O femeie bolnavă de Parkinson a cântat la clarinet în timpul operației pe creier
O femeie diagnosticată cu Parkinson a cântat la clarinet în timpul unei operații pe creier care a avut loc la King’s College Hospital din Londra. Pacientei i s-au implantat electrozi pentru stimulare cerebrală profundă. La 65 de ani, Denise Bacon, o fostă logopedă din Crowborough, East Sussex (Regatul Unit), a trecut printr-o situație cu totul și cu totul neobișnuită: a cântat la clarinet în timpul unei intervenții chirurgicale la creier, concepută pentru a îi ameliora simptomele bolii Parkinson. Când a fost diagnosticată Denise a primit diagnosticul cu boala Parkinson în 2014. De atunci, ea a început să se confrunte cu rigiditate musculară, mișcări lente și pierderea progresivă a dexterității, ceea ce i-a afectat nu doar mersul și înotul, dar și pasiunea pentru clarinet. La King’s College Hospital din Londra, sub coordonarea prof. Keyoumars Ashkan (specialist în neurochirurgie), Denise a fost supusă unei intervenții de stimulare cerebrală profundă (DBS – Deep Brain Stimulation). Procedura presupune implantarea de electrozi în zone precise ale creierului (prin găuri de dimensiunea unei monede mici) care, conectaţi la un generator de impulsuri implantat în piept, transmit curent electric pentru a modula activitatea cerebrală implicată în simptomele Parkinsonului. Momentul muzical din sala de operație Denise a rămas trează pe durata întregii operații – asta pentru ca echipa medicală să poată monitoriza în timp real cum răspund mișcările ei la stimulare. Echipa a observat instant că îmbunătățirea mișcărilor degetelor a fost clară odată ce curentul electric a fost aplicat: „mișcările mâinii drepte s-au îmbunătățit din momentul în care stimularea a fost activată”. După intervenție, Denise a declarat că este încântată că a putut să cânte din nou la clarinet — un gest simbolic pentru identitatea sa de muzician amator. De asemenea, a început să observe îmbunătățiri şi la mers, şi speră să revină la înot şi la dans. Recomandările autorului:
Ce cauzează boala Parkinson? Oamenii de știință descoperă un indiciu nou și neașteptat
Studiul publicat în JCI Insight arată că pegivirusul uman (HPgV) a fost găsit în creierul a cinci din cei 10 pacienți cu Parkinson analizați după deces, în timp ce niciunul dintre cei 14 pacienți din grupul de control nu avea virusul. Deși HPgV nu provoacă de obicei simptome, cercetătorii cred că ar putea juca un rol în dezvoltarea bolii. „Ipoteza este că o infecție de lungă durată, cu evoluție lentă, ar putea duce la apariția acestui tip de boli”, explică Barbara Hanson de la Universitatea Northwestern. Analiza a peste 500 de virusuri a relevat că pacienții cu Parkinson și HPgV aveau răspunsuri similare ale sistemului imunitar, inclusiv niveluri mai scăzute ale unei proteine inflamatorii numite IL-4. De asemenea, cei cu o mutație genetică asociată cu Parkinson reacționau diferit la virus. Boala Parkinson rămâne greu de studiat pentru că se dezvoltă lent, de-a lungul anilor, și pare să fie cauzată de mai mulți factori. „Fiecare persoană are propriul drum” către dezvoltarea bolii, spune neurologul Erin Furr-Stimming. În ultimii ani au apărut tot mai multe dovezi că infecțiile virale pot declanșa boli neurologice. Inflamația creierului, provocată de virusuri, poate duce la o serie de reacții care afectează funcționarea normală a creierului. Totuși, cercetătorii avertizează că studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate, ci doar sugerează o posibilă legătură care necesită mai multe cercetări.
Moment istoric în tratamentul Parkinson: cercetătorii japonezi au demonstrat că boala Parkinson este reversibilă
Progres științific de referință: cercetătorii japonezi au făcut un pas curajos spre vindecarea bolii Parkinson, implantând în pacienți celule cerebrale cultivate în laborator. Aceste celule, obținute din celule stem pluripotente induse (iPS), sunt concepute pentru a deveni neuroni care produc dopamină — exact celulele care se pierd în cazul bolii Parkinson. Primele rezultate din studiile clinice sunt deja promițătoare, oferind o nouă speranță milioanelor de persoane afectate de această afecțiune debilitantă. Pacienții care au primit transplanturile au arătat îmbunătățiri semnificative ale funcției motorii, iar scanările cerebrale confirmă faptul că celulele implantate produc dopamină, substanța chimică esențială care controlează mișcarea. Este un semn puternic că această terapie regenerativă ar putea nu doar trata simptomele, ci chiar restaura funcțiile cerebrale pierdute. Dacă studiile viitoare vor continua să aibă succes, această abordare ar putea schimba radical modul în care este tratată boala Parkinson și ar putea redefini ceea ce este posibil în neurologie. Aceasta nu este doar o victorie pentru cercetarea în domeniul Parkinson, ci o privire spre viitorul medicinei personalizate și regenerative. Cu mai multe studii clinice în desfășurare, oamenii de știință lucrează la perfecționarea tehnicii și extinderea utilizării sale. De la bancul de laborator la creier, această inovație marchează un punct de cotitură plin de speranță pentru nenumărate familii din întreaga lume.
