de Covid-19, ceea ce a dus la întârzieri prelungite în livrarea motoarelor și a avioanelor, atât pentru avioanele private, cât și pentru cele comerciale.“, precizează jurnaliștii FT. Consultanții financiari și experții din industrie susțin că acest „trend“ a luat naștere după ce unii proprietari de jet-uri au decis să închirieze doar motorul, deoarece erau mult prea atașați de interiorul personalizat al aeronavei, care poate include accesorii de baie din aur și marmură și spații cinematografice mari. Laura Uberoi, șefa departamentului de finanțe private din cadrul firmei de avocatură Addleshaw Goddard, a declarat: „Este pentru prima dată în cariera mea când văd familii care obțin profit din avioanele private, care de obicei reprezintă o datorie care se depreciază.” Cât costă închirierea unui motor de avion Conform specialiștilor, închirierea unui motor cu reacție, de dimensiuni medii, pentru câteva zile, ar costa aproximativ 50.000 de dolari, iar motorul ar putea fi demontat destul de repede, chiar și peste noapte. „De obicei, oamenii nu făceau asta în cazul avioanelor private, deoarece acestea sunt utilizate intens”, dar practica a devenit din ce în ce mai frecventă în ultimii cinci-opt ani, deoarece stimulentele comerciale au făcut-o rentabilă, a adăugat Laura Uberoi. La rândul său, Kevin Michaels, director general al AeroDynamic Advisory, a declarat că există „o problemă binecunoscută cu lanțul de aprovizionare al motoarelor de propulsie mici”, care întârzie întreținerea și reparațiile. Operatorii de aviație de afaceri au, de obicei, flote mici și puține motoare de rezervă în stoc, a adăugat el. „Timpii de reparație sunt în medie de patru până la șase luni și, uneori, de opt până la zece luni, față de două până la trei luni în mod obișnuit”, a spus el. „Acest lucru sporește cererea de motoare de schimb.” Potrivit lui Michaels, producători precum Pratt & Whitney, Rolls-Royce și Honeywell, principalii furnizori de motoare cu reacție pentru avioane de afaceri, încă lucrează pentru a-și extinde capacitățile de producție și servicii. Cererea de avioane private, creștere accelerată Totuși, pe lângă criza din industrie, creșterea cererii de avioane private îngreunează și ea situația. „Numărul zborurilor în aviația de afaceri a crescut cu peste 30% față de nivelurile dinaintea pandemiei”, a spus Kevin Michaels. Acest lucru i-a luat „prin surprindere” pe unii producători de aeronave, iar „lanțurile lor de aprovizionare încearcă să recupereze întârzierea”. Daniel Hall, consultant senior la Cirium Ascend Consultancy, a declarat că aviația de afaceri se confruntă cu aceeași problemă ca și avioanele comerciale – lanțuri de aprovizionare blocate, piese de schimb lipsă, dar și cu „o scădere a numărului de profesioniști în domeniul întreținerii aviației… un sector în care tinerii nu mai au interes să intre”. Sectorul aviației globale se confruntă cu o criză din ce în ce mai adâncă a lanțului de aprovizionare, spun specialiștii. În 2024, livrările de aeronave au ajuns la doar 1.254, cu aproape 30% sub nivelurile dinaintea pandemiei de COVID, în timp ce numărul comenzilor restante a crescut la un nivel record de 17.000 de avioane, potrivit unui raport al Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA). Pierderi de 11 miliarde de dolari pentru aviația globală Sute de aeronave rămân la sol din cauza problemelor persistente ale motoarelor, ceea ce face ca companiile aeriene să aibă o capacitate redusă și să se confrunte cu dificultăți în satisfacerea cererii crescânde a pasagerilor. Analiștii estimează că aceste perturbări vor costa companiile aeriene peste 11 miliarde de dolari în 2025. Presiunea financiară este agravată de problemele operaționale, inclusiv anularea zborurilor, creșterea plăților compensatorii și înlocuirea forțată a componentelor, care afectează performanța aeronavelor. Blocajele din lanțul de aprovizionare, care obligă companiile aeriene să utilizeze aeronave mai vechi, determină creșterea costurilor — până la 4,2 miliarde de dolari în economii de combustibil amânate și aproximativ 3,1 miliarde de dolari în costuri de întreținere mai mari în 2025, potrivit raportului IATA. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Uniunea Europeană anunță planuri privind acumularea de stocuri de urgență de minerale ESENȚIALE – Financial Times Romaero a scăpat, pentru moment, de la plata a 17 milioane de dolari. Suma fusese cerută de omul de afaceri Cristian Sindie
