Cum pot fi tranformate resturile de la masa de Paște într-un nou festin. Rețete din bunătăți reciclate
De Sărbători mare parte din mâncarea de la masa festivă se transformă în gunoi după trei zile. Ce era ieri un preparat elaborat delicios gătit cu devotament și dedicație se tranformă în compost. Bucătarii ne oferă soluții pentru reinventarea resturilor într-un nou festin. În continuare, risipa alimentară rămâne o problemă majoră pentru români, aruncăm fiecare în medie 130 de kilograme de alimente. Reciclarea mielului De Sărbători mare parte din mâncarea de la masa festivă se transformă în gunoi după trei zile. Bucătarii pricepuți ne oferă soluții. Începem cu friptura de miel. „Aici avem resturi de la fripura de miel, le punem in tigaie, cu unt, cimbru, ulei de masline. Vom face un ragu și il vom servi alături de cous-cous pentru o masă mai lejeră după atâta friptură grea”. Când e uşor rumenită, carnea de miel se stinge cu puţin vin, se adaugă piperi, sos de roşii, pătrunjel şi o lăsăm să fiarba câteva minute. În altă oală, așteaptă la înmuiat într-o supă de legume, cous-cousul, ce devine garnitura noului preparat. Ouă roșii pane Chef Remus Tomici ne propune un aperitiv nou: ouă pane. „Jumătățile de ou le vom da prin făină, ou și pesmet panko apoi le vom prăji. Iar din gălbenușuri, alături de ton vom face o pastă de ton, cu gălbenuș, vom umple ouăle și le vom pune pe un pat de salată verde cu un dressing de iaurt”. Budincă de cozonac Avem și desert. „Aici avem lapte, tapioca, un piculeţ de zahăr vanilat şi puţină sare, coaja de la un lime. Am făcut o budincă foarte simplă”. Iar în ea va fi băgat cozonacul rămas de la Paște, stropit cu puţin lapte. După 2 ore la frigider, avem un desert pe cât de arătos, pe atât de gustos. „O ideea este că atunci când ați gătit mâncarea să o și consumați, să nu o mai răciți, să nu o mai păstrați pentru încă o zi pentru că nu ar mai fi în regulă”, spune Remus Tomici, chef. Specialiştii mai au un sfat, dacă am cumpărat sau am gătit prea mult, am putea dona mâncarea celor care au nevoie de ea. Recomandarea autorului: Românii cumpără de PATRU ori mai multă mâncare decât e necesar. Iată cum combați risipa alimentară
Când poți să speli după Paște. Ce spun tradițiile și obiceiurile respectate din străbuni
Paștele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din an, în jurul lui gravitează numeroase tradiții și obiceiuri. Cea mai frecventă întrebare din orice gospodărie este: când se spală după Paște? Vorbim despre spălatul rufelor, dar și despre curățenia generală ori alte activități casnice care se amână în zilele de sărbătoare. Când se poate spăla după Paște FOTO – Caracter ilustrativ În tradiție, în prima zi de Paște nu se spală și nici nu se fac treburi gospodărești, este o zi dedicată rugăciunii, liniștii și timpului petrecut în familie. Se consideră că munca în această zi vine cu ghinion sau lipsă de spor, relatează CSID. În multe zone din România, nici în a doua zi de Paște nu este bine să speli ori să muncești foarte mult în gospodărie. Lunea Paștelui reprezintă tot o zi de sărbătoare, iar oamenii de obicei merg în vizite sau participă la obiceiuri locale. În unele comunități, nici marțea, adică în a treia zi de Paște, nu se spală, fiind considerată încă zi de sărbătoare. Potrivit obiceiurilor populare, spălatul rufelor și reluarea activităților gospodărești se fac abia după încheierea zilelor de sărbătoare, adică de regulă începând de miercuri. De ce nu este bine să speli în zile de sărbătoare Interdicția de a spăla în zilele de Paște are o semnificație mai mult spirituală. În trecut, spălatul rufelor era o activitate anevoioasă, care presupunea mult efort fizic – deplasarea la râu, încălzirea apei și frecarea manuală a hainelor. De aceea, zilele de sărbătoare reprezentau și momente de repaus pentru femeile din gospodărie. Totodată, se credea că în zilele sfinte apa nu este potrivită pentru spălat sau că muncile casnice desfășurate atunci pot aduce necazuri asupra casei. În unele regiuni ale țării, se spune că dacă speli rufe în prima zi de Paște, „speli norocul casei”. În alte zone, există credința că apa folosită la spălat în aceste zile poate aduce boală sau lipsă de spor. Recomandările autorului:
