Cordoanele sanitare nu fac decât să întărească forțele extremiste. Statele greșesc. Peter Magyar, interviu surpriză în presa germană
„Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal” În interviul din Frankfurter Allgemeine Zeitung, Peter Magyar este întrebat mai întâi despre migrație. El răspunde: „Guvernul meu va urma o politică foarte strictă și consecventă privind migrația ilegală. Puteți să-l criticați pe Viktor Orbán cât doriți. Nimeni nu-l critică mai mult decât mine. (…) Multe state membre și-au dat seama de atunci că au luat deciziile greșite atunci. În orice caz, ne vom proteja patria, granițele sale și granițele externe ale Europei. Pot spune doar că Ungaria nu va accepta niciun imigrant ilegal. Și nu vom plăti nicio amendă pentru acest lucru. Dar vom contribui la protejarea frontierelor externe ale Europei, fie că este vorba de Grecia, Malta sau Italia. Criza migrației din 2015 trebuie să fie o lecție pentru Europa. Cea mai importantă sarcină a politicienilor europeni este de a proteja siguranța oamenilor. Cred că există multe modalități de a opri migrația ilegală fără a încălca regulile UE. Trebuie doar să fiți capabili să negociați. Există multe țări care se comportă acum ca Ungaria. Dar această hotărâre a Curții Europene de Justiție nu se mai aplică. Consider că este incredibil de nedrept. Vom purta discuții și vom găsi o soluție împreună cu partenerii noștri europeni, astfel încât să ne putem proteja granițele și să nu fim nevoiți să plătim o amendă zilnică de un milion de euro. (…) Este nedrept și disproporționat ca cetățenii din Ungaria să plătească o amendă zilnică de un milion de euro. La fel de nedrept este faptul că Ungaria nu a primit fonduri pentru gardul menit să protejeze frontierele externe ale UE, în timp ce alte state membre au primit”. „Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice” Magyar vorbește și despre viziunea sa despre eliminarea dreptului de veto în UE: „Scopul este să ne înțelegem nu să ne învingem reciproc. Oamenii își doresc o Uniune Europeană bazată pe state membre puternice, nu pe niște State Unite ale Europei. De aceea nu sunt în favoarea introducerii actuale a votului majoritar în loc de unanimitate în mai multe domenii. Vom negocia și vom găsi un compromis”. „Unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești” Întrebat despre situația partidelor considerate extremiste și „cordoanelor sanitare” la nivelul UE, șeful Executivului ungar a oferit un răspuns surprinzător: „Nu-mi plac etichetele precum extremă dreapta sau extremă stânga. Nu-mi plac luptele ideologice. Oamenii merită mai mult decât discursuri corecte politic și etichete ideologice reciproce. Nu este scopul meu să mă amestec în afacerile interne ale altor state membre și nu voi face acest lucru; în acest sens, sunt diferit de Orbán. Dar trebuie să spun că observ că unele țări fac greșeli în relația cu partidele extremiste. În multe țări, politicienii nu sunt onești. Nu înțeleg temerile și așteptările oamenilor, nu îndrăznesc să vorbească deschis despre probleme și să le confrunte, folosesc limbajul corectitudinii politice și, în cele din urmă, ei înșiși nu înțeleg realitatea. Tocmai acestea sunt greșelile care sunt apoi exploatate de unii. Simpla izolare a acestor oameni și a acestor partide și închiderea lor în spatele unui paravan de protecție nu este o soluție în sine. Acest lucru nu face decât să întărească aceste forțe. În multe țări, aceste greșeli au fost deja recunoscute, dar nu peste tot. În multe țări, elita politică, mediatică și economică își protejează propria poziție și nu abordează întotdeauna temerile și problemele reale ale oamenilor. Dar oamenii nu uită acest lucru. De aceea avem nevoie de onestitate, onestitate și iar onestitate. În Parlamentul European, forțele politice trebuie întotdeauna să caute majorități, iar marile coaliții între centru-stânga și centru-dreapta pot funcționa. Germania și Austria sunt exemple bune în acest sens. Dar nu funcționează întotdeauna și de aceea Partidul Popular European, din care fac parte și CDU/CSU și partidul meu, Tisza, ar putea fi nevoit într-o zi să ia o decizie. În opinia mea, ECR (Conservatorii Europeni) este aliatul natural al Partidului Popular European. Dacă va dori apoi să coopereze cu AfD nu este decizia mea. Dar, în opinia mea, a discuta unii cu alții și a asculta argumentele fiecăruia nu strică niciodată. Ceea ce acceptăm din propunerile fiecăruia este o altă