Anunțul trupei A-HA: Solistul trupei, Morten Harket, are Parkinson de mai mulți ani
Dezvăluire tulburătoare a trupei norvegiene A-HA: solistul Morten Harket a fost diagnosticat cu Parkinson. Solistul celebrei trupe pop din anii ’80, A-HA, cunoscută mai ales pentru hituri precum Take On Me, Crying in the rain sau The sun always shines on TV, a fost diagnosticat cu această boală de mai multă vreme. Într-un comunicat publicat pe site-ul oficial, scrie că Morten „luptă de ani de zile cu propriul corp”. „Nu este genul de veste pe care cineva vrea să o dea lumii, dar iată: Morten are boala Parkinson”, se arată în comunicat. „Nu am nicio problemă în a accepta diagnosticul” Harket are 65 de ani. Într-un interviu publicat de biograful trupei, el a dezvăluit că, multă vreme, a avut o oarecare reticență în a-și face publică boala, conștient fiind de posibilele consecințe, dar că acum a ales s-o facă publică. „Nu am nicio problemă în a accepta diagnosticul. Cu timpul, am preluat atitudinea tatălui meu, care are 94 de ani, față de modul în care organismul cedează treptat: „Folosesc ceea ce mai funcționează”. O parte din mine a vrut să dezvăluie asta. După cum am spus, acceptarea diagnosticului n-a fost o problemă pentru mine; nevoia de liniște pentru a lucra a fost ceea ce m-a oprit. Fac tot ce pot pentru a împiedica sistemul meu să intre în declin. Este un echilibru dificil între administrarea medicamentelor și gestionarea efectelor secundare. Sunt multe de luat în calcul când încerci să imiți modul genial în care corpul gestionează mișcările complexe, interacțiunile sociale sau viața de zi cu zi.” Sursa: X Medicina a avansat mult în studiul acesti boli, așa că Morten a beneficiat de tratamente dintre cele mai sofisticate și eficiente. Stimularea cerebrală profundă este una dintre acestea. Dr. Christina Sundal, neurologul său de la NeuroClinic Norway, fost cercetător la clinica Mayo din SUA, a coordonat o intervenție chirurgicală în iunie 2024, în timpul căreia lui Morten i-au fost implantați electrozi în partea stângă a creierului, conectați la un dispozitiv dispus subcutanat în regiunea pieptului. Simptomele fizice s-au atenuat remarcabil, astfel că procedura a fost repetată și pentru partea dreaptă a creierului, de asemenea, un succes. „Identitatea mea nu e definită doar de cântat” Morten este capabil să conducă, însă recunoaște că vocea i s-a schimbat: „Problemele cu vocea sunt un motiv de incertitudine privind viitorul meu creativ”, a spus el. Întrebat dacă mai poate cânta, a răspuns: „Nu știu sigur. Nu simt nevoia să cânt, iar pentru mine asta e un semn. Întrebarea e dacă mai pot să mă exprim prin voce. Așa cum stau lucrurile acum, nu este posibil. Dar nu știu dacă voi reuși la un moment dat.” Morten spune însă că identitatea sa nu e definită doar de cântat, chiar dacă admite că iubește momentele în care poate s-o facă. Continuă să scrie versuri pe iPad și a înregistrat câteva demo-uri recente. Întrebat dacă are un mesaj pentru fani, el a spus: „Nu vă faceți griji pentru mine. Descoperiți cine vreți să fiți – un proces care poate fi nou în fiecare zi. Fiți servitori buni ai naturii, baza existenței noastre, și protejați mediul cât timp mai este posibil. Canalizați-vă energia către probleme reale”.