Ce meniu primesc deținuții în ziua de Paști. 9 lei pe zi sunt alocați pentru hrana acestora
Ouăle roșii, cozonacul și drobul nu vor lipsi de pe mesele deținuților, aceștia au parte de un meniu special de sărbătoare. Potrivit Observator, la penitenciarul din Mioveni, meniul clasic al deținuților este îmbogățit cu preparate tradiționale de Paște. „Le oferim câte un ou roşu, câte o felie de cozonac, drob, ridiche, ceapă verde. Avem şi cozonac dietetic pentru deţinuţii care sunt la regim. Cei care sunt musulmani nu mănâncă carne de porc. Vor primi carne de miel, carne de vită.”, spune personalul din peniteciar. Meniul este conceput astfel încât fiecare deținut să se poată bucura de această sărbătoare fără restricții. „Afară avem alte soluţii, alte oportunităţi, nu-mi convine aia, mănânc ailaltă. Acum na, ne adaptăm. Într-un fel trebuie să fie puţin diferit faţă de libertate, că altfel nu s-ar mai numi închisoare”, a declarat un deţinut, potrivit sursei citate. 200 de deținuți au parte de un meniu special Din cei 800 de deținuți, 200 au parte de un meniu special. Unii nu mănâncă porc, alții nu au voie zahăr, deși pare aproape imposibil să hrănești un om cu 10 lei pe zi, personalul de la penitenciarul din Mioveni arată că se poate. Cele mai multe produse provin din producție proprie. „Cartofii sunt de la noi, varza e de la noi, dovlecelul este de la noi. Noi muncim singuri pe câmpurile noastre şi reuşim să facem treaba asta şi preţul e mult mai redus”, a subliniat Patric Ghebaru, directorul penitenciarului Mioveni. Un deţinut costă zilnic statul român aproape 62 de lei. Sunt aproape 26.000 de deţinuţi, așadar România plăteşte peste 1 milion şi jumătate de lei pe zi. Recomandările autorului:
Iepurașul de Paște: Legenda și originea personajului care aduce cadouri copiilor
Deși originea sa nu este complet clară, se crede că iepurașul de Paște își are rădăcinile în festivități păgâne, fiind ulterior integrat în creștinism. Astăzi, el reprezintă fertilitatea, reînnoirea și speranța, concepte care se aliniază cu spiritul Paștelui. Dar cum a apărut această tradiție? Care este originea poveștii iepurașului de Paște? Povestea iepurașului de Paște își are originea în Europa. Iepurele era un simbol al fertilității, asociat cu zeița Eostre, divinitate a primăverii. Odată cu apariția creștinismului, această figură a fost integrată în sărbătorile pascale, ajungând să simbolizeze învierea și viața nouă. În secolul al XVII-lea, imigranții germani au dus tradiția „Osterhase” (iepurașul de Paște) în Statele Unite. Conform legendei, acest iepure aducea ouă decorate copiilor care se purtau frumos. În timp, ouăle de ciocolată au fost adăugate în tradiție, aceasta devenind populară în întreaga lume. Astăzi, iepurașul de Paște este un simbol universal care combină elemente religioase și culturale. Imaginea sa evocă bucurie și speranță, conectând oamenii cu spiritul de reînnoire specific acestei sărbători. Iepurele a fost asociat și cu luna în culturile vechi, datorită ciclului său de reproducere și apariției în nopțile cu lună plină. Această legătură i-a întărit simbolismul de fertilitate și reînnoire, integrat ulterior în Paștele creștin. Astfel, povestea iepurașului de Paște unește elemente naturale, spirituale și culturale într-o tradiție bogată. Ce înseamnă Paștele? Paștele este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinismului, comemorând învierea lui Iisus Hristos. Totuși, semnificația sa depășește dimensiunea religioasă, simbolizând și reînnoirea, renașterea și speranța, teme prezente în numeroase culturi de-a lungul istoriei. În tradiția iudaică, Paștele (Pesah) amintește de eliberarea poporului evreu din robia Egiptului. Acest eveniment istoric a influențat sărbătoarea creștină, care a preluat ideea de eliberare și a asociat-o