AUR atacă la Curtea Constituțională legea privind plata pensiilor private
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) depune, joi, o sesizare la Curtea Constituțională împotriva Legii privind plata pensiilor private, care a fost adoptată miercuri în Camera Deputaților. „Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat „pentru” adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români”, arată AUR într-un comunicat transmis joi. Potrivit documentului citat, în forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, „câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi”. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român „care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”. „Sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât și o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani și o pedepsire a celor care au muncit cinstit și au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranță, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață. Practic, Guvernul îți transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi. Alianța pentru Unirea Românilor nu poate sta deoparte în fața deciziilor neconstituționale girate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR. Nu acceptăm sacrificarea economiilor fiecărui român în numele austerității cât timp marile averi scapă neatinse, iar privilegiații statului își încasează liniștiți veniturile grase”, mai arată AUR. Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, legea care stabilește modul de plată a pensiilor private și că fiecare participant va putea retrage o singură dată până la 30% din banii strânși în fiecare cont de pensii private. Legea a fost aprobată cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 de abțineri.
AUR se retrage din cursa electorală din Republica Moldova. Ce motive invocă partidul
UPDATE „AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Adrian Buga, candidat pe lista AUR pentru scrutinul din 28 septembrie din Republica Moldova, și-a exprimat dorința de a avea o guvernare proromânească și proeuropeană după ziua de duminică, încurajând cetățenii Republicii Moldova să meargă la vot. Acesta a urat succes competitorilor rămași în cursă, din Partidul ”, se menționează în finalul comunicatului. Știrea inițială Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat retragerea din competiția electorală din Republica Moldova, programată pentru 28 septembrie. Potrivit unui comunicat al formațiunii, decizia a fost luată pentru a nu fragmenta votul românilor de peste Prut și pentru a evita dezbinarea și dezorientarea publicului. „Partidul Alianţa pentru Unirea Românilor anunţă ieşirea din competiţia electorală din Republica Moldova. Deşi am fost acuzaţi de vrute şi nevrute, în faţa unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut decizia noastră este de a nu fragmenta şi mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă şi pentru a nu produce şi mai multă dezbinare şi a nu dezorienta publicul. Avem simţul datoriei împlinite”, spune AUR într-un comunicat oficial. AUR subliniază că nu dorește să fie acuzat de implicare în „afacerile unui alt stat”, chiar dacă acesta este considerat „al doilea stat românesc”. În mesajul său, partidul a urat succes competitorilor „care respectă România și istoria românilor de pe ambele maluri ale Prutului”.
AUR depune moțiune simplă pentru finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989
Deputatul Valeriu Munteanu a anunțat miercuri că AUR va depune o moțiune simplă privind securitatea energetică a României, cerând reluarea urgentă a lucrărilor la hidrocentralele începute înainte de 1989, blocate de Ministerul Mediului. Parlamentarii AUR atrag atenția că România a devenit în 2025 net importatoare de energie electrică, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh doar în primul semestru și cu unele dintre cele mai mari prețuri SPOT din Uniunea Europeană. Această situație afectează direct facturile consumatorilor și competitivitatea economică, iar majorarea TVA de la 19% la 21% în august a amplificat problema. În prezent, finalizarea hidrocentralelor începute înainte de 1989, lucrări realizate deja în proporție de peste 75% și declarate de interes public major prin Ordonanța de Urgență 175/2022, este blocată de Ministerul Mediului, care tergiversează avize și transmite mesaje publice descurajatoare. „Declarațiile recente ale Ministrului Mediului, reprezentanta USR, doamna Diana Buzoianu, potrivit cărora cele patru hidrocentrale din perioada comunistă pot fi înlocuite cu parcuri fotovoltaice de opt ori mai ieftine, ignoră rolul hidroenergiei în securitatea energetică și care oferă echilibru, durată de viață, reziliență la condiții meteo, protecție împotriva inundațiilor, lucruri pe care panourile fotovoltaice, oricât de moderne, nu le pot oferi. Prin această moțiune simplă, parlamentarii AUR cer impunerea unui calendar executoriu pentru finalizarea hidrocentralelor și obligarea guvernului să reia de urgență lucrările, așa cum s-a angajat în fața cetățenilor”, încheie Valeriu Munteanu.
Nicuşor Dan despre procentul de 40,8% al AUR: Nu arată o iubire față de acei politicieni, ci o dezamăgire față de actuala guvernare”
Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit joi, în cadrul unui interviu susținut la B1TV, despre rezultatul ultimului sondaj de opinie care arată un procent de 40,8% pentru partidul AUR. „Nu cred că arată o mare iubire faţă de nişte politicieni care conduc partidul ăla, ci arată o dezamăgire profundă şi o lipsă de speranţă faţă de modul în care cei care sunt acum la putere pot să conducă”, a spus el. Președintele a mai spus că este responsabilitatea Guvernului şi a sa să le arate românilor că lucrează în serviciul poporului, pentru că el a propus actuala coaliție. Întrebat la B1TV ce înseamnă procentul de 40,8% al partidului AUR, președintele a oferit un răspuns care era de așteptat. „Arată că acei 40% dintre români sunt exasperaţi. Nu cred că arată o mare iubire faţă de nişte politicieni care conduc partidul ăla, ci arată o dezamăgire profundă şi o lipsă de speranţă faţă de modul în care cei care sunt acum la putere pot să conducă şi să direcţioneze România.” „Este sarcina lor şi a mea, pentru că eu am propus românilor această coaliţie şi acest guvern, să le arătăm că lucrăm pentru români.”, a mai zis Nicușor. Referitor la alternativele la această coaliţie, președintele țării a declarat că, teoretic, ar fi putut exista şi guverne minoritare sau guverne formate doar din trei din cele patru partide. „Eu cred că asta este formula cea mai potrivită pentru momentul pe care îl trăim, garantând stabilitate şi în raport cu partenerii noştri”, a spus preşedintele.
