Clujul, în topul județelor care susțin Sistemul Garanție-Returnare. Anca Marinescu, RetuRO: De aici a pornit povestea noastră
Clujul ocupă un loc special în dezvoltarea Sistemului Garanție-Returnare (SGR) din România. Primul centru RetuRO a fost inaugurat la Bonțida, în județul Cluj, la finalul anului 2023, iar de atunci județul s-a menținut constant în topul performanței la nivel național în ceea ce privește colectarea și returnarea ambalajelor. Declarațiile au fost făcute de Anca Marinescu, Corporate Affairs & Communication Manager RetuRO, în cadrul conferinței Gândul „Portret România – Cluj-Napoca”. Anca Marinescu a subliniat că primul centru RetuRO din România a fost deschis la Bonțida, în județul Cluj, în noiembrie 2023, acesta fiind pentru câteva luni singura unitate operațională a companiei. „RetuRO a pornit, într-un fel, de la Cluj. Primul centru a fost deschis la Bonțida, iar pentru câteva luni a fost singurul centru RetuRO din țară. Practic, am pornit din inima țării”, a declarat reprezentanta companiei. Potrivit acesteia, dezvoltarea proiectului a fost facilitată de colaborarea strânsă cu autoritățile locale, care au sprijinit atât procesul de recrutare a personalului, cât și implementarea sistemului de colectare a ambalajelor. Conferința Gândul „Portret România – Cluj-Napoca” Parteneriatul cu autoritățile locale, esențial pentru succesul sistemului Reprezentanta RetuRO a evidențiat că, în ultimii ani, relația cu administrațiile locale s-a consolidat pe măsură ce beneficiile sistemului au devenit tot mai vizibile. „Oamenii au început să înțeleagă importanța Sistemului Garanție-Returnare și avantajele pe care le aduce nu doar pentru mediu, ci și pentru economie. Am găsit deschidere din partea autorităților locale, iar în unele cazuri acestea s-au implicat direct în dezvoltarea unor spații de preluare a ambalajelor împreună cu retailerii”, a explicat Anca Marinescu. Ea a oferit exemple de colaborări de succes în mai multe zone ale țării, inclusiv în Harghita, Buzău și Prahova, proiecte care ar putea fi replicate și la scară națională. Diferențe între mediul urban și cel rural În ceea ce privește performanța sistemului, reprezentanta RetuRO a precizat că există diferențe naturale între mediul urban și cel rural, generate în principal de nivelul consumului. „Sistemul funcționează foarte bine în zonele urbane, unde consumul este ridicat. În mediul rural există un decalaj, însă acesta este strâns legat de nivelul mai redus al consumului. Acolo și nevoia de puncte de colectare este mai mică”, a explicat Marinescu. Clujul, un model de performanță în economia circulară Întrebată despre contribuția RetuRO la transformarea Clujului într-un hub regional al economiei circulare, Anca Marinescu a arătat că județul este deja unul dintre performerii Sistemului Garanție-Returnare. „Clujul este unul dintre județele care au performat cel mai bine încă de la început. Există aici o concentrare importantă de companii și de instituții academice, ceea ce generează un nivel ridicat de consum și, implicit, o utilizare mai intensă a sistemului”, a afirmat aceasta. Totodată, compania a urmărit să optimizeze permanent logistica de transport a ambalajelor, astfel încât traseele dintre magazine și centrele de procesare să fie cât mai eficiente. Clujul, constant în top 5 la nivel național Datele RetuRO arată că județul Cluj se numără constant printre cele mai performante zone din România în ceea ce privește returnarea ambalajelor. „Sunt câteva zone care performează foarte bine și unde se returnează aproape de trei ori mai multe ambalaje decât în alte regiuni. Vorbim despre Cluj, Timiș, București și Constanța. Clujul a rămas în top cinci pe întreaga perioadă de funcționare a Sistemului Garanție-Returnare și nu a existat nicio etapă în care să iasă din acest clasament”, a declarat Anca Marinescu. Potrivit acesteia, București-Ilfov rămâne lider datorită celei mai mari aglomerări urbane din țară, în timp ce Constanța înregistrează creșteri semnificative în sezonul estival. Cu toate acestea, Clujul continuă să fie unul dintre cele mai importante motoare ale sistemului și un exemplu de bune practici în economia circulară din România. Partenerii conferinței Gândul Portret România – Cluj-Napoca au fost E-Infra, Banca Transilvania, Electrica și RetuRO. RECOMANDAREA AUTORULUI: GÂNDUL.RO aduce la Cluj-Napoca evenimentul „PORTRET ROMÂNIA” – lideri din business, administrație și inovare discută viitorul economic al regiunii Dan Tarcea, viceprimar Cluj-Napoca: „Nu putem să împărțim sărăcia. Avem nevoie de oameni de afaceri puternici”
Ilie Bolojan critică proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, pilon al parteneriatului strategic pe energie România SUA