cu învierea lui Iisus. Povestea iepurașului de Paște se leagă de aceste semnificații, deoarece iepurele și ouăle simbolizează viața nouă și fertilitatea. Astfel, Paștele devine o sărbătoare care unește dimensiunea spirituală cu cea culturală, transmițând un mesaj universal de speranță. Cum se sărbătorește Paștele în alte țări? În America Latină, de pildă, Paștele este celebrat printr-o combinație de tradiții religioase și culturale. În Mexic, ca și în Spania, de exemplu, procesiunile și reprezentările Patimilor lui Hristos sunt elemente centrale, în timp ce în Argentina și Chile au loc privegheri și slujbe speciale. Povestea iepurașului de Paște este prezentă și în aceste celebrări. În țări precum Peru, Columbia, Argentina și Chile, este obișnuit să se ofere ouă de ciocolată și să se organizeze vânători de ouă decorate, mai ales pentru copii. Aceste activități, inspirate de iepurașul de Paște, îmbină partea religioasă cu cea ludică, creând o experiență specială pentru familii. Deși tradițiile diferă, spiritul Paștelui rămâne același: un moment de reflecție, reînnoire și celebrare a vieții. Povestea iepurașului de Paște, cu simbolismul său legat de fertilitate și speranță, continuă să fie un element important al acestor sărbători. Tradiții Specifice din țări ortodoxe În Grecia, lumânările de Paște (pasxalines lampades) sunt adesea decorate creativ. În Corfu, tradiția implică aruncarea vaselor de lut pe fereastră în Sâmbăta Mare. Rusia prepară „kulich” (un cozonac înalt) și „paskha” (brânză de vaci cu fructe confiate), fiind adesea binecuvântate la biserică. Serbia pune accent pe decorarea ouălor cu ceară și ierburi, iar primul ou înroșit, numit „cuvarcucja” (paznic), este păstrat pentru protecția casei.
Mesaje de Paște. Cele mai frumoase urări și felicitări pe care le poți trimite apropiaților
Cel mai frumos este ca după Înviere să suni oamenii care îți sunt dragi, care din păcate nu-ți sunt alături. De obicei îi numeri pe degete. Dar telefonul poate avea sute de numeree, în funcție și de meserie. În asfel de cazuri, telefonul bibăie sau vibrează în disperare. Dacă să iei agenda cu obligații la mână, te prinde Crăciunul. Așa că avem WhatsApp ori Facebook care au tacâmul complet de urări pentru toate și toți, comprimă Mediafax. Evident, nu urezi, bifezi. Mesaje de Paște „Fie ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în suflet linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat!” „Sărbători fericite încărcate de lumină, seninătate, bucurie şi dragoste!” „Căldură în suflet, familie reunită, sentimente împărtăşite, satisfacţie maximă şi baftă la ciocnit ouă!” „Lumina Sfintei Învieri să îţi aducă bucurie, iubire şi o minune care să îţi schimbe viaţa în cel mai frumos mod posibil!” „Sfânta sărbătoare de Paşte este un moment în care dragostea, pacea şi seninătatea se unesc în numele Domnului. Hristos a înviat!” „Fie ca sfânta sărbătoare a Învierii Domnului să-ţi aducă cele 4 taine divine: încredere, lumină, iubire, speranţă. Clipe de neuitat alături de cei dragi şi numai realizări!” „E atâta lumină în jur, pentru fiecare dintre noi. Lasă lumina să intre în casa sufletului tău şi te vei simţi cu adevărat împlinit. Azi, în zi de sărbătoare să coboare liniştea şi pacea. Minunea Învierii lui Iisus să dăinuie în inimile voastre, să vă lumineze viaţa şi să vă aducă renaşterea credinţei, speranţei şi bucuriei cu bunătate şi căldură în suflet. Hristos a înviat!” „Bucuria vine din lucrurile mărunte, dragostea faţă de frumos vine din trăirile noastre. Trăieşte cu adevărat Învierea Domnului!” „Abia aştept să ajung lângă voi, cei dragi sufletului meu. Până atunci aveţi grijă de voi şi faceţi curăţenie în casă şi în suflete. Se apropie Marea Sărbătoare a Învierii Domnului. Să o întâmpinăm aşa cum se cuvine!” Fie ca Sfintele Sărbători să ne facă viaţa mai frumoasă, casa mai bogată şi masa îmbelşugată. Fie ca Învierea Mântuitorului să ne facă să aducem lumină, căldură şi iubire în suflet. „Sufletul mi se umple de lumină gândindu-mă