Stelian Ion, fost ministru al Justiției al USR, îl critică direct pe Nicușor Dan: Numirile de azi, o mare greșeală
Stelian Ion, fost ministru al Justiției al USR, îl critică direct pe Nicușor Dann – printr-un mesaj postat pe rețelele de socializare – după numirile de astăzi din justiție: „O mare greșeală”. Sigur, președintele a avut la dispoziție numeroase informații despre candidați și despre sistemul judiciar. Problema este: cine i le-a furnizat? Dacă aceste informații provin, cu precădere, de la oameni care au contribuit la capturarea justiției, atunci valoarea lor este discutabilă. Pe de altă parte, contează și modul în care sunt puse cap la cap aceste informații. Dreptul, deși este considerat „matematica științelor sociale”, nu este, totuși, matematică. Să ignori cu atâta ușurință avizele negative ale Secției pentru procurori din CSM nu este de bun augur. Astfel de avize au mai fost ignorate și în trecut, iar rezultatele nu au fost bune. Nu susțin că ar trebui să aibă valoare absolută, dar în acest caz erau întemeiate, iar numărul lor nu a fost deloc neglijabil. De asemenea, lipsa avizelor pentru Marius Voineag și Alex Florența echivalează, în fapt, cu avize negative. Practic, președintele a avut mai multă încredere în pesedistul Radu Marinescu, apropiat al Olguței Vasilescu, decât în procurorii din CSM. Fac precizarea că, de-a lungul anilor, Secția pentru procurori din CSM a fost, în multe rânduri, mai principială și mai corectă decât Secția pentru judecători. Să îi numești la conducerea Parchetului General și a DIICOT, chiar și în funcții de adjuncți, pe cei care au frânat lupta anticorupție și anchetele importante — pe cei care au practicat un non-combat vizibil „de la mare distanță” în parchetele pe care le-au condus — reprezintă o palmă dată propriului electorat. Mă număr și eu printre susținătorii care percep acest gest ca pe o lovitură puternică. Nu, criticile repetate formulate de Nicușor Dan la adresa celor doi nu au vizat doar lipsa unor poziționări publice privind SIIJ-ul conceput de Predoiu. Ele au fost, la momentul respectiv, pe bună dreptate, critici privind „managementul defectuos”, ceea ce înseamnă mult mai mult. Este foarte deranjant și îngrijorător faptul că președintele pare să îi subestimeze pe cei care au legătură directă cu acest domeniu și care au văzut cu ochii lor cum a fost capturată justiția. Doamna Chiriac s-a prezentat dezastruos la interviuri. Informațiile primite de mine de la persoane din sistem, pe care le consider foarte relevante, m-au convins că nu este o propunere potrivită pentru conducerea Parchetului General. În plus, Voineag o va domina — este mai abil, are o experiență diferită și o anvergură mai mare. În continuare consider că nu a procedat corect în dosarul privind violul săvârșit de episcopul de Huși. De asemenea, consider că apropierea sa de SRI Iași este prea mare. Nu a rezultat din explicațiile președintelui de ce, totuși, i-a numit adjuncți la PICCJ și DIICOT pe Voineag și Florența, mai ales în contextul în care i-a criticat în mod repetat. Argumentul că, din poziția de adjunct, nu pot conduce efectiv instituțiile și nu pot face suficient rău nu este convingător. Problema nu este doar să nu facă rău, ci să facă bine. Or, există numeroase indicii că acești oameni au practicat non-combatul. Au tras frâna de mână și nu au făcut ceea ce trebuia. Corectă respingerea candidaturii lui Grigore Julien Iacobici, dar și numirea procurorului-șef DIICOT. În cazul acestuia din urmă, semnalele indică faptul că este profesionist, un om serios, cu o prestație bună la interviuri. Nu există critici concrete care să i se poată aduce, în afară de