Papa Leon XIV vrea să oprească inteligența artificială din a se juca de-a Dumnezeu
Într-o epocă în care inteligența artificială amenință să schimbe radical lumea, noul papă Leon XIV își asumă rolul de gardian moral și își propune să tempereze ambițiile tehnologice ce riscă să afecteze profund valorile umane. Liderul de la Vatican avertizează că tehnologia trebuie utilizată responsabil, „pentru binele tuturor”, și nu pentru a depăși limitele umanității, scrie Politico. Riscurile inteligenței artificiale și responsabilitatea etică a Vaticanului Papa Leon XIV și-a început pontificatul în 2025 cu un mesaj clar către liderii mondiali și comunitatea științifică: dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie să respecte demnitatea umană, justiția socială și echilibrul economic. În prima sa alocuțiune oficială adresată cardinalilor, Suveranul Pontif a subliniat că, fără o abordare precaută, AI-ul riscă să devină o amenințare serioasă la adresa umanității, generând nedreptăți și adâncind decalajele sociale și economice. Deși apreciază „potențialul uriaș” al noilor tehnologii, Papa a avertizat că acestea vin cu responsabilități majore. „Tehnologia poate fi un aliat formidabil al umanității, dar ea trebuie dirijată cu prudență și responsabilitate”, a declarat Papa Leon XIV. Această preocupare face parte dintr-o tradiție vaticană de a aborda problemele sociale și morale din perspectiva valorilor umaniste, continuând astfel moștenirea predecesorului său din secolul al XIX-lea, Papa Leon XIII, care și-a dedicat pontificatul luptei pentru drepturile muncitorilor în timpul revoluției industriale. Vaticanul, mediator între tehnologie și umanitate Papa Leon XIV, primul Suveran Pontif provenit din Statele Unite și absolvent de matematică, se află într-o poziție unică pentru a influența dezbaterile globale despre inteligența artificială. Contextul internațional actual, în care administrația Trump a abandonat restricțiile anterioare impuse de predecesorul Joe Biden, investind masiv în tehnologia AI prin colaborări cu firme precum OpenAI, amplifică urgența implicării Vaticanului în reglementarea acestui domeniu. Papa continuă inițiativa lansată anterior de Papa Francisc, care în 2020 a convocat lideri religioși, politici și companii precum IBM și Cisco pentru a semna „Rome Call for AI Ethics”, un document menit să asigure dezvoltarea unei tehnologii etice și responsabile. Recent, Vaticanul a publicat și o declarație formală, avertizând că omenirea riscă să devină „înrobită propriei sale creații”. În acest context, Papa LeonXIV promovează o abordare umanistă și etică a tehnologiei, colaborând cu lideri politici precum premierul italian Giorgia Meloni pentru dezvoltarea inteligenței artificiale centrate pe om. Această inițiativă vizează inclusiv promovarea unei reglementări globale care să împiedice monopolul asupra AI și să faciliteze accesul democratic la această tehnologie pentru țările din Sudul Global. Provocările unei lumi dominate de AI Papa Leon XIV nu a scăpat nici el însuși de problemele generate de inteligența artificială. La doar o săptămână de la începutul pontificatului, un videoclip deepfake a circulat intens pe platformele online africane, prezentându-l pe Suveranul Pontif lăudându-l pe președintele statului Burkina Faso, Ibrahim Traoré, pentru criticile sale la adresa bogăției Vaticanului. Vaticanul a reacționat imediat, subliniind că materialul este fals și face parte dintr-o campanie de propagandă digitală. Situația scoate în evidență necesitatea unor reguli clare în utilizarea inteligenței artificiale, pentru a proteja publicul împotriva manipulării și dezinformării în masă. Profesorul Maria Savona, expert în economie și AI la universitățile Luiss din Roma și Sussex din Marea Britanie, subliniază importanța implicării Vaticanului în această dezbatere: „Biserica Catolică are o autoritate morală puternică și poate ajuta la crearea unui AI care să respecte demnitatea umană și justiția socială”. Astfel, pontificatul Papei Leon XIV devine un reper semnificativ în dialogul dintre etică, credință și tehnologie, demonstrând că Vaticanul este dispus să-și asume un rol activ într-o lume în continuă schimbare.
