Cum arată configurația parlamentară. Premierul desemnat de Nicușor Dan va avea o misiune complicată
Pentru ca un nou Cabinet să fie învestit, candidatul la funcția de prim-ministru trebuie să strângă minimum 233 de voturi în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Configurația actuală arată că niciun partid nu poate impune singur o formulă guvernamentală. PSD rămâne cel mai mare partid parlamentar, cu 128 de aleși în cele două Camere, urmat de AUR, cu 90. PNL are 76 de parlamentari, USR are 59, iar UDMR controlează 31 de mandate. La acestea se adaugă grupul minorităților naționale din Camera Deputaților, cu 17 mandate, dar și parlamentarii SOS, POT, PACE și neafiliații, care pot deveni decisivi în anumite scenarii. În Camera Deputaților, PSD are 92 de mandate, AUR 62, PNL 54, USR 40, UDMR 21, grupul minorităților naționale 17, SOS România 15. Restul mandatelor sunt deținute de deputați neafiliați și rămășite din POT. La Senat, PSD are 36 de mandate, AUR 28, PNL 22, USR 19, PACE – Întâi România 11, UDMR 10, iar 8 senatori sunt neafiliați. Această împărțire face dificilă formarea unei majorități stabile. O formulă PSD-PNL-USR-UDMR ar depăși confortabil pragul necesar, însă negocierile politice sunt complicate de neîncrederea acumulată între partide după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan. În schimb, o formulă de premier independent, care este agreată de președinte, ar depinde de voturi negociate de la caz la caz, ceea ce ar putea transforma fiecare proiect important într-un test de supraviețuire politică. Premierul desemnat va avea 10 zile să adune 233 de voturi Misiunea premierului desemnat, ce pare că va fi Eugen Tomac, este cu atât mai dificilă cu cât acesta trebuie să prezinte nu doar o listă de miniștri, ci și un program de guvernare care să poată aduna voturi din zone politice diferite. Partidele au interese divergente: PSD cere influență asupra direcției guvernării, PNL și USR resping exact varianta unui cabinet tehnocrat dacă în eșaloanele doi și trei ale guvernării – secretari de stat, prefecți și subprefecți – ar urma să fie numiți oameni ai PSD. În paralel, partidele aflate în opoziție sau în afara negocierilor principale pot influența votul final. AUR are suficienți parlamentari pentru a bloca sau pune presiune pe orice construcție fragilă, iar grupurile mai mici, inclusiv PACE, SOS, POT și neafiliații, pot conta în scenariile în care viitorul premier nu reușește să convingă toate partidele proeuropene să voteze cabinetul. Constituția prevede că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Gheorghiu: Îmi cer scuze public față de acei parlamentari pe care i-am inoportunat. Sfat pentru români
„Doresc să îmi cer scuze public față de acei parlamentari pe care i-am inoportunat permițându-mi aroganța de a le transmite un e-mail prin care i-am invitat să voteze conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”, spune Oana Gheorghiu, pe Facebook. Aceasta afirmă că „unii parlamentari s-au supărat pentru ca mi-am permis obrăznicia să le scriu pe mailul personal, care e trecut pe site-ul Camerei Deputaților și pe cel al Senatului”. „Ca penitență, vreau să lansez un apel public către toți românii: Vă rog ca nu care cumva să le scrieți parlamentarilor voștri pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii ca să le cereți să voteze conform conștiinței, nu conform ordinului de la șeful de partid. Ar fi un abuz total asupra lor să îi deranjăm și să le cerem să comită asemenea gesturi regretabile. Deci din nou: vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”, spune Oana Gheorghiu.
Radu Miruță, avertisment la adresa PSD: Parlamentari ai PSD au ajuns să copieze proiectele depuse de USR. Copia nu va fi niciodată mai bună decât originalul
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a lansat duminică o serie de critici la adresa PSD, într-o postare pe pagina sa de Facebook, prin care acuză partidul că preia inițiative legislative propuse anterior de USR, în special în domeniul energiei. Radu Miruță a declarat că parlamentarii PSD au ajuns să copieze proiecte depuse de USR, lucru pe care îl vede ca pe o confirmare a valorii acestor propuneri. „Parlamentari ai PSD au ajuns să copieze proiectele depuse de USR în Parlament. Nu pot decât să mă bucur și chiar îi încurajez să o mai facă – este dovada clară că propunerile noastre sunt bune. Cât despre «plagiat», nu am nicio emoție: copia nu va fi niciodată mai bună decât originalul.”, a declarat acesta. Ministrul Apărării a făcut referire la un proiect legislativ depus în 2022, alături de colega sa, Cristina Prună, care viza închiderea etapizată a centralelor pe cărbune. „În 2022, când PSD-ul de atunci, la braț cu PNL-ul de atunci închideau surse de producere a energiei electrice pe cărbune, am depus împreună cu Cristina Prună proiectul PL-x 121/2022, o lege simplă și de bun-simț: nu închizi o sursă de energie electrică pe cărbune până nu pui altceva în loc. Era timp să facem lucrurile responsabil.”, a spus acesta. Potrivit lui Miruță, proiectul nu a fost susținut la momentul respectiv de majoritatea parlamentară. „Majoritatea PSD-PNL de atunci a tergiversat proiectul, parlamentarii lor au votat împotrivă, apoi l-au băgat la sertar.”, a adăugat ministrul Apărării. El susține, totuși, că situația s-a schimbat abia după protestele recente din Gorj. „Acum, când oamenii au ieșit în stradă în Gorj, PSD a copiat proiectul USR, l-a băgat în Parlament și vor să pună pe ordinea de zi săptămâna aceasta copia lor, nu originalul nostru, chiar dacă sunt identice. Foarte bine. USR îl va vota și pe al lor, pentru că principiul este corect și l-am susținut consecvent.”, a scris el. În același timp, Radu Miruță a adus o serie de critici și la adresa unei decizii recente a Guvernului în domeniul energiei, despre care spune că este contradictorie. „Ce nu spune însă PSD este esențial: Ministerul Energiei a semnat chiar săptămâna aceasta OUG 20/2026 care face exact opusul – decide închiderea cărbunelui fără să pună nimic în loc. Nicio asumare europeană nu interzice punerea înainte a altceva în schimb.”, a punctat acesta. „Atât de „serioasă” este această abordare. Restul este doar o scenă de teatru politic.”, a încheiat el.
Ce spune Nicușor Dan despre demersul unor parlamentari privind suspendarea sa din funcție: total neserios
Declarațiile au fost făcute după reuniunea „Coaliției de Voință”, la Paris. „Mi se pare total neserios. Adică putem să avem dezbatere pe multe lucruri, dar suspendarea, mi se pare total neserios să discutăm de subiectul ăsta”, a spus Nicușor Dan, întrebat fiind despre inițiativa anunțată de un grup de parlamentari. În contextul acuzațiilor de ingerințe în actul de justiție, șeful statului a declarat că trebuie făcută diferența între declarație politică și acțiune politică. „Trebuie să facem diferența între declarație politică și acțiune politică. O să vedem în momentul în care chiar o să începem, o să trimitem scrisori judecătorilor, o să vedem în ce măsură se încalcă Constituția. Nu cred că se încalcă în niciun fel. În momentul în care o mie de oameni din sistemul de judecată spun că este afectată chiar independența magistratului și președintele întreabă dacă e așa sau nu e așa, nu cred că se încalcă niciun fel Constituția. Mi se pare total neserios subiectul”, a declarat Nicușor Dan. În luna decembrie, senatorul Ninel Peia, din Grupul parlamentar PACE – Întâi România, a anunțat că un grup de parlamentari intenționează să inițieze procedura de suspendare a președintelui României. Potrivit acestuia, Nicușor Dan este acuzat de imixtiuni în funcționarea justiției, după ce șeful statului a vorbit despre organizarea unui referendum în rândul magistraților.