faptul că este propus de un pesedist — iar acest lucru, singur, nu este suficient. Personal, mi-a plăcut mai mult prezentarea doamnei procuror Ioana Albani și cred că ar fi fost o opțiune mai potrivită pentru această funcție, dar nu pot formula argumente solide împotriva domnului Codrin-Horațiu Miron. Una peste alta, începând de astăzi nu mă mai pot considera, așa cum am făcut-o timp de peste 10 ani, un susținător al președintelui Nicușor Dan. Semnarea acestor decrete mă distanțează de omul politic Nicușor Dan. Nu pot și nu vreau să îmi disimulez dezamăgirea. Sigur, e o picătură într-un ocean, irelevantă electoral, dar și oceanele sunt făcute din picături. Sunt convins că a făcut o mare greșeală. Sunt convins că unele personaje toxice, dar foarte abile, au, din păcate, prea multă influență asupra președintelui. Rămâne doar susținerea politică la nivel de partid — mult mai rece și mai puțin consistentă. Și speranța, poate naivă, că timpul îi va da dreptate lui Nicușor Dan, iar eu voi mai învăța încă o lecție. Vom vedea…”, a scris Stelian Ion pe Facebook. Nicușor Dan a acceptat propunerile ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru șefiile Parchetului General, DNA și DIICOT, care i-a înaintat marți președintelui propunerile pentru șefii marilor parchete după finalizarea procedurii legale. Organizațiile civice i-au cerut președintelui Nicușor Dan să respingă numirea Cristinei Chiriac ca procuror general, a lui Viorel Cerbu ca procuror-șef al DNA și a lui Marius Voineag și Alex Florența ca adjuncți la Parchetul General, respectiv DIICOT.
USR: Suntem în dezacord cu opinia domnului președinte că aceste numiri nu au marca PSD
USR transmite, miercuri seara, că reprezentanții săi împărtășesc dorința președintelui de a dinamiza activitatea parchetelor, mai ales în privința dosarelor mari de corupție și de evaziune fiscală. „Oamenii trebuie să înceapă să aibă mai mare încredere în justiție, iar încrederea începe de la felul în care este condusă. Tocmai de aceea, considerăm ca aceste numiri ar fi trebuit însoțite de un proces care să inspire fără echivoc încredere și transparență”, se arată într-un comunicat al USR. Ei nu cred, însă, că numirile nu au „marca PSD”. „Suntem în dezacord cu opinia domnului președinte că aceste numiri nu au marca PSD pe ele. Un proces prezintă atâta încredere cât oamenii care îl conduc. Domnul Marinescu, ministru PSD, a condus un proces viciat care nu a prezentat încredere multor procurori onești din sistem. Îngrijorările societății civile sunt reale. Avertismentele au venit de la procurori onești din interiorul sistemului. Au venit de la CSM. Au venit de la ONG-uri anticorupție. Au venit de la oameni care au protestat în piețe în momente-cheie din ultimii zeci ani și au stat pentru o justiție independentă. Președintele a promis că după șase luni rezultatele vor începe să se vadă. Acum este responsabilitatea celor proaspăt numiți să dezmintă toate criticile prin fapte, să se ridice la așteptările pe care românii le au de la justiție”, mai arată USR în documentul citat. Nicușor Dan a spus, miercuri, în conferință de presă, despre chestiunile care au apărut în spațiul public cum că președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD, în cazul procurorilor șefi de parchete. El a spus că numirile le-a făcut după ce a analizat dosarele și la fel ar fi făcut și dacă Giovanni Falcone ar fi trăit și ar fi vrut să devină procuror șef al unui parchet. „Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român în activitate și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți. Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei”, a spus Dan.