Ce spune noul papă Leon al XIV-lea despre inteligența artificială Suntem la porțile unei noi revoluții. Biserica trebuie să apere din nou demnitatea omului
La doar câteva zile după alegerea sa în funcția de lider al Bisericii Catolice, noul papă Leon al XIV-lea a ales să abordeze un subiect neașteptat, dar urgent: inteligența artificială. În primul său discurs public, acesta a subliniat potențialul imens al tehnologiei, dar a avertizat că dezvoltarea ei trebuie ghidată în direcția binelui comun. „Suntem la porțile unei noi revoluții”, a spus Suveranul Pontif, „iar Biserica trebuie, încă o dată, să apere demnitatea omului.” Leon al XIV-lea a explicat că alegerea acestui nume papal nu a fost întâmplătoare. El s-a inspirat din figura lui Leon al XIII-lea, papă în perioada Revoluției Industriale, care a luat poziție față de abuzurile capitalismului emergent și a susținut drepturile muncitorilor. Acum, în fața unei noi revoluții – cea digitală, impulsionată de inteligența artificială – noul papă consideră că Biserica trebuie să joace din nou un rol activ în apărarea valorilor umane fundamentale. Un mesaj pentru epoca digitală Într-un discurs adresat cardinalilor, Papa Leon al XIV-lea a avertizat că noile tehnologii riscă să reducă omul la o simplă piesă într-un mecanism economic global, în care eficiența este adesea mai importantă decât compasiunea sau echitatea. El a reamintit că doctrina socială a Bisericii nu este un relicvariu, ci un „tezaur viu” care trebuie reactivat de fiecare dată când umanitatea se confruntă cu transformări structurale. Papa a subliniat că inteligența artificială nu trebuie lăsată să evolueze fără reguli. În viziunea sa, dezvoltarea tehnologică trebuie reglementată nu doar din rațiuni economice sau de securitate, ci și din perspectivă morală și spirituală. Este esențial, a spus el, „să nu pierdem din vedere că nu toate deciziile pot fi externalizate către algoritmi”. Viața umană nu poate fi redusă la calcule predictive sau la optimizare funcțională. Tradiția catolică și inovația tehnologică Chiar dacă astăzi mulți asociază Biserica cu reticența în fața progresului, istoria oferă o imagine mai nuanțată. În Evul Mediu, mănăstirile au fost centre de inovație, unde s-au inventat tehnologii precum roata hidraulică acționată de maree sau forajul mecanic. Teologii vremii credeau că tehnologia poate contribui la restaurarea condiției umane pierdute odată cu păcatul originar. Ideea că omul, ca făptură creatoare, poate folosi tehnologia pentru a se apropia de desăvârșire divină a fost un motor al progresului timpuriu. Papa Francisc a fost unul dintre liderii religioși care au înțeles acest potențial. În anii săi de pontificat, el a promovat dialogul cu giganții tehnologici și a susținut reglementarea AI în favoarea binelui comun. A avertizat împotriva idolatrizării tehnologiei și a pledat pentru o „nouă formă de umanism creștin”, în care rațiunea, credința și responsabilitatea morală se susțin reciproc. Noul papă Leon al XIV-lea. (Foto: AP/Profimedia) Biserica, un reper moral în era inteligenței artificiale Prin poziția sa, Leon al XIV-lea nu face altceva decât să ducă mai departe această tradiție. El susține că, în fața transformărilor aduse de AI, religia nu trebuie să tacă, ci să se implice activ în stabilirea reperelor morale. Este esențial, spune el, ca Biserica să rămână un ghid în vremuri în care sensul vieții, rolul muncii și definirea demnității umane devin tot mai neclare. Inteligența artificială ridică întrebări care sunt, în esență, spirituale: cine suntem, ce înseamnă să fim oameni și unde se află granița între util și sacru? Dacă tehnologia devine un nou altar, atunci Biserica are datoria de a oferi o contra-perspectivă: una în care omul rămâne în centrul creației, nu la periferia unui sistem controlat de algoritmi. Papa Leon al XIV-lea pare hotărât să transforme Vaticanul într-un actor relevant în dezbaterile despre AI. Nu pentru a dicta legi, ci pentru a reaminti lumii că, dincolo de date și rețele neuronale, există o dimensiune profund umană care nu poate fi digitalizată.