la sărbătoarea ce se apropie, la noaptea de Înviere, la mine şi la tine, la sentimentele ce ne apropie în fiecare zi tot mai mult! Hristos a înviat!” „Redescoperă sentimentele sincere ce ţi se adăpostesc în suflet, fii mai bun cu cei ce au nevoie de dragoste şi sprijin şi la fel de iubitor şi plin de caldură cum numai tu ştii să fii!” „Iisus a fost un crin printre spini, iar tu, prin dragostea lui, ai devenit un crin printre crini. Hristos a înviat!” „Poate o să ţi se pară complet lipsit de originalitate, dar ştii că vorbele simple sunt şi cele mai frumoase. Aşa că Hristos a înviat!” „Sper ca Paştele să-ţi întărească încrederea şi speranţa! Hristos a înviat!” „Fie ca lumina Învierii Mântuitorului să vă inunde casa şi să vă aducă numai armonie, fericire şi multă iubire. Paşte fericit!”. Mesaje pentru prieteni „Îți doresc un Paște fericit, cu liniște, zâmbete și oameni dragi aproape!” „Fie ca lumina Învierii să îți aducă energie bună și speranță!” „Paște fericit! Să ai parte de zile liniștite și multe motive de bucurie!” „Îți trimit un gând bun și cele mai sincere urări de bine în ziua Învierii!” „Să ai sărbători frumoase, cu pace în suflet și bucurie în casă!” Mesaje scurte „Hristos a înviat! Paște fericit!” „Lumină, pace și bucurie! Sărbători fericite!” „Paște binecuvântat alături de cei dragi!” „Fie ca lumina Învierii să îți aducă liniște.” „Sărbători cu pace și multă bucurie!” „Gânduri bune și un Paște fericit!” Recomandarea autorului: FELICITĂRI DE PAȘTE: Imagini cu mesaje pe care le puteți trimite de PAȘTE
Momentul în care Lumina Sfântă de la Mormântul Sfânt nu s-a aprins
Ceremonia Luminii Sfinte, celebrată în fiecare an în Sâmbăta Mare la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, rămâne una dintre cele mai cunoscute, dar și controversate tradiții ale creștinismului răsăritean. De-a lungul timpului, istoria consemnează câteva momente în care se spune că lumina sfântă nu s-ar fi arătat, relatează Mediafax. FOTO – Caracter ilustrativ Istorici invoca cel mai frecvent cazul din anul 1100, la scurt timp după ce Ierusalimul a fost cucerit de către cruciați. După ce controlul asupra bisericii a fost preluat de latini, ceremonia a fost condusă de patriarhul latin Daimbert, însă acesta nu ar fi reușit să obțină Lumina Sfântă „în mod miraculos”. O lucrare istorică mai veche, publicată în The English Historical Review, reia la rândul ei cronici orientale care menționează că, în Săptămâna Mare din acel an, „minunea” nu s-ar fi produs în ziua de sâmbătă, ci abia mai târziu, în lipsa latinilor și în prezența clerului grec și sirian. În următoarele secole întâmplarea din 1100 a devenit un argument în disputa dintre clerul răsăritean și cel apusean. Anul în care lumina sfântă a venit din altă parte Pe lângă episodul din 1100, cel mai cunoscut evocat în mediul ortodox este cel din 1579, legat de așa-numita „coloană despicată”. Potrivit tradiției ortodoxe, patriarhul grec-ortodox Sofronie al IV-lea și credincioșii ortodocși nu ar fi fost primiți în Biserica Învierii, astfel că ceremonia nu s-ar fi desfășurat pentru cei din interior. Se spune că patriarhul a rămas în rugăciune în curtea exterioară, lângă una dintre coloanele de la intrare, iar focul ar fi apărut în mod miraculos, despicând acea coloană. Una dintre cele mai vechi relatări ale evenimentului se află în Codex Monacensis Graecus 346, copiat în 1634, care reproduce un text redactat în 1608, la 29 de ani după evenimentul descris. Această distanță cronologică face ca episodul să fie contestat de mulți istorici. Recomandările autorului:
Programul magazinelor de Paște în 2026! Zilele în care supermarketurile sunt închise