Președintele Nicușor Dan pregătește numirea șefilor de servicii de informații. Când va fi gata raportul pe anularea alegerilor prezidențiale
„Luna viitoare ar urma să fie făcute numirile șefilor serviciilor de informații”, relatează surse din Administrația Prezidențială. După ce procurorii de rang înalt s-au înscris în cursa pentru șefia marilor parchete, negocierea pe numirea șefilor de informații nu mai este legată de numirile din Justiție, relatează aceleași surse. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan va continua tatonările cu partidele, având în vedere că șefii serviciilor de informații trebuie să treacă și de un vot în Parlamentul României. Președintele Dan ar luat în calcul 3 nume pentru șefiile SRI și SIE, arată sursele. În ultima intervenție pe acest subiect, la Digi 24, Nicușor Dan a spus că dorește în fruntea serviciilor de informații oameni din afara partidelor politice: “Pentru fiecare dintre aceste servicii am avut o listă lungă, o listă scurtă şi nişte discuţii şi eu sper ca foarte curând să terminăm aceste discuţii şi eu voi propune şi Parlamentul va aproba, vom avea o discuţie înainte. Legat de numele care au apărut în spaţiul public, să ştiţi că mulţi din cei care sunt acolo sunt foarte nefericiţi că numele lor a apărut, pentru că sunt, să le spunem, prieteni de-ai lor din politică, care au făcut ca numele lor să apară şi, cumva, prin asta, şansele, cel puţin teoretice, de numire să scadă. Eu cred că cel mai bine este să fie din afara partidelor, în orice caz trebuie să fie oameni echilibraţi, pentru că sunt nişte zone sensibile, deci oameni echilibraţi, cu maturitate umană, profesională, care să fi relaţionat de-a lungul timpului cu multe medii. O să vedem ce o să iasă din discuţia asta”. Şeful statului a admis, la acea vreme, că în discuţiile purtate cu preşedinţii PSD, PNL şi USR a abordat ”parţial” şi acest subiect. Raportul pe anularea alegerilor, în aprilie. 3 propuneri pentru ministerul Educației În ceea ce privește raportul pe anularea alegerilor din 2024, acesta ar putea fi prezentat în aprilie de președintele Nicușor Dan, arată sursele din Palatul Cotroceni. Numirea unui nou ministru al Educației este și ea în discuția Palatului Cotroceni cu Palatul Victoria. Premierul Bolojan ar fi comunicat președintelui Nicușor Dan 3 nume pe care le-ar avea în vedere, numele ar fi și din partide și din afara acestora, însă în urma discuțiilor a rămas ca șeful Executivului să-i propună președintelui Dan un singur nume, ca variantă finală, au relatat sursele.
Deși politicul n-ar trebui să interfereze în depunerea candidaturilor pentru șefiile marilor parchete, liderul USR, Stelian Ion, face apeluri politice la procurori să intre în procedura de selecție
Liderul USR, Stelian Ion, a postat aseară târziu un mesaj pe pagina sa de socializare în care face apel la procurori să intre în procedura de selecție pentru șefiile marilor parchete. Deși zona politică n-ar trebui să interfereze în selecțiile și procedurile interne ale Justiției, fostul ministru USR al Justiției, nu numai că lansează un mesaj politic la adresa procurorilor – atacându-l partinic pe actualul ministru al Justiției din Guvernul din care și USR face parte, dar vorbește și despre “consultări informale între decidenți” în timpul derulării procedurilor, lăsând impresia unui troc politic pe numirea procurorilor. “Fac un apel către procurori să se înscrie în procedura de selecție pentru conducerea parchetelor. După cum se știe, procedura de selecție pentru conducerea PICCJ, DNA și DIICOT a fost lansată. Cunosc bine toate obiecțiile: ministrul justiției, care are un rol important în această procedură, face parte dintr-un partid care a slăbit justiția ori de câte ori a avut ocazia; componenta politică este dominantă, iar cea tehnică este fragilă. Dar această realitate nu este una completă”, scrie fostul ministru al Justiției pe Facebook. Stelian Ion: „Consultările informale între decidenți vor începe abia după finalizarea înscrierilor sau vor continua