Legea prin care parlamentarii sunt obligați să anunțe întâlnirile cu terți, promulgată
„Am promulgat recent Legea pentru modificarea Statutului deputaților și senatorilor, un pas decisiv pentru creșterea transparenței și integrității în procesul legislativ și un element cheie în îndeplinirea standardelor OCDE asumate de România. Legea introduce Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), o platformă publică menită să asigure un dialog deschis și echitabil între parlamentari și reprezentanții societății”, a transmis marți, pe Facebook, Nicușor Dan. Conform acestuia, legea prevede obligativitatea înregistrării întâlnirilor dintre parlamentari și terți în RUTI cu 48 de ore înainte. În cazul întâlnirilor neplanificate, acestea vor fi înregistrate în termen de 48 de ore de la desfășurare. Președintele spune că legea definineste cine sunt terții cu care pot avea loc întrevederi: reprezentanți mandatați ai entităților cu activitate de advocacy, public affairs, organizații neguvernamentale, patronale, sindicale, camere de comerț sau alte structuri cu interes legitim într-o inițiativă legislativă aflată în procedură. Totodata, sunt stabilite sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor: avertisment scris pentru parlamentari și eliminarea terților din Registru. „Curtea Constituțională a confirmat caracterul constituțional al legii, subliniind că aceasta respectă principiile statului de drept, calitatea legiferării și mandatul reprezentativ al parlamentarilor. Promulgarea acestei legi întărește angajamentul României pentru un proces decizional transparent și responsabil și reprezintă încă un pas important în avansarea parcursului de aderare la OCDE”, arată șeful statului.
Viața bate filmul. Parlamentarii USR, Claudiu Năsui și Cristina Prună, și-au scris greșit propriul proiect de lege de reducere a numărului de parlamentari la 300.
Pentru cuplul politic Claudiu Năsui şi Cristina Prună, cei doi deputați USR, a devenit deja o provocare politică – dacă nu chiar o fixație – adoptarea prin Parlament a unei legi care să reducă la 300 numărul de parlamentari. Cumva, ambițiile sunt uneori binevenite în politică, dar câteodată – graba strică treaba, cum se zice. Iar asta li s-a întâmplat și celor doi lideri USR. Noul proiect de lege, redepus în mai 2025 de cei doi parlamentari, prevede – într-adevăr – în modificarea legii 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor – reducerea aleșilor la 300. Așa cum a și fost votul celor 7,7 milioane de români la referendumul declanșat de Traian Băsescu, în 2009, odată cu primul tur alegerilor prezidențiale. Numai că, dacă în articolul modificat din lege – care se referă la numărul total se parlamentari – se prevede că deputații vor fi 200 iar senatorii 100, și în anexa proiectului legislativ totul este pe invers: senatorii ajung la 200, practic s-ar dubla, iar deputații ajung la 100, ar fi reduși cu 2/3 față de câți sunt în prezent și ar deveni o specie politică pe cale de dispariție. Gândul a numărat parlamentarii din anexa proiectului USR și matematica este cardinală: numărul de aleși este pus invers. Aritmetica probează că în anexa USR sunt scriși greșit: 200 de senatori și 100 de deputați. Ce șanse are proiectul USR: se aliază cu AUR? Chiar dacă liderii USR și-au greșit propriul proiect de lege iar coloanele cu repartizarea numărului de parlamentari pe judeţe și circumscripții electorale sunt practic inversate, nici șansele de adoptare de către coaliție a proiectului de lege cu greșeli pe care insistă USR nu sunt prea mari. Nici liberalii, nici PSD nu sunt încântați de reducere, în ciuda referendumului din 2009. Însă proiectul cu defect al USR are şanse să treacă cu voturile…AUR. Suveraniștii dar și alți parlamentari neafiliați ar fi dispuși să voteze reducerea Parlamentului la 300 de aleși. Ca atare, după ce intrat pe traseul parlamentar și a obținut avize negative dar și favorabile de la comisii, pe 13 octombrie liderii USR au solicitat Senatului prelungirea termenului de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile. Potrivit calendarului afişat pe site-ul Camerei Superioare, cele 45 de zile curg de