Programul magazinelor de Paște în 2026 este adaptat pentru această perioadă a sărbătorilor. Marile lanțuri comerciale din Iași au ajustat programul de funcționare în perioada sărbătorilor pascale. Majoritatea magazinelor din Iași vor fi închise duminică, 12 aprilie 2026, iar activitatea va fi reluată treptat, începând de luni. Programul magazinelor de Paște în 2026 s-a modificat în această perioadă Cei care vor să facă cumpărăturile pe ultima sută de metri trebuie să știe că sâmbătă, 11 aprilie, Carrefour va avea un program redus, cu închidere la ora 19:00. În prima zi de Paște, duminică, 12 aprilie 2026, toate unitățile vor fi închise. Activitatea va fi reluată luni, 13 aprilie, când magazinele vor funcționa în intervalul 07:00-22:00, revenind ulterior la programul obișnuit. În ceea ce privește programul Lidl de Paște, acesta este următorul: sâmbătă, 11 aprilie 2026, unitățile vor avea program redus, fiind deschise între 07:00 și 18:00. În zilele de duminică, 12 aprilie, și luni, 13 aprilie 2026, toate magazinele Lidl din România vor fi închise. Activitatea din aceste magazine va fi reluată începând de marți, 14 aprilie 2026, când rețeaua va reveni la programul obișnuit de funcționare. În ceea ce privește rețeaua de supermarketuri Kaufland, magazinele vor funcționa după un program adaptat în perioada sărbătorilor pascale. Sâmbătă, 11 aprilie, magazinele Kaufland din Iași vor funcționa în intervalul 07:00-18:00. În prima zi de Paște, duminică, 12 aprilie 2026, toate magazinele Kaufland din România vor fi închise. Activitatea va fi reluată luni, 13 aprilie, cu un program redus, între orele 09:00 și 18:00. Un nou hipermarket Kaufland va fi deschis la Iași. Supermarketurile din Iași vor fi închise în prima zi de Paște 2026 În ceea ce privește programul Mega Image de Paște, în acest an, magazinele vor funcționa conform orarului standard. Sâmbătă, 11 aprilie, unitățile comerciale vor avea program redus, urmând să se închidă la ora 19:00. În prima zi de Paște, duminică, 12 aprilie 2026, toate magazinele Mega Image vor fi închise. Activitatea va fi reluată luni, 13 aprilie, într-un interval redus, între orele 09:00 și 19:00. Începând de marți, 14 aprilie, magazinele vor reveni la programul normal de funcționare. Magazinul Auchan din Iași va fi deschis sâmbătă, 11 aprilie, până la ora 18:00. În prima zi de Paște, duminică, 12 aprilie 2026, unitatea va fi închisă. Luni, 13 aprilie, magazinul Auchan își va deschide porțile cu un program normal. Programul magazinelor Penny este următorul: sâmbătă, 11 aprilie, programul va fi redus, magazinele urmând să funcționeze în intervalul 07:00-18:00. În prima zi de Paște, duminică, 12 aprilie 2026, toate magazinele Penny din România vor fi închise. Începând de marți, 14 aprilie 2026, unitățile vor reveni la programul normal de funcționare. Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Iași a amendat supermarketurile cu 430 de amenzi, în valoare de 3,6 milioane de lei, în anul 2025. Pe de altă parte, programul magazinelor de Paște în 2026 este adaptat pentru această perioadă a sărbătorilor. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
De ce se ciocnesc ouăle roșii de Paște și ce simbolizează acest obicei vechi
Ouăle roșii sunt unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Sărbătorii Paștelui, alături de pască și alte preparate tradiționale. În mod obișnuit, acestea se pregătesc în Joia Mare, zi despre care există credința că ouăle vopsite atunci nu se strică tot anul, ba chiar rezistă foarte mult timp fără să se altereze. Obiceiul vopsirii ouălor înainte de Paște este explicat prin mai multe legende creștine care leagă acest simbol de patimile lui Iisus Hristos. Una dintre cele mai răspândite povești spune că Maica Domnului a venit la locul răstignirii cu un coș de ouă, pe care l-a așezat sub cruce. În acel moment, ouăle s-au înroșit de la sângele vărsat de Mântuitor pentru mântuirea lumii. O altă legendă arată că, atunci când Iisus a fost lovit cu pietre, acestea s-au transformat în ouă roșii în clipa în care l-au atins. De asemenea, o altă istorisire spune că, după răstignire, fariseii au organizat un ospăț, iar unul dintre ei ar fi spus: „Când va învia cocoşul pe care-l mâncăm şi ouăle fierte vor deveni roşii, atunci va învia şi Iisus”. Imediat, pe loc, ouăle s-au înroșit, iar cocoșul a început să bată din aripi, semn al