Studiu: Cum construiește creierul obiceiurile. Vinovat e hormonul fericirii
Un studiu publicat în revista „Nature” arată cum dopamina, departe de a interveni doar în învățarea bazată pe recompensă, acționează și în formarea obiceiurilor. Studiul explică de ce obiceiurile sunt greu de schimbat, iar rezultatele sale oferă noi posibilități asupra tratării dependențelor sau bolilor neurodegenerative precum Parkinsonul, a relatat luni Le Monde. Definiția obiceiului ca „o artă de a acționa fără să te gândești și chiar mai bine decât atunci când te gândești”, potrivit observației filosofului francez Alain, a fost confirmată recent de rezultatele unui studiu de neuroștiințe publicat în revista Nature. Studiul investighează învățarea influențată de dopamină, un neuromodulator esențial în reglarea funcționării creierului, care joacă un rol crucial în mișcare, motivație, plăcere și în procesul de recompensă. Obiceiuri sau liber arbitru? Dopamina decide! Comportamental, obiceiurile sunt acțiuni automatizate, independente de recompensa așteptată, și se bazează doar pe repetarea comportamentelor anterioare. „Ele facilitează acțiunea înainte să gândim și trebuie să fi avut un avantaj pentru supraviețuire, în cursul evoluției umane”, a explicat neurocercetătorul Jérémie Naudé, de la Institutul de Genomică funcțională din Montpellier. Dopamina, numită și hormonul fericirii sau al plăcerii, ajută creierul să învețe prin compararea recompensei obținute cu cea așteptată, un mecanism numit de specialiști „eroarea de predicție a recompensei”. La nivel cerebral, este produsă de un grup de celule nervoase din centrul creierului, unde acționează ca un neurotransmițător. Funcțiile vitale cerebrale, cum sunt memoria, învățarea, concentrarea și starea de dispoziție, vor fi mereu influențate de concentrația de dopamină din creierul fiecăruia. Un alt sistem de învățare: cum putem conduce și vorbi în același timp Cercetătorii au identificat și un al doilea sistem de învățare bazat pe dopamină, EPA, care actualizează comportamentele în funcție de frecvența cu care au fost executate anterior. Astfel, creierul poate alege fie alternativa cea mai valoroasă, fie cea mai frecvent folosită: „După părerea noastră, acesta este mecanismul responsabil de obiceiuri”, a comunicat autorul principal al studiului, Marcus Stephenson-Jones, de la University College din Londra. Un mare avantaj al acestui sistem este că „îți poate elibera resurse cognitive pentru a lua decizii bazate pe valori, în timp ce desfășori o altă activitate”, adaugă el. De exemplu, odată ce ai învățat să conduci și ai automatizat această sarcină, poți purta o conversație în timp ce conduci. Studiul explică de ce obiceiurile sunt greu de schimbat și sugerează că înlocuirea unei acțiuni cu alta ar putea ajuta (de exemplu, nicotina cu guma de mestecat, în cazul fumatului). Rezultatele oferă noi perspective asupra tratamentului dependențelor și bolilor degenerative, precum Parkinson, unde distrugerea neuronilor care eliberează dopamina ar putea afecta tocmai acest sistem de învățare bazat pe dopamină care explică pierderea automatismelor motorii.
Terapia asistată de dispozitiv, un nou tratament pentru pacienții cu Parkinson, la spitalul din Arad
Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a introdus, din luna mai, terapia asistată de dispozitiv pentru pacienții diagnosticați cu Parkinson și aflați în stadii avansate de boală. Medicul șef al Secției Clinice Neurologie a inițiat acest tip de tratament unui pacient în vârstă de 68 de ani, diagnosticat cu boala Parkinson de peste nouă ani de zile. Pacientul a fost externat luni, după opt zile de spitalizare și prezintă îmbunătățiri semnificative. Pacientul a ajuns la spital cu o lentoare a mișcării extremă, fără să se mai poată hrăni, spăla sau îmbrăca singur. Acum, pacientul se poate descurca singur cu sarcinile cotidiene, fiind complet independent. „Terapia asistată de dispozitiv se efectuează în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, în urma unui consult neurologic. Bineînțeles că această terapie nu este recomandată oricărui pacient diagnosticat cu Parkinson, astfel că administrarea tratamentului se efectuează numai cu indicație de la medicul neurolog în urma investigațiilor de specialitate amănunțite. Este un tratament nou, folosit de aproximativ un an la noi în țară și este eficient pentru pacientul cu boală Parkinson, la care tratamentul medicamentos nu își mai face efectul. Terapia ajută la îmbunătățirea mobilității pacientului crescând astfel calitatea vieții și reușind să efectueze singur sarcinile uzuale, zilnice. Până acum, pacienții arădeni care îndeplinesc criteriile pentru acest tip de terapie erau direcționați către centre medicale din alte județe”, a explicat Constantin Covăsală, medic șef al Secției de Clinică Neurologie. Dispozitivele de tratament pentru boala Parkinson sunt metode terapeutice moderne destinate pacienților aflați într-un stadiu avansat de boală, care nu mai pot fi ajutați cu medicamentele clasice. Spre deosebire de tratamentele clasice, aceste dispozitive permit administrarea constantă a medicației, ducând astfel la o asimilare mai bună a substanței active și la un efect de durată, transmit reprezentanții spitalului. Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă evolutivă, care se manifestă inițial prin tremor ușor, la o singură mână, însoțit obligatoriu, de lentoare, avansând treptat și conducând la rigiditatea mișcărilor, dificultăți de mers, dificultăți la înghițire, încovoierea spatelui, dificultatea în efectuarea unor mișcări obișnuite.