la data de 2 septembrie de când a fost aprobat în BP-ul Senatului. Bolojan zice una și semnează alta Iar premierul Ilie Bolojan, președinte al PNL, cel care a spus că este de acord cu reducerea numărului de parlamentari la 300 și respectarea referendumului din 2009, atunci când a fost vorba să semneze, s-a fofilat. Pe principiul spus de Arghezi, una se vorbește și alta se fumează, Ilie Bolojan a scris că a lăsat la „latitudinea” Parlamentului să decidă ce se va întâmpla cu aplicarea referendumului din 2009. De parcă Bolojan n-ar mai avea nicio părere și n-ar fi și șeful parlamentarilor PNL. Una peste alta termenul de adoptare tacită în Senat a proiectului de lege cu greșeli al USR se împlinește peste 2 săptămâni, pe 15 noiembrie. Proiectul este în categoria legilor organice, ceea ce înseamnă că pentru adoptare trebuie votul a jumătate plus 1 din numărul total al parlamentarilor fiecărei Camere. Iar în Camera Deputaților sunt necesare minimum 165 de voturi pentru adoptarea finală. Camera inferioară a Parlamentului este cameră decizională în acest caz. RECOMANDAREA AUTORULUI: AUR vine cu un program în 12 puncte pentru depășirea crizei bugetare și politice PROIECT: Mai mulți parlamentari pentru diaspora. În ce județe ar putea scădea numărul de mandate
Parlamentarii dezbat și votează luni moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului Bolojan
Deputații și senatorii se reunesc luni, de la ora 15.00, într-un plen comun, pentru a dezbate și a vota moțiunea de cenzură depusă de AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Moțiunea este intitulată „Au ruinat țara și cum îi obligă pe români să achite nota de plată – afară cu Guvernul ipocrit” și a fost citită joi în Parlament de Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR. Moțiunea a fost semnată de parlamentarii AUR, POT, SOS România și de cei neafiliați. În textul moțiunii, ințiatorii susțin că majorarea TVA de la 19% la 21%, măsură inclusă de Guvern în primul pachet de măsuri fiscale, aduce prețuri mai mari la alimente, servicii, medicamente, locuințe sau chirii. „Românii vor resimți din plin aceste scumpiri în fiecare bon de cumpărături, în fiecare factură lunară. Și toate acestea în timp ce veniturile lor sunt înghețate! Impozitul pe dividende crește de la 10% la 16%. În cinci ani, acest impozit s-a triplat. Astfel, dispare interesul antreprenorilor de a mai dezvolta afaceri în România. Cu un impozit de 16% deja în vigoare, înseamnă că orice antreprenor român va plăti aproape 30% din câștiguri la stat, dacă vrea să își retragă banii din firmă”, se mai arată în textul moțiunii. „Austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți” De asemenea, inițiatorii moțiunii mai acuză că sănătatea și educația vor fi cele mai afectate domenii. „Se introduce CASS, atât pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului, cât și pentru pensiile de peste 3.000 de lei – adică românii care au muncit o viață și au contribuit cinstit sunt din nou jefuiți de stat! Ilie Bolojan are tupeu să spuncă că aceste pensii sunt „mari”, în timp ce el încasează lunar peste 15.000 de lei net doar din funcția de premier, fără sa mai punem la socoteală restul privilegiilor. Cu un cinism greu de egalat, prim-ministrul a declarat încă din 2 iulie că primele nesimțite de 35.000 de euro pentru judecătorii CCR pensionari „sunt prevăzute de lege” și, deci, vor fi plătite. Cu alte cuvinte, austeritatea e doar pentru cei mulți și necăjiți – nu pentru clientela de lux a statului”, mai scrie în moțiune. Pentru a trece moțiunea de cenzură, opoziția are nevoie de votul a 233 de parlamentari. În acest moment, însă, partidele din opoziție adună doar 153 de parlamentari. FOTO: Mediafax / Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Trei foști premieri analizează măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan: „Total nepotrivite” / „Arată puțin a disperare” Cei trei noi judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul, la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui și a premierului Simina Tănăsescu este noul președinte al CCR. Aceasta a fost numită judecător la CCR, în 2019, de Klaus Iohannis