întrebare”. „Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile” Peter Magyar a fost întrebat de FAZ și cum va arăta Europa după sfârșitul războiului din Ucraina. „În ultimii ani, Ungaria a devenit cea mai săracă și mai coruptă țară din UE. Trei milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei. Vecinii noștri din UE ar trebui să înțeleagă că Ungaria este o țară fără ieșire la mare. Suntem încă dependenți de petrolul rusesc și nu putem schimba asta peste noapte. Nu am avut creștere economică de ani de zile, iar pentru creștere, avem nevoie de energie accesibilă. Desigur, facem tot ce putem pentru a ne diversifica sursele de energie, dar nu ne putem permite ca competitivitatea companiilor noastre să scadă în continuare și ca sărăcia energetică în rândul familiilor maghiare să crească. În opinia mea, odată ce războiul se va termina, Europa va reveni parțial la sursele de energie rusești și va ridica sancțiunile, pentru că este vorba despre competitivitatea întregii Europe și nimeni nu vrea să mențină un nou Război Rece economic și politic de dragul păcii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, războiul trebuie, desigur, să se încheie. SUA este aliatul natural al Ungariei în NATO și un partener economic foarte important. Ceea ce s-a întâmplat în campania electorală nu va schimba asta. Vom menține relații bune cu orice administrație americană”, spune el. Cu toate acestea, Magyar consideră că Rusia este un pericol pentru Europa: „Pe de altă parte, este adevărat și că geografia nu se schimbă. Trebuie să acceptăm acest lucru. Prin urmare, ar trebui să menținem relații pragmatice cu Rusia odată ce războiul împotriva Ucrainei se încheie. Cu toate acestea, este clar că Rusia reprezintă în prezent un risc de securitate pentru întreaga Europă. Nu se poate continua ca oamenii din Europa să
Presa germană vede România într-un nou haos politic
Potrivit sursei citate, Parlamentul a adoptat, la inițiativa acestor partide și cu voturile lor, o măsură care interzice statului român să vândă participațiile deținute la companii mari profitabile. Handelsblatt notează că noua reglementare este valabilă, deocamdată, până la 31 decembrie 2027, însă decizia poate fi contestată la Curtea Constituțională. Măsura nu se aplică firmelor cu pierderi, companiilor aflate în insolvență sau celor cu acțiuni considerate mai puțin valoroase. Publicația germană amintește că Ilie Bolojan, liderul PNL, intenționa să listeze la bursă pachete de acțiuni deținute de stat în mai multe companii, fără ca statul să piardă participațiile majoritare. Bolojan susținea că proiectul urmărea atât atragerea de capital, cât și creșterea transparenței și reducerea corupției din managementul companiilor de stat. Ziarul german scrie că mai multe dintre aceste companii sunt conduse de persoane apropiate PSD și vizate de suspiciuni de corupție. Handelsblatt consideră că planul de privatizare parțială reprezintă unul dintre motivele pentru care PSD, AUR și alte trei grupări de extremă dreapta au susținut, la începutul lunii mai, moțiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului Bolojan. Înaintea votului, PSD a ieșit din coaliția de guvernare cu PNL. Negocieri dificile pentru formarea unui nou guvern în România Potrivit publicației germane, Ilie Bolojan și mai mulți lideri liberali au acuzat PSD că s-a aliat cu partidele extremiste pentru a-și proteja influența și interesele din companiile de stat. Handelsblatt mai notează că Ilie Bolojan ocupă în prezent funcția de premier interimar, cu atribuții limitate, pentru o perioadă de maximum 45 de zile de la demiterea guvernului. Până la expirarea acestui termen, Parlamentul trebuie să voteze un nou premier, iar propunerea poate veni doar din partea președintelui Nicușor Dan. Până acum, șeful statului nu a desemnat un candidat pentru funcția de prim-ministru. În cazul în care formarea unui nou guvern va eșua, România riscă să ajungă la alegeri parlamentare anticipate, mai scrie Handelsblatt. Publicația subliniază că situația politică rămâne incertă. Deși PSD și AUR susțin că nu intenționează să formeze o coaliție de guvernare, cele două partide au demonstrat pentru a doua oară că pot colabora în Parlament, potrivit sursei citate. PNL exclude atât o nouă alianță cu PSD, cât și o coaliție cu AUR. Handelsblatt concluzionează că o majoritate proeuropeană fără AUR ar putea exista în Parlament doar în cazul unei noi colaborări între PSD și PNL.