Experimentul lui Patrick Andre de Hillerin: Am vrut să mai verific dacă Temu ocolește sau nu taxa Temu impusă de cuplu econo-comic Bolojan-Guda
Jurnalistul Patrick Andre de Hillerin a făcut un experiment și a plasat o comandă pe Temu. Acesta a aflat că taxa este de 0 lei pentru o comandă în valoare de aproape 80 de lei. El a vrut să vadă mai mult dacă Temu ocolește taxa impusă de guvernul Bolojan, ceea ce se și întâmplă. „Tocmai am făcut o comandă pe Temu. 5 produse, 74,8 lei, transport gratuit, zero taxe pe colet. Pentru că, deși pleacă din China, nu intră în România din China. Nu aveam neapărat nevoie de toate produsele respective, dar am zis să mai verific o dată dacă Temu ocolește sau nu taxa Temu impusă de cuplu econo-comic Bolojan-Guda. Pare că o cam ocolește”, a precizat jurnalistul. Experimentul jurnalistului Patrick Andre de Hillerin Acesta consideră că cei de la Boardingpass oferă informații eronate cu privire la diminuarea numărului de zboruri din China pe Otopeni. Deși au aterizat mai puține avioane anul acesta, față de decembrie 2025, numărul este același ca într-o lună normală. Ceea ce a scăzut cu adevărat este numărul coletelor. „Dacă, însă, îi citim pe cei de la Boradingpass, informația că au scăzut intrările de colete/mărfuri din China, mai ales pe Otopeni, este „o mizerie”. Au verificat ei și e fals. Adică da, au aterizat mai puțin avioane cargo pe Otopeni în ianuarie 2026 decât în decembrie 2025, dar sunt tot atâtea ca într-o lună normală din 2025, spun ei. Problema nu era la avioanele cargo. Că taxa Temu nu se aplică per avion, ci per colet cu valoare mai mică de 150 de euro. Iar comisionarii din vamă, ăia pe la care trec inclusiv coletele de e-commerce, spun că volumul de colete de e-commerce a scăzut dramatic în ianuarie 2026. Nu numărul de avioane cargo, ci numărul de colete. De