Moleculă care blochează moartea celulelor, posibil tratament pentru Parkinson și Alzheimer
Studiul, publicat în revista Science Advances, reprezintă un prim pas important în dezvoltarea unor medicamente neuroprotectoare pentru afecțiuni degenerative care, în prezent, nu au leac sau tratamente pentru oprirea progresiei lor. „În prezent, nu există tratamente care să prevină moartea neuronilor și să încetinească progresia bolii Parkinson. Orice medicament care ar putea face acest lucru ar putea schimba regulile jocului”, explică profesorul Grant Dewson, director al Centrului de Cercetare a Bolii Parkinson din cadrul WEHI. După analizarea a peste 100.000 de compuși chimici, a fost identificată o moleculă care poate opri moartea celulară prin interferarea cu o proteină cunoscută sub numele de BAX, implicată în acest proces. „Am fost încântați să descoperim o moleculă care vizează o proteină ucigașă numită BAX și o oprește din funcționare. Deși nu este cazul în majoritatea celulelor, în neuroni, oprirea BAX poate fi suficientă pentru a limita moartea celulară”, precizează profesorul Guillaume Lessene, coautor al studiului. Moartea celulară excesivă reprezintă una dintre cauzele principale ale simptomelor în bolile Parkinson și Alzheimer. Noua moleculă țintește proteina BAX, care ucide celulele prin deteriorarea mitocondriilor, componentele celulare responsabile de producerea energiei. „Pentru prima dată, am reușit să ținem BAX departe de mitocondrii și să menținem celulele în viață folosind această moleculă. Acest lucru ar putea deschide calea pentru inhibitori de moarte celulară de nouă generație pentru combaterea afecțiunilor degenerative”, afirmă Kaiming Li, autorul principal al studiului. Descoperirea se bazează pe decenii de cercetări în domeniul morții celulare realizate la WEHI și a fost susținută de Fondul Bodhi pentru Educație și de Consiliul Național pentru Sănătate și Cercetare Medicală din Australia.
Un test de sânge ar putea detecta boala Parkinson înainte de apariția simptomelor
Oamenii de știință care au realizat cercetarea au declarat că testul ar putea „revoluționa” diagnosticarea precoce a bolii Parkinson, „deschizând calea pentru intervenții în timp util și rezultate îmbunătățite pentru pacienți”. Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă în care celulele nervoase din creier se pierd în timp. Aceasta duce la o reducere a dopaminei chimice, care joacă un rol important în controlul mișcării. Acest nou test, care, potrivit Times, costă 80 de lire sterline, analizează mici fragmente de material genetic cunoscute sub numele de fragmente de ARN de transfer (RFT) din sânge, concentrându-se pe o secvență repetitivă de ARN care se acumulează la pacienții cu Parkinson. Acesta analizează, de asemenea, o scădere paralelă în ARN-ul mitocondrial, care se deteriorează pe măsură ce boala progresează. Mitocondriile există în interiorul celulelor și generează energie. Prin măsurarea raportului dintre acești biomarkeri, cercetătorii au declarat că testul „oferă un instrument de diagnostic extrem de precis, neinvaziv, rapid și accesibil, oferind speranțe pentru intervenții și tratamente timpurii care ar putea schimba cursul bolii”. Pe o scară în care un scor de 1 indică un test perfect, în timp ce 0,5 arată că testul nu este bun, testul a obținut un scor de 0,86. Cele mai bune teste clinice folosite în prezent pe pacienții care prezintă semne timpurii ale bolii au obținut un scor de 0,73, potrivit studiului publicat în revista Nature Aging, citat de The Guardian. Testul utilizează aceeași tehnologie PCR folosită în timpul pandemiei pentru a confirma cazurile de Covid. Aceasta funcționează prin amplificarea materialului genetic vizat, ceea ce permite detectarea acestuia.