miracolului. De ce facem ouăle colorate Tradiția oferirii ouălor colorate este însă mult mai veche decât creștinismul. Cu secole înainte de Hristos, oamenii ofereau ouă decorate la marile sărbători, în special la cele care marcau reînnoirea timpului. Oul era considerat un simbol al vieții, al regenerării și al continuității. În credința creștină, el îl reprezintă pe Creator și ideea de renaștere, fiind asociat cu Învierea lui Iisus, asemenea puiului care iese din coajă și începe o nouă viață. Culoarea roșie are o semnificație profundă. Ea simbolizează sângele lui Iisus Hristos vărsat pe cruce, dar și focul, care are rol purificator. În prezent, ouăle nu sunt vopsite doar în roșu, ci și în alte culori precum galben, verde sau albastru, culori care vestesc bucuria primăverii. În unele cazuri, ouăle sunt colorate și în negru, culoare care amintește de suferința lui Hristos. În anumite zone din țară, mai ales în Bucovina, se păstrează tradiția încondeierii ouălor, care a devenit o adevărată formă de artă populară. Meșterii populari folosesc tehnici speciale pentru a crea modele diferite, frumoase, inspirate din natură sau din simboluri religioase. Aceste ouă sunt numite și „ouă muncite”, fiindcă realizarea lor necesită răbdare și multă atenție. Modelele folosite includ motive geometrice, plante, animale sau simboluri astrale. Pe ouă apar desene precum frunze, brazi, flori, spice de grâu, pești, coarne de cerb, steaua magilor sau crucea. De asemenea, unele modele sunt inspirate din motivele tradiționale de pe hainele populare. De obicei, pentru decorare se folosesc mai multe culori, pentru că fiecare are o semnificație diferită. Roșul simbolizează dragostea, focul și viața, negrul reprezintă eternitatea și suferința, galbenul sugerează lumina și bogăția recoltelor, verdele indică natura și speranța, iar albastrul este asociat cu sănătatea și cerul senin. Ouăle pot fi fierte sau golite de conținut și decorate ulterior, inclusiv cu mărgele sau vopsele speciale. În unele regiuni, se realizează și ouă decorative din lemn sau lut. Ciocnitul ouălor Ciocnitul ouălor este un moment important al sărbătorii. După slujba de Înviere, oamenii se adună la masă și respectă un ritual bine stabilit. De obicei, cel mai în vârstă bărbat începe, lovind oul său de oul altei persoane și spunând: „Hristos a Înviat!”, iar răspunsul este: „Adevărat a Înviat!”. Oul care se sparge este oferit celui care l-a ciocnit. În Transilvania, există obiceiul ca, la începutul mesei, capul familiei să ia un ou sfințit la slujba de Înviere, să îl curețe și să îl împartă tuturor celor prezenți, ca un gest cu valoare simbolică și religioasă. Cojile ouălor nu sunt aruncate la întâmplare. În unele locuri, acestea sunt aruncate pe pământ, pentru a ajuta fertilitatea solului, iar în alte zone sunt aruncate în ape curgătoare, ca semn pentru cei plecați că a sosit Paștele. Din punct de vedere spiritual, ciocnitul ouălor simbolizează jertfa și Învierea lui Iisus Hristos și este permis doar în perioada dintre Paște și Înălțare. Obiceiul vopsirii ouălor are rădăcini și în primele comunități creștine din Mesopotamia. Acolo, ouăle erau colorate în roșu pentru a simboliza sângele lui Hristos. În timp, tradiția s-a extins în bisericile ortodoxe, iar mai târziu a ajuns și în cele catolice și protestante din Europa. Primii misionari creștini au început să folosească și alte culori, fiecare cu o semnificație aparte. Galbenul simboliza lumina și Învierea, albastrul sugera iubirea divină, iar roșul rămânea legat de sacrificiul lui Hristos. Uneori, pe ouă erau pictate scene biblice, care erau oferite copiilor sau credincioșilor. Există și dovezi arheologice care arată că decorarea ouălor este mult mai veche decât creștinismul. În Africa, au fost descoperite fragmente de coajă de ou de struț decorate, vechi de mii de ani, dar originea exactă a acestor practici nu este cunoscută. Cu toate acestea, semnificația actuală a ouălor roșii rămâne strâns legată de sărbătoarea Învierii și de tradițiile creștine.