Prima dovadă științifică a existenței ciumei negre în Edinburgh, descoperită pe un schelet
Descoperite inițial în 1981 pe terenul Catedralei St Giles, rămășițele au fost supuse unei noi analize detaliate, folosind metode avansate, inclusiv secvențierea ADN-ului antic, analiza izotopică și datarea cu radiocarbon. John Lawson, curatorul de arheologie al Consiliului orașului Edinburgh, a declarat că este o descoperire „foarte interesantă”. Lawson a spus că tânărul a fost îngropat cu grijă, și nu într-un mormânt comun, cum era mai obișnuit pentru victimele din acea perioadă, potrivit BBC. Scheletul, care datează din perioada 1300-1370, care coincide cu perioada ciumei negre, a fost unul dintre cele 115 exhumate în urmă cu aproape 45 de ani pentru a face loc treptelor din interiorul catedralei de pe Royal Mile. De atunci, acestea au fost păstrate în arhivele orașului Noile lucrări asupra cadavrelor medievale au fost comandate ca parte a Edinburgh 900, o sărbătoare de un an a celei de-a 900-a aniversări a orașului. Catedrala, fondată în 1124, a marcat și ea acest moment important. „Acest adolescent are ADN-ul antic al bacteriei Moartea Neagră, al ciumei bubonice, ceea ce este cu adevărat interesant”, a spus Lawson. Boala, care nu ar fi putut fi detectată pe oase, a putut fi identificată doar cu ajutorul testelor moderne de ADN. Lawson a declarat: „Știm că ciuma neagră a existat, dar faptul că acum putem lega această persoană de evenimente istorice este foarte interesant”. Pandemia ciumei negre a fost cauzată în principal de ciuma bubonică. Ciuma bubonică este cel mai frecvent tip de ciumă, cauzată de bacteria Yersinia pestis, caracterizată prin umflarea ganglionilor limfatici. Denumirea de „ciumă neagră” a apărut probabil din cauza leziunilor cutanate și a necrozei țesuturilor (gangrenă) care, în unele cazuri, au făcut ca pielea să devină neagră. Ciumea neagră a fost o pandemie istorică specifică care a cuprins Europa între 1347 și 1353. A fost una dintre cele mai mortale pandemii din istorie, ucigând aproximativ 50 de milioane de oameni în Europa. Schimbare a modului de înțelegre a istoriei Lawson a spus că descoperirea înseamnă că se poate contura o imagine mai clară a acestei perioade istorice. „Fără acest ADN antic, nu am fi știut cum a murit această persoană și, examinând toate cimitirele într-un mod științific adecvat, va fi o schimbare radicală în ceea ce privește modul în care înțelegem și cartografiem istoria noastră”, a adăugat el. Proiectul a utilizat anterior tehnologia de pionierat a experților de la universitățile din Edinburgh, Aberdeen și Dundee pentru a crea restaurări faciale ale unui număr de schelete. Dr. Maria Maclennan, lector senior la Școala de Design, Colegiul de Artă din Edinburgh (ECA) al Universității din Edinburgh, a condus lucrările de restaurare facială. Printre acestea se număra un bărbat îngropat în incinta catedralei în secolul al XII-lea și o femeie care era una dintre cele opt femei îngropate în Capela Fecioarei Maria între secolele al XV-lea și al XVI-lea. Au fost studiați și doi pelerini din secolul al XV-lea. Margaret Graham, coordonatoarea pentru cultură și comunități a Consiliului Local al orașului Edinburgh, a declarat: „Datorită acestei noi cercetări interesante, am putut să înțelegem mai bine viața celor care au trăit într-un capitol atât de important din trecutul nostru. Fiind un oraș vechi, avem o istorie bogată, iar descoperirea unui tânăr care ar fi murit în timpul ciumei negre este o descoperire extrem de importantă. Nu am nicio îndoială că mai avem multe de descoperit și că patrimoniul și poveștile noastre comune vor fi îmbogățite în timp”.