pe parcursul procedurii” Stelian Ion scrie pe contul său de socializare că negocierile/ consultările între decidenți vor începe după ce procurorii se vor înscrie în concursul pentru șefiile marilor parchete: “Există și contragreutăți instituționale – în special rolul esențial al președintelui, care poate respinge motivat, de câte ori consideră necesar, propunerile făcute. Putem spera, totuși, la un echilibru. Cert este însă un lucru: dacă procurorii onești, bine pregătiți și cu dorința reală de a face treabă nu se înscriu, șansa unui rezultat bun devine zero. Ideea că această procedură ar fi doar „de formă” are o explicație, dar este profund păguboasă. Faptul că în trecut lucrurile au funcționat prost nu înseamnă că ele se vor repeta întocmai. Chiar dacă ar exista anumite consultări informale între decidenți – și nimeni nu e naiv în această privință – ele nu se definitivează neapărat odată cu închiderea perioadei de înscriere. Dimpotrivă, este posibil ca ele să înceapă abia după finalizarea înscrierilor sau să continue pe parcursul procedurii. Cu cât există mai multe candidaturi solide, cu proiecte serioase de management și un parcurs profesional credibil, fără controverse, cu atât cresc șansele ca acestea să fie luate real în calcul pentru propuneri și numiri efective. De aceea, apelul meu este unul direct: procurorii care conștientizează rolul pe care îl au într-un stat de drept trebuie să își asume această responsabilitate. Să nu abandoneze, să nu se lase pradă comodității sau fatalismului, să aibă curaj. Participarea la această procedură este o contribuție concretă la consolidarea instituțiilor noastre. Fără curaj profesional și fără competiție reală, rezultatul va fi, inevitabil, unul dezastruos. România are nevoie de voi!”. Pe 8 ianuarie 2025, ministrul Justiției a declanșat oficial procedura de numire la șefiile marilor parchete. În joc sunt posturile de procuror general al României, de procuror șef DNA, DIICOT și 5 locuri de adjuncți. Potrivit legii, președintele României poate refuza motivat propunerile ministrului Justiției, în urma derulării procedurii. Până pe 16 februarie, procurorii trebuie să se înscrie în procedura de selecție, în perioada 23 -26 februarie vor fi susținute interviurile, iar rezultatele vor fi publicate pe 2 martie. Mandatele șefilor Parchetului General și DNA expiră pe 31 martie, iar al procurorului șef DIICOT pe 14 aprilie 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Ministrul Justiției a declanșat procedura de numire a șefilor marilor parchete. Începe marea bătălie pentru controlul Justiției
Grupul lui Bolojan pentru Justiție cere planuri, proiecte și audituri
Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, care lucrează la Guvern, sub aripa premierului Bolojan, și-a finalizat astăzi a doua ședință în care a stabilit o serie de „direcții de acțiune”. Condus de Andrei Lupu, un apropiat al lui Dacian Cioloș, grupul a propus realizarea unor „planuri”, proiecte de lege și audituri în perioada următoare. În plus, a anunțat că în perioada următoare va „identifica soluții” cu privire la delegarea și detașarea magistraților, procedura de modificare a completurilor de judecată, revenirea la DNA, DIICOT și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților și modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. În cadrul reuniunii au fost discutate și agreate următoarele direcții de acțiune, arată comunicatul oficial: 1. Elaborarea și prezentarea unui plan multianual pe o perioadă de 5 ani privind acoperirea deficitului de resurse umane din instanțele judecătorești din România și din parchetele de pe lângă acestea. Planul va fi elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și va fi supus analizei Comitetului până la data de 30 ianuarie 2026. 2. Elaborarea unui proiect de lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-o structură unică la nivelul fiecărui județ. Proiectul va fi realizat de Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, până la data de 30 ianuarie 2026. 