Sondaj INSCOP Research. Trei sferturi dintre români vor participa la slujba de Înviere și vor petrece Paștele acasă
Majoritatea românilor intenționează să meargă la Slujba de Înviere anul acesta, arată ultimul Barometru Informat.ro – INSCOP Research. Mai exact, trei din patru români spun că vor participa la ceremonia religioasă, iar un procent similar afirmă că își vor petrece sărbătorile Pascale acasă. Conform datelor, doar 2.5% declară că vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% intenționează să călătorească în străinătate, relevă sondajul realizat între 1 și 7 aprilie 2026. Semnificația Paștelui pentru români Conform cercetării INSCOP, 73.4% dintre români văd Paștele ca pe o sărbătoare religioasă. Datele spun că 12.1% îl consideră o sărbătoare de familie, 6.9% ca o tradiție culturală, 5.4% ca pe o sărbătoare comercială, 0.9% îl percep ca perioadă liberă din an, iar 0.4% au alte opinii. Totodată, 0.9% nu au răspuns sau nu știu. Sunt câteva categorii specifice care consideră Paștele în primul rând religios: votanții PSD și AUR, persoanele peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sau urban mic. În schimb, votanții PNL, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu studii superioare și angajații din sectorul public percep sărbătoarea mai mult ca o ocazie de reuniune familială. Participarea la Slujba de Înviere în 2025 Anul trecut, 65.9% dintre cei chestionați au participat la slujba de Înviere, în noaptea de Paști, în timp ce un procent de 34% nu au luat parte la eveniment. Ponderea celor care nu au răspuns a fost de 0.1%. Participanți mai numeroși decât media sunt votanții AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul public. Cei care nu au participat mai frecvent decât restul populației includ votanții PNL, persoanele peste 45 de ani și cei cu studii superioare. Intenția de participare în 2026 Pentru slujba din acest an, informațiile colectate de INSCOP arată că 75.6% dintre români declară că vor merge la Slujba de Înviere, în timp ce 21.7% nu intenționează acest lucru. 2.7% nu au răspuns sau nu știu. Cei mai dornici să participe sunt votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la stat și utilizatorii de Facebook și Instagram. În schimb, cei care nu vor participa mai des decât media sunt votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare și locuitorii din orașe mici. Planurile pentru minivacanța de Paște Sondajul arată că 76.2% dintre respondenți își vor petrece Paștele acasă. De asemenea, 9.6% vor merge la rude sau prieteni, 2.5% vor pleca în vacanță în țară, iar 1.8% în străinătate. Aceleași date arată că 3.7% nu s-au decis încă, 6% nu vor face nimic special, iar 0.2% nu știu sau nu răspund. Mai mulți decât media vor rămâne acasă: votanții PSD, persoanele peste 60 de ani și locuitorii din mediul rural. Cei care vor merge la rude sau prieteni mai des decât media sunt votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Capitalei și angajații la stat. INSCOP arată că în vacanță la țară intenționează să plece mai mulți decât media: votanții USR și persoanele între 30 și 44 de ani. Metodologia sondajului Datele au fost culese între 1 și 7 aprilie 2026 prin metoda CATI, adică interviuri telefonice. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
Cozonacul de Paște: Cum să obții cei mai pufoși cozonaci care se desfac fâșii-fâșii
