Legea prin care parlamentarii sunt obligați să anunțe întâlnirile cu terți, promulgată
„Am promulgat recent Legea pentru modificarea Statutului deputaților și senatorilor, un pas decisiv pentru creșterea transparenței și integrității în procesul legislativ și un element cheie în îndeplinirea standardelor OCDE asumate de România. Legea introduce Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), o platformă publică menită să asigure un dialog deschis și echitabil între parlamentari și reprezentanții societății”, a transmis marți, pe Facebook, Nicușor Dan. Conform acestuia, legea prevede obligativitatea înregistrării întâlnirilor dintre parlamentari și terți în RUTI cu 48 de ore înainte. În cazul întâlnirilor neplanificate, acestea vor fi înregistrate în termen de 48 de ore de la desfășurare. Președintele spune că legea definineste cine sunt terții cu care pot avea loc întrevederi: reprezentanți mandatați ai entităților cu activitate de advocacy, public affairs, organizații neguvernamentale, patronale, sindicale, camere de comerț sau alte structuri cu interes legitim într-o inițiativă legislativă aflată în procedură. Totodata, sunt stabilite sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor: avertisment scris pentru parlamentari și eliminarea terților din Registru. „Curtea Constituțională a confirmat caracterul constituțional al legii, subliniind că aceasta respectă principiile statului de drept, calitatea legiferării și mandatul reprezentativ al parlamentarilor. Promulgarea acestei legi întărește angajamentul României pentru un proces decizional transparent și responsabil și reprezintă încă un pas important în avansarea parcursului de aderare la OCDE”, arată șeful statului.
Viața bate filmul. Parlamentarii USR, Claudiu Năsui și Cristina Prună, și-au scris greșit propriul proiect de lege de reducere a numărului de parlamentari la 300.
Pentru cuplul politic Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cei doi deputați USR, a devenit deja o provocare politică – dacă nu chiar o fixație – adoptarea prin Parlament a unei legi care să reducă la 300 numărul de parlamentari. Cumva, ambițiile sunt uneori binevenite în politică, dar câteodată – graba strică treaba, cum se zice. Iar asta li s-a întâmplat și celor doi lideri USR. Noul proiect de lege, redepus în mai 2025 de cei doi parlamentari, prevede – într-adevăr – în modificarea legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor – reducerea aleșilor la 300. Așa cum a și fost votul celor 7,7 milioane de români la referendumul declanșat de Traian Băsescu, în 2009, odată cu primul tur alegerilor prezidențiale. Numai că, dacă în articolul modificat din lege – care se referă la numărul total se parlamentari – se prevede că deputații vor fi 200 iar senatorii 100, și în anexa proiectului legislativ totul este pe invers: senatorii ajung la 200, practic s-ar dubla, iar deputații ajung la 100, ar fi reduși cu 2/3 față de câți sunt în prezent și ar deveni o specie politică pe cale de dispariție. Gândul a numărat parlamentarii din anexa proiectului USR și matematica este cardinală: numărul de aleși este pus invers. Aritmetica probează că în anexa USR sunt scriși greșit: 200 de senatori și 100 de deputați. Ce șanse are proiectul USR: se aliază cu AUR? Chiar dacă liderii USR și-au greșit propriul proiect de lege iar coloanele cu repartizarea numărului de parlamentari pe judeţe și circumscripții electorale sunt practic inversate, nici șansele de adoptare de către coaliție a proiectului de lege cu greșeli pe care insistă USR nu sunt prea mari. Nici liberalii, nici PSD nu sunt încântați de reducere, în ciuda referendumului din 2009. Însă proiectul cu defect al USR are şanse să treacă cu voturile…AUR. Suveraniștii dar și alți parlamentari neafiliați ar fi dispuși să voteze reducerea Parlamentului la 300 de aleși. Ca atare, după ce intrat pe traseul parlamentar și a obținut avize negative dar și favorabile de la comisii, pe 13 octombrie liderii USR au solicitat Senatului prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile. Potrivit calendarului afişat pe site-ul Camerei Superioare, cele 45 de zile curg de la data de 2 septembrie de când a fost aprobat în BP-ul Senatului. Bolojan zice una și semnează alta Iar premierul Ilie Bolojan, președinte al PNL, cel care a spus că este de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300 și respectarea referendumului din 2009, atunci când a fost vorba să semneze, s-a fofilat. Pe principiul spus de Arghezi, una se vorbește și alta se fumează, Ilie Bolojan a scris că a lăsat la „latitudinea” Parlamentului să decidă ce se va întâmpla cu aplicarea referendumului din 2009. De parcă Bolojan n-ar mai avea nicio părere și n-ar fi și șeful parlamentarilor PNL. Una peste alta termenul de adoptare tacită în Senat a proiectului de lege cu greșeli al USR se împlinește peste 2 săptămâni, pe 15 noiembrie. Proiectul este în categoria legilor organice, ceea ce înseamnă că pentru adoptare trebuie votul a jumătate plus 1 din numărul total al parlamentarilor fiecărei Camere. Iar în Camera Deputaților sunt necesare minimum 165 de voturi pentru adoptarea finală. Camera inferioară a Parlamentului este cameră decizională în acest caz. RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR vine cu un program în 12 puncte pentru depășirea crizei bugetare și politice PROIECT: Mai mulți parlamentari pentru diaspora. În ce județe ar putea scădea numărul de mandate
Parlamentarii dezbat și votează luni moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan
Deputații și senatorii se reunesc luni, de la ora 15.00, într-un plen comun, pentru a dezbate și a vota moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Moțiunea este intitulată „Au ruinat țara și cum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” și a fost citită joi în Parlament de Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Moțiunea a fost semnată de parlamentarii AUR, POT, SOS România și de cei neafiliați. În textul moțiunii, ințiatorii susțin că majorarea TVA de la 19% la 21%, măsură inclusă de Guvern în primul pachet de măsuri fiscale, aduce prețuri mai mari la alimente, servicii, medicamente, locuințe sau chirii. „Românii vor resimți din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Și toate acestea în timp ce veniturile lor sunt înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câștiguri la stat, dacă vrea să își retragă banii din firmă”, se mai arată în textul moțiunii. „Austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți” De asemenea, inițiatorii moțiunii mai acuză că sănătatea și educația vor fi cele mai afectate domenii. „Se introduce CASS, atât pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului, cât și pentru pensiile de peste 3.000 de lei – adică românii care au muncit o viață și au contribuit cinstit sunt din nou jefuiți de stat! Ilie Bolojan are tupeu să spuncă că aceste pensii sunt „mari”, în timp ce el încasează lunar peste 15.000 de lei net doar din funcția de premier, fără sa mai punem la socoteală restul privilegiilor. Cu un cinism greu de egalat, prim-ministrul a declarat încă din 2 iulie că primele nesimțite de 35.000 de euro pentru judecătorii CCR pensionari „sunt prevăzute de lege” și, deci, vor fi plătite. Cu alte cuvinte, austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți – nu pentru clientela de lux a statului”, mai scrie în moțiune. Pentru a trece moțiunea de cenzură, opoziția are nevoie de votul a 233 de parlamentari. În acest moment, însă, partidele din opoziție adună doar 153 de parlamentari. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare” Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis