Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță
Surse administrative au dezvăluit în exclusivitate pentru Gândul că cea mai mare lucrare de infrastructură din București, din ultimii 35 de ani, are nevoie urgentă de mentenanță. Este vorba de Pasajul Basarab, care, pe lângă faptul că arată deplorabil, ar putea avea probleme și de siguranță. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, pasajul are nevoie de verificarea mai multor elemente extrem de importante, precum: cea a hobanelor, a dispozitivelor de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. La toate acestea se adaugă și descoperirea mai multor fisuri la blocurile de beton pentru ancorarea hobanelor. Primăria Capitalei a precizat, joi, că Pasajul Basarab este de zeci de ani într-o situație incertă. A fost dat în folosință în 2011, dar fără să i se fi făcut recepția, motiv pentru care nu a putut fi întreținut și s-a degradat. „Facem recepție la starea fizică actuală, îl intabulăm, obținem autorizație de construire, după care putem dispune măsuri de remediere. Apoi, vom putea face recepția finală. Treaba mea este să mă asigur că oamenii circulă în siguranță. Cum să fac asta, dacă nu pot asigura mentenanța pasajului?”, a precizat primarul general. Specialiști din domeniul construcțiilor, din administrația bucureșteană, au explicat pentru Gândul că Pasajul Basarab are nevoie urgentă de mentenanță. Pasajul Basarab arată deplorabil „În mandatul Gabrielei Firea s-a efectuat o expertiză a podului, și a reieșit că existau niște fisuri la blocurile de beton în care sunt ancorate hobanele. O situație gravă din punct de vedere al siguranței. Fisurile au fost remediate de către constructor (Astaldi, în prezent WeBuild – n.r.). Dar de atunci și până în prezent, nimeni nu a mai verificat starea pasajului”, au precizat surse administrative în exclusivitate pentru Gândul. Potrivit specialiștilor consultați de Gândul, Primăria Capitalei trebuie să verifice starea următoarelor elemente: starea hobanelor, dispozitivele de rosturi (care permit podului să se dilate, fie de la greutate sau în timpul seismelor), dar și a aparatelor de reazem. „Pasajul se prezintă lamentabil și din punct de vedere al aspectului și al elementelor de decor, care și ele pot reprezenta un pericol, fiind foarte ruginite. În multe locuri, balustradele aproape că nu mai există, la fel și țevile pluviale de preluare a apei, care nu mai există nici ele. Pasajul are nevoie și de senzori de mișcare”, mai spun sursele Gândul. Investiție de peste 250 de milioane de euro Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro. De atunci, Primăria Capitalei și constructorul, consorțiul dintre italienii de la Astaldi și spaniolii de la FCC Construction, nu s-au înțeles în ceea ce privește costurile acestui obiectiv, mai ales cele legate de terminalul pietonal de la Basarab, care arată deplorabil. Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spuneau recent că pasajul ar putea fi recepționat tocmai la sfârșitul anului 2026. „Direcția Generală Investiții a încheiat cu Antreprenorul General o tranzacție extrajudiciară în vederea realizării tuturor lucrărilor pentru punerea în siguranță a obiectivului menționat în referință. După realizarea tuturor lucrărilor rezultate din expertiza tehnică se va proceda la realizarea recepției la terminarea lucrărilor respectiv recepția finală, urmând ulterior să se demareze procedura de transmitere a obiectivului de investiții, către Administrația Străzilor București, în vederea realizării serviciilor de mentenanță curentă”, se arată în răspunsul celor de la Primăria Capitalei. Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006 Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a dat un termen pentru recepție. „Constructorul a menționat de multe ori că termenul de garanție a fost depășit încă din 2022. La sfârșitul anului viitor putem să spunem că vom avea pasajul Basarab recepționat, după mai bine de 14 ani de la momentul la care s-a deschis traficul pe el”, a afirmat acesta Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000. Atunci, primarul Traian Băsescu a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction. Recomandarea autorului: FOTO | Pasajul Basarab, plin de murdărie și graffiti, curățat de voluntari. A fost igienizată inclusiv stația STB de tramvai
Pasajul Basarab, rușinea Capitalei. E o ruină
Pasajul Basarab, cea mai mare și importantă lucrare de infrastructură din București, de după 1989, este în continuare lăsat de izbeliște și se degradează de la o zi la alta. Celebra structură care a costat Municipalitatea peste 250 de milioane de euro a devenit acum un simbol al neputinței administrative din București. Inaugurat acum 14 ani, cu mare fast, podul nu are încă recepția făcută. Practic, nicio instituție nu se ocupă de mentenanța acestui obiectiv, astfel că pasajul se transformă într-o ruină. Inaugurat în 2011 de primarul de atunci Sorin Oprescu, Pasajul Basarab nu are nici azi recepția făcută de către Primăria Capitalei. Asta în ciuda faptului că cea mai importantă lucrare de infrastructură din București a costat Municipalitatea peste 250 de milioane de euro. În toată această perioadă, de când a fost deschis, pasajul nu a fost deloc îngrijit, astfel că rugina a ajuns să curgă de pe el, așa cum se poate vedea din imaginile realizate de reporterii Gândul. Cel mai dezolant aspect este cel legat de elementele de tablă, care acoperă structura de bază, și care cândva erau albe, iar acum sunt pătate de rugină, fiind un adevărat pericol pentru cei care trec pe sub pod, pe artere precum Grozăvești sau Plevnei. Aceste elemente se pot desprinde oricând, ceea ce s-a și întâmplat recent, când o mașină a fost lovită de o bucată de tencuială desprinsă de pe pod. Structuri de fier de pe Pasajul Basarab se desprind cu mâna Fără îndoială, balustradele podului sunt cele mai afectate. Practic, bucăți din aceste structuri de fier se pot desprinde cu mâna, gradul lor de degradare fiind extrem de mare. Lucrarea, cu o lungime de doi kilometri, a fost deschisă traficului în anul 2011, după o investiție de peste 250 milioane de euro. De atunci, Primăria Capitalei și constructorul, consorțiul dintre italienii de la Astaldi și spaniolii de la FCC Construction, nu s-au înțeles în ceea ce privește costurile acestui obiectiv, mai ales cele legate de terminalul pietonal de la Basarab, care arată deplorabil. Primăria Capitalei ar putea recepționa Pasajul Basarab tocmai la sfârșitul lui 2026 Pe lângă problemele cu recepția, Astaldi se judecă cu Primăria Capitalei și spune că a executat lucrări în plus de 111.652.227 lei. Într-un răspuns la solicitarea Gândul, reprezentanții Primăriei Capitalei spun că pasajul ar putea fi recepționat tocmai la sfârșitul anului 2026. „Direcția Generală Investiții a încheiat cu Antreprenorul General o tranzacție extrajudiciară în vederea realizării tuturor lucrărilor pentru punerea în siguranță a obiectivului menționat în referință. După realizarea tuturor lucrărilor rezultate din expertiza tehnică se va proceda la realizarea recepției la terminarea lucrărilor respectiv recepția finală, urmând ulterior să se demareze procedura de transmitere a obiectivului de investiții, către Administrația Străzilor București, în vederea realizării serviciilor de mentenanță curentă”, se arată în răspunsul celor de la Primăria Capitalei. Punerea în siguranță a pasajului presupune: refacerea betonului și a rosturilor de dilatație, înlocuirea aparatelor de reazem, asfaltarea pasajului și a rampelor, curățarea și vopsirea elementelor metalice și modernizarea sistemului de drenaj. Primii pași s-au făcut în 2000, iar construcția a început în 2006 Directorul Direcției Investiții din cadrul PMB, Cătălin Aflat, a precizat că termenul de garanție a expirat în 2022 și a dat un termen pentru recepție. „Constructorul a menționat de multe ori că termenul de garanție a fost depășit încă din 2022. La sfârșitul anului viitor putem să spunem că vom avea pasajul Basarab recepționat, după mai bine de 14 ani de la momentul la care s-a deschis traficul pe el”, a afirmat acesta. Primii pași pentru acest proiect uriaș și extrem de important pentru fluidizarea traficului din București s-au făcut în anul 2000, când primar era Traian Băsescu, care a reușit să obțină o finanțare de la Banca Europeană de Investiții. Construcția a început însă în 2006, pe vremea lui Adriean Videanu, când s-a semnat contractul cu italienii de la Astaldi și cu spaniolii de la FCC Construction. Recomandarea autorului: FOTO | Pasajul Basarab, plin de murdărie și graffiti, curățat de voluntari. A fost igienizată inclusiv stația STB de tramvai