Papa Leon XIV vs. Inteligența Artificială: O revoluție spirituală în era tehnologică
Recent ales în fruntea Bisericii Catolice, Papa Leo al XIV-lea — cunoscut anterior ca cardinalul Robert Prevost din Chicago — și-a început pontificatul cu un mesaj puternic și neobișnuit: o profundă îngrijorare față de impactul inteligenței artificiale asupra demnității umane, justiției și muncii. Alegerea numelui său papal nu a fost întâmplătoare. Inspirat de Papa Leo al XIII-lea, liderul Bisericii în perioada Revoluției Industriale, noul papă vede în revoluția digitală, și mai ales în AI, un nou val de transformări care amenință echilibrul social și etic al lumii contemporane. În primul său discurs de duminică, Papa Leo XIV a declarat: „Simțind că sunt chemat să continui pe acest drum, am ales să port numele Leo al XIV-lea. Există mai multe motive pentru această decizie, dar, în principal, pentru că Papa Leo al XIII-lea, în istorica sa Enciclică Rerum Novarum, a abordat problema socială în contextul primei mari revoluții industriale.” Astăzi, spune Papa, suntem în mijlocul unei alte revoluții — una digitală — iar Biserica trebuie să își aducă contribuția la apărarea drepturilor omului în fața unor tehnologii care, deși fascinante, pot avea efecte colaterale periculoase. Inteligența artificială: o binecuvântare sau o amenințare ascunsă? Departe de a condamna progresul tehnologic în sine, Papa Leo XIV trage un semnal de alarmă asupra modului în care este implementată inteligența artificială și asupra lipsei unui cadru moral care să o reglementeze. Deși AI-ul este adesea prezentat ca o unealtă eficientă și inovatoare — sub forma chatbot-urilor, a generatoarelor de imagini sau a asistenților personali — în spatele acestor interfețe lucioase se ascund costuri reale, uneori devastatoare. Un exemplu recent vine din Memphis, unde un imens centru de date aparținând companiei xAI, fondată de Elon Musk, a fost acuzat că poluează un cartier locuit majoritar de persoane de culoare. Emisiile nocive din zonă au afectat calitatea aerului într-o regiune deja vulnerabilă, cunoscută pentru numărul ridicat de vizite la urgențe din cauza astmului. Dar efectele AI nu sunt doar de ordin ecologic. Centrele de date consumă cantități uriașe de energie și apă, ceea ce a dus deja la conflicte locale și la rate de eșec în atingerea obiectivelor climatice pentru giganți tehnologici precum Google. Mai mult, psihologii și experții în sănătate mintală își exprimă îngrijorarea față de impactul AI asupra copiilor și persoanelor vulnerabile, în special prin intermediul asistenților virtuali și a aplicațiilor de tip „companion digital”. În plan social și politic, AI-ul este deja folosit pentru a crea și răspândi dezinformare, inclusiv sub forma deepfake-urilor. Astfel, o tehnologie cu potențial pozitiv enorm a devenit o armă periculoasă în mâinile celor care doresc manipulare și control. Biserica în era digitală: un gardian al demnității umane? Prin poziția sa, Papa Leo XIV își asumă rolul de protector al valorilor umane fundamentale într-o perioadă în care granițele dintre om și mașină devin tot mai neclare. Continuând linia socială deschisă de Papa Francisc și ancorându-se în tradiția enciclicii Rerum Novarum, noul suveran pontif pare hotărât să aducă în prim-plan o teologie a responsabilității tehnologice. În fața unei lumi tot mai dependente de algoritmi, Leo XIV oferă o contra-perspectivă necesară: un apel la reflecție etică, la umanism și la discernământ. El nu spune că trebuie să renunțăm la AI, ci că trebuie să o punem în slujba binelui comun, a justiției sociale și a protecției celor vulnerabili. Această abordare vine într-un moment critic, în care multe instituții naționale și internaționale încă ezită să reglementeze ferm dezvoltarea AI. Poziția Bisericii, în special prin vocea Papei, ar putea influența atât opinia publică, cât și deciziile politice viitoare. Concluzie: O chemare la înțelepciune într-o lume automatizată Papa Leo XIV aduce o voce morală importantă în dezbaterea globală despre inteligența artificială. Într-o eră dominată de inovație, dar și de dezechilibru, el reamintește că progresul nu trebuie să însemne uitarea valorilor umane. Alegerea numelui său papal și mesajul său inaugural nu sunt simple gesturi simbolice, ci o declarație de intenție: Biserica va fi prezentă, vigilentă și implicată în revoluția digitală, nu ca o frână pentru tehnologie, ci ca o conștiință activă a societății. Pe măsură ce AI-ul devine tot mai prezent în viața noastră, poate că avem nevoie mai mult ca oricând de întrebările și rezervele pe care Papa Leo XIV le ridică. Pentru că, în final, tehnologia ar trebui să ne servească – nu să ne înlocuiască umanitatea.