Peiu (AUR) propune o alternativă matură și echilibrată la ajutorul financiar acordat R. Moldova
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, anunță că la începutul sesiunii parlamentare din septembrie, va înregistra un proiect de lege privind înființarînființarea Fondului Moldova: „O alternativă matură și echilibrată la ajutorul financiar acordat Republicii Moldova”. „Vom viza, practic, înlocuirea ajutorului financiar acordat de România Republicii Moldova cu un fond de investiții – un instrument mult mai matur și mai echilibrat”, a declarat Petrișor Peiu. Potrivit inițiativei legislative, Fondul Moldova va fi înființat de Ministerul Finanțelor de la București, cu un capital social inițial de 250 milioane de euro (1,25 miliarde de lei), împărțit în 25 de milioane de acțiuni cu o valoare nominală de 10 euro/acțiune. Fondul va fi listat la Bursa de Valori București, urmând să emită încă 25 de milioane de acțiuni într-o ofertă publică inițială (IPO), deschisă investitorilor privați. Ulterior, în fiecare an, se vor emite câte 10 milioane de acțiuni suplimentare, pentru a sprijini capitalizarea continuă a fondului. Fondul Moldova va funcționa ca un fond de investiții deschis, administrat de un Consiliu de Supraveghere format din 11 persoane, alese de acționari prin procedura de vot cumulativ. În primii trei ani, președintele fondului va fi un reprezentant al Ministerului Finanțelor, asigurând astfel garanții privind buna administrare. Investițiile Fondului vor fi direcționate preponderent către active din Republica Moldova, în special acțiuni și obligațiuni ale companiilor, dar și în alte tipuri de active. Investițiile în obligațiuni emise de statul moldovean sau de unități administrativ-teritoriale vor fi limitate la 30% din activul net. Dividendele obținute vor fi distribuite anual conform legislației române, însă în primii cinci ani, acestea vor fi convertite automat în acțiuni noi, contribuind astfel la consolidarea fondului.
Parlamentari PSD și AUR îi cer lui Ilie Bolojan să revizuiască măsurile din Educație: Soluțiile adoptate în Educație pot avea efecte negative
Un grup de parlamentari din PSD și AUR a transmis o scrisoare deschisă prim-ministrului Ilie Bolojan, în care solicită reevaluarea măsurilor restrictive din sistemul educațional. Aceștia avertizează că deciziile recente „pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”. Printre semnatari se află deputații Natalia Intotero (PSD), Tiberiu Barstan (AUR), Ilie Toma (PSD), precum și senatorii Cristian Resmeriță (PSD) și Vasilică Potecă (AUR). Aceștia declară că sunt nemulțumiți în ceea ce privește măsurile care afectează învățământul, mai exact unificarea claselor, scăderea burselor pentru elevi, lipsa investițiilor în infrastructură, majorarea normei didactice și diminuarea plăților pentru orele suplimentare. „Deși înțelegem, recunoaștem și susținem necesitatea echilibrării bugetului de stat, apreciind eforturile Guvernului României în acest sens, considerăm că soluțiile adoptate în domeniul Educației pot genera efecte negative pe termen mediu și lung”, se precizează în document. Tot ei atrag atenția asupra unor probleme serioase care ar putea fi generate. Ei spun că dacă se mărește numărul elevilor dintr-o clasă și se reduc clasele existente, calitatea educației și accesul echitabil la aceasta vor avea de suferit. În ceea ce privește bursele, limitarea lor la 15% poate determina o creștere a abandonului școlar. Elevii cu rezultate bune vor fi dezavantajați, iar cei din familii vulnerabile vor pierde un sprijin esențial. Documentul mai include și faptul că Ministerul Educației are alocat doar aproximativ 3,4% din PIB pentru anul 2025. Cu toate acestea, domeniul educației se află printre cele mai afectate de reducerile bugetare, lucru care poate compromite funcționarea corectă a sistemului școlar și poate îngreuna accesul la educație. În acest context, aleșii cer „demararea de urgență a unor consultări serioase cu toți actorii implicați (profesori, elevi, părinți, autorități locale, mediul de afaceri, etc.) și amânarea implementării unor măsuri gândite în grabă, dar a căror aplicare ar putea destabiliza total educația din România”. „Ca părinți, ca dascăli și ca oameni angajați să consolideze viitorul țării noastre, vă îndemnăm să luați deciziile de astăzi cu gândul la copiii noștri – pentru ca România de mâine să nu fie nevoită să repare greșelile de astăzi. Încă se poate construi cu înțelepciune și echilibru”, se arată în finalul scrisorii trimise către premier.