După ce ani buni România a pus pe agenda parteneriatului strategic pe energie cu SUA proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, premierul interimar Ilie Bolojan susține că acesta nu este fezabil. „Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou, trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți, s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare, prin asocierea cu o companie din Statele Unite. Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție, achiziționat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați care au tocat destul de mulți bani și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect. Și gândiți-vă că degeaba ai o intenție bună dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan la B1 TV. Ilie Bolojan susține că a informat ambasada SUA despre problemele proiectului: „Dacă îl ridici pe agenda subiectelor comune la un anumit nivel, știind că are probleme…” „Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul. Ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă. Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor? Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei. Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui: ”astea sunt problemele!” Dar, din nou, este un exemplu a modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe și, în felul acesta, riscul să recuperezi acești bani vreodată scade, adică este foarte mare să nu mai recuperăm, iar șansa de a duce proiectul până la capăt este mică datorită aspectelor care țin de găsirea unei finanțări și de prețurile la care s-ar putea face o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali cu care am făcut acest lucru. Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim relație de încredere pe termen lung”, a spus Bolojan. Ilie Bolojan: Nuclearelectrica este de vină Premierul interimar Bolojan consideră conducerea Nuclearelectrica responsabilă pentru eșecul proiectului: „Pentru că trebuiau să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă”. Proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești (Dâmbovița) a reprezentat un pilon central al parteneriatului strategic dintre România și SUA. Acesta viza construirea primei centrale de acest tip din Europa, în locul fostei termocentrale pe cărbune. Proiectul de la Doicești vizează construcția primei centrale cu reactoare nucleare mici modulare (SMR) din Europa, dezvoltată în parteneriat strategic cu Statele Unite și susținută de administrația Joe Biden. Centrala va folosi tehnologie americană NuScale și va avea o capacitate instalată de 462 MWe În februarie 2026, acționarii Nuclearelectrica au aprobat decizia finală de investiție. Proiectul beneficiază de sprijin financiar și tehnic din partea SUA, cu fonduri alocate pentru dezvoltare și intenții de susținere majoră prin instituții precum US Exim Bank. Proiectul urma să genereze până la 4.000 de locuri de muncă (în construcții și operare) și va asigura energia curată necesară pentru aproximativ 50.000 de locuințe. Statele Unite, prin intermediul președintelui Joe Biden, au anunțat pregătirea unui pachet financiar de 4 miliarde de dolari (sub formă de împrumuturi și sprijin guvernamental). Banii sunt destinați dezvoltării primului proiect de reactoare nucleare mici (SMR) din Europa, amplasat pe fosta platformă a termocentralei din Doicești (județul Dâmbovița, România). Această finanțare istorică include angajamente de sprijin din partea mai multor instituții financiare americane și internaționale, având ca scop consolidarea independenței energetice a României și susținerea tranziției către o energie curată.
Nicușor Dan despre relația cu Statele Unite ale Americii: E important să fim parteneri în diferite formate
Privind politica externă a României în raport cu Statele Unite și Uniunea Europeană, Dan a notat: „Pentru politica noastră externă, e important să fim parteneri în diferite formate și, mai ales, în materie de securitate, să consolidăm și să aprofundăm parteneriatul cu Statele Unite ale Americii.De asemenea, România își reafirmă angajamentul pentru cooperarea cu SUA și Uniunea Europeană, bazat pe dialog constant și transparent”, a sublinat Dan, vineri, pe Facebook. România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să aibă o implicare concretă. „În cadrul intervenției mele la Washington, am afirmat clar că România susține eforturile internaționale de soluționare a conflictelor globale și își propune să contribuie concret în ceea ce privește situația umanitară din Gaza”, se arată în mesajul președintelui. Mesajul președintelui vine după ce a participat joi la prima reuniune a Consiliului pentru Pace. În cadrul discursului de la reuniune, Dan a prezentat contribuțiile concrete pe care România le poate aduce în sprijinul stabilizării situației din Gaza, vorbind despre implicarea umanitară, educațională și instituțională pe care țara noastră este pregătită să o extindă.
Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, la Europa Connect România Digitală:”România are resursele și competențele necesare pentru a accelera dezvoltarea”
Bogdan Badea, CEO-ul Hidroelectrica, a subliniat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, potențialul solid al României de a valorifica fondurile europene și tehnologia modernă pentru a susține dezvoltarea economică și transformarea sectorului energetic. În intervenția sa, acesta a evidențiat faptul că România beneficiază de oportunități importante de finanțare, care pot deveni un motor real de modernizare printr-o abordare mai pragmatică și mai eficientă. „Nu cred că România a dus lipsă de finanțare europeană, ci de absorbția fondurilor pe care le-a avut la dispoziție”, a afirmat Bogdan Badea, subliniind necesitatea consolidării capacității administrative și a cooperării instituționale. ”Din păcate, România încă se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește absorbția acestora”, a declarat acesta. El a vorbit despre lipsa de pragmatism și despre reticența instituțională care îngreunează derularea proiectelor: „Avem încă multe blocaje în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor. Este nevoie să învățăm din greșelile trecutului și să fim mult mai eficienți.” CEO-ul Hidroelectrica a remarcat totodată nivelul ridicat de adaptare al românilor la noile tehnologii, considerând acest aspect un avantaj competitiv important. „Românii au o apetență extraordinară către tehnologie și viteza cu care implementează soluții digitale este mult mai mare decât în multe alte țări”, a declarat acesta, arătând că acest potențial poate susține accelerarea digitalizării în economie. Totodată, a subliniat că dezvoltarea este accelerată atunci când piața este lăsată să funcționeze liber: „Cu cât intervenim mai puțin în anumite sectoare, cu atât ele se dezvoltă mai bine. Acest lucru s-a văzut clar și în energie, și în digitalizare.” Europa Connect – România Digitală Referindu-se la sectorul energetic, Bogdan Badea a evidențiat perspectivele generate de tranziția energetică și de dezvoltarea tehnologică. „Digitalizarea va dubla sau chiar tripla, în timp, necesarul de producție de energie electrică în România”, a explicat el, subliniind oportunitățile de investiții care decurg din acest proces, precum și provocările majore: „Dacă toate mașinile ar fi electrice, o singură încărcare generalizată ar însemna un consum enorm, echivalent cu o parte semnificativă din consumul săptămânal al țării.” În acest context, CEO-ul Hidroelectrica a arătat că modernizarea infrastructurii și simplificarea proceselor administrative pot contribui semnificativ la creșterea ritmului investițional. „Este important să continuăm eforturile de eficientizare și să construim un cadru care să încurajeze dezvoltarea sustenabilă”, a precizat acesta. „Pentru companiile din energie, aceste oportunități înseamnă investiții foarte mari și foarte rapide. Din păcate, pentru o companie cu capital majoritar de stat, procesul este mult mai dificil din cauza reglementărilor”, a subliniat CEO-ul Hidroelectrica. El a explicat că multe proiecte sunt întârziate de proceduri administrative complexe: „Uneori, ne ia mai mult să obținem autorizațiile decât să implementăm efectiv investițiile.” Vorbind despre strategia companiei, Bogdan Badea a evidențiat faptul că Hidroelectrica nu mai este doar un producător de energie, ci un jucător integrat. „Am decis să intrăm pe piața de furnizare și să renunțăm la statutul de producător pur. Riscul de reglementare ajunsese să fie comparabil cu riscul hidrologic”, a spus acesta. „Am demonstrat că putem face lucrurile mai eficient și mai ieftin, iar astăzi suntem cel mai mare furnizor de energie pe piața concurențială.” Un alt punct al intervenției sale a fost rolul digitalizării în relația cu clienții și în optimizarea activității companiei. Bogdan Badea a oferit exemple concrete de succes: „Astăzi, la Hidroelectrica, avem unul dintre cele mai performante sisteme de contractare din piață. Procesul este rapid, intuitiv și