Cozonacul nu lipsește niciodată de pe masa de Paște, dar diferența dintre unul banal și unul cu adevărat reușit se vede din prima felie. Textura aerată, miezul care se desface în fâșii și aroma intensă nu apar întâmplător, ci sunt rezultatul unor tehnici bine stăpânite. Potrivit explicațiilor oferite pentru Digi24.ro de bucătarul Mehrzad Moghazehi, respectarea strictă a pașilor de preparare face diferența între un cozonac obișnuit și unul care se desface în fâșii, cu miez aerat și aromat. Rețeta clasică de cozonac cu nucă, cacao și rahat Prepararea cozonacului începe cu umplutura, care trebuie să fie omogenă și complet răcită înainte de utilizare. Ingrediente pentru umplutură 320 g lapte 200 g unt 320 g zahăr 200 g cacao 600 g nucă măcinată 500 g rahat Preparare umplutură Se încălzesc laptele și untul la foc mic. După topirea untului, se adaugă zahărul și se amestecă până aproape de dizolvare. Se încorporează cacao, obținându-se o cremă omogenă. După răcire completă, se adaugă nuca măcinată și rahatul. Maiaua, pas esențial pentru creștere 100 g drojdie 50 g zahăr 200 g lapte călduț Drojdia se amestecă cu zahărul și laptele călduț și se lasă 10-15 minute până devine spumoasă. Ingrediente pentru aluat 800 g lapte 600 g zahăr coajă de lămâie și portocală 20 g esență de vanilie 5 ouă întregi + 5 gălbenușuri 18 g sare puțină curcuma 2 kg făină 350-370 ml ulei Prepararea aluatului Laptele se încălzește și se amestecă cu zahărul și aromele. Ouăle se bat separat cu sare. Într-un vas mare sau mixer se adaugă: laptele aromat maiaua ouăle Se încorporează treptat făina cernută, apoi uleiul cald, în mai multe etape. Aluatul se frământă aproximativ 20 de minute, până devine elastic și bine legat. Se acoperă cu un prosop și se lasă la dospit 60-90 de minute, până își dublează volumul. Formarea cozonacilor Pentru fiecare cozonac: se folosesc două bucăți de aluat de aproximativ 430 g fiecare se întinde și se unge cu cremă se adaugă nucă și rahat se rulează și se împletesc Cozonacii se așază în forme și se mai lasă la dospit aproximativ 50 de minute. Coacere și răcire Se ung cu ou și se coc la 160°C timp de 45-60 de minute. După coacere, se acoperă cu un prosop și se lasă la răcit 7-8 ore înainte de consum. Variante moderne de cozonac Pe lângă rețeta clasică, pot fi preparate și variante adaptate gusturilor actuale, fără a schimba tehnica de bază. Cozonac cu nucă prăjită și portocală confiată Această variantă combină nuca cu miere, zahăr brun, rom și scorțișoară, la care se adaugă bucăți de portocală confiată. Rezultatul este un cozonac mai aromat, cu gust intens și textură bogată. Cozonac cu cremă de fistic Pentru o variantă modernă, umplutura poate fi realizată din ciocolată albă, frișcă și pastă de fistic, completată cu coajă de portocală. Crema trebuie răcită complet înainte de utilizare, pentru a păstra structura aluatului. Sfaturi esențiale pentru un cozonac reușit Pentru un rezultat corect, drojdia trebuie activată în lapte călduț împreună cu zahăr, ceea ce ajută la o dospire eficientă. Crema folosită la umplutură trebuie să fie complet rece înainte de a fi întinsă pe aluat, pentru a evita modificarea texturii. După frământare, aluatul trebuie acoperit doar cu un prosop și lăsat să crească într-un loc cald, fără a fi etanșat. În final, cozonacul trebuie lăsat să se răcească lent, timp de câteva ore, pentru a-și păstra textura pufoasă și a evita îndesirea miezului. Aceasta este structura corectă pentru un cozonac reușit, în care fiecare etapă contează. Respectarea acestor pași face diferența dintre o rețetă obișnuită și un rezultat cu adevărat reușit, exact așa cum se făcea în mod tradițional.