3. Elaborarea unui proiect de reconfigurare a hărții judiciare, în vederea desființării instanțelor judecătorești cu un grad redus de încărcare. Proiectul va fi întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii până la data de 28 februarie 2026. 4. Realizarea unui audit independent al sistemului de repartizare aleatorie a cauzelor, precum și prezentarea unui raport de audit. Procedura de desemnare a entității care va efectua auditul va fi inițiată până la finalul lunii ianuarie 2026, iar raportul de audit independent va fi făcut public cel târziu la data de 15 iunie 2026. La finalul reuniunii, președintele Comitetului, consilierul de stat Andrei Lupu, a anunțat data următoarei ședințe, respectiv miercuri, 21 ianuarie 2026. Cu această ocazie, vor fi dezbătute și, după caz, vor fi identificate soluții legislative cu privire la: • delegarea și detașarea magistraților; • procedura de modificare a completurilor de judecată; • revenirea la D.N.A., D.I.I.C.O.T. și la parchetele ordinare a competenței de urmărire penală a magistraților; • modalitatea de desemnare a colegiilor de conducere ale instanțelor. La reuniunea de lucru au participat: • din partea Cancelariei Prim-ministrului: consilierul de stat Andrei Lupu și consilierul de stat Oana Cambera; • din partea Administrației Prezidențiale: consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov; • din partea Consiliului Superior al Magistraturii: Bogdan Staicu (vicepreședinte, membru al Secției pentru procurori), Claudiu Drăgușin și Alin Ene (membri ai Secției pentru judecători), Ioan Sas și Fănel Mihalcea (membri, reprezentanți ai societății civile); • din partea Ministerului Justiției: secretar de stat Roxana Momeu și director Alina Rădoi; • din partea asociațiilor profesionale ale magistraților: judecător Andreea Ciucă (Asociația Magistraților din România), judecător Dragoș Călin și judecător Lucia Zaharia (Asociația Forumul Judecătorilor din România), judecător Dana Gîrbovan (Uniunea Națională a Judecătorilor din România), judecător Doru Benescu (Asociația Profesională a Judecătorilor „Al. I. Cuza”), procuror Bogdan Pîrlog (Asociația Inițiativa pentru Justiție), procuror Adina Petrescu (Asociația Procurorilor din România), prof. univ. dr. Traian Briciu (președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România); • din partea societății civile: Otilia Nuțu (Expert Forum), Diana Ionescu (Asociația Declic), Adrian Ristea (Asociația Funky Citizens), Georgiana Iorgulescu (Centrul de Resurse Juridice). RECOMANDĂRILE AUTORULUI Adrian Toni Neacșu: “Grupul de lucru pe Justiție al lui Bolojan se ține de glume. A propus excluderea Președintelui României, Guvernului și ministrului Justiției din numirea procurorilor. Amatorii sunt conduși de un USR-rist”
Nicușor Dan va negocia numirile la șefia parchetelor și serviciilor secrete. PSD, actor-cheie în discuții
Președintele României, Nicușor Dan, va negocia în perioada următoare numirile la șefia parchetelor și serviciilor secrete, potrivit unor surse politice citate de G4Media. PSD este esențial în ambele numiri, pentru că este atât partidul cu cel mai mare număr de parlamentari, cât și cel care are Ministerul Justiției, minister care face propunerile de șefi de parchete. Potrivit surselor G4 Media, prioritățile lui Nicușor Dan sunt numirile la șefia SRI și DNA. În plus, este de așteptat ca ministrul Justiției, Radu Marinescu, să declanșeze în scurt timp procedura pentru desemnarea noilor șefi la Parchetul General, DNA și DIICOT, fiind vorba de șefii celor trei parchete, adjuncții lor și șefii de secții, mai relevă sursa citată. Declanșarea acestei proceduri pentru șefii parchetelor ar avea loc la o lună după consultările de la Palatul Cotroceni, după publicarea documentarului Recorder privind sistemul justiției. În paralel, tot în luna ianuarie, ar urma să fie organizat și referendumul anunțat de președintele Dan în luna decembrie, prin care magistrații vor fi întrebați dacă CSM acționează în interes public sau nu.