se finalizează în doar câteva minute.” El a subliniat că aceste investiții contribuie direct la creșterea calității serviciilor și la îmbunătățirea experienței utilizatorilor, consolidând poziția Hidroelectrica pe piața concurențială. În contextul geopolitic actual, Bogdan Badea a punctat rolul infrastructurii energetice în siguranța națională. „Războiul din Ucraina ne-a arătat cât de vulnerabilă poate fi infrastructura energetică. Dacă mâine s-ar opri curentul timp de două zile, societatea ar fi profund afectată”, a avertizat acesta. „Securitatea energetică trebuie să fie o prioritate națională.” Europa Connect – România Digitală În final, CEO-ul Hidroelectrica a făcut apel la mai multă agilitate și flexibilitate în politicile publice. „Avem nevoie de mai puțină birocrație, de mai multă înțelegere și de intervenții în piață doar atunci când există distorsiuni majore”, a concluzionat el. „Digitalizarea, investițiile și colaborarea reală între sectorul public și cel privat sunt cheia pentru dezvoltarea durabilă a României.” „Eu nu cred că cineva dintre noi, astăzi, dacă n-ar avea curent electric două zile, ar mai ști ce să facă”, a spus el, subliniind că infrastructura energetică trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”
George Simion anunță că este dispus la orice parteneriat, cu orice partid
George Simion a declarat, miercuri seara, la Realitatea Plus că partidul AUR este dispus să facă sacrificii pentru a opri actuala criză economică. Mai mult, liderul AUR este convins că partidul său poate ajunge la 7 milioane de voturi. Întrebat despre cum se pot rezolva crizele multiple prin care trece țara noastră, lideul AUR a declarat că este deschis să susțină o guvernare românească, guvernare care să oprească criza economică în care suntem. „Vorbesc azi în numele a 45.000 de membri AUR, vorbesc și în numele conducerii a partidului, noi am fi dispuși să facem parteneriat la guvernare cu orice partid prin care putem opri actualul atac asupra democrației. Sunt dispus să fac sacrificii pentru români, eu nu-mi doresc nimic”, a spus Simion. Varianta alegerilor anticipate George Simion a declarat că ar avea perspective de guvernare dacă se fac alegeri anticipate. „Eu vreau sa ajungem la liniște, pace și reconstrucție. În ultimul an am văzut multe lucruri imposibile care au devenit posibile. Eu înțeleg cele 5,3 milioane de voturi, asta înseamnă dorința poporului român, o mișcare suveranistă. Cred că putem ajunge și la 7 milioane de voturi. Mulți au pus ștampila pe mine, dar ei și-au pregătit alegerile pentru ei”, a mai spus Simion. Liderul AUR îl susține în continuare pe Călin Georgescu pentru funcția de premier. „Am spus de multe ori, chiar daca nu ajungem la anticipate, dar se găsește o formulă de guvernare care să fie concentrată pe problemele românilor….Am dat același nume de premier, mă mențin pe aceleași poziții”, a spus Simion.
Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA prioritate zero pentru România
Întâlnirea a avut loc la București și a vizat evoluția Parteneriatului Strategic România–SUA, situația de securitate din regiunea Mării Negre și angajamentele comune în cadrul NATO. „România își consolidează rolul de furnizor de securitate pe flancul estic al Alianței, prin investiții susținute în apărare, participarea activă la misiuni internaționale și dezvoltarea infrastructurii militare strategice”, a declarat Ionuț Moșteanu, menționând printre priorități Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și Centrul European de Instruire F-16 de la Fetești. Oficialul român a subliniat că baza de la Mihail Kogălniceanu, care găzduiește cea mai mare prezență militară americană în România, va deveni în perioada următoare cea mai mare bază militară de pe flancul estic al NATO. „Colaborarea România–SUA este vitală pentru securitatea regională și pentru apărarea valorilor democratice. În acest an aniversăm 28 de ani de Parteneriat Strategic și dorim să extindem această cooperare, în mod concret, în următorii ani, în special în domeniul apărării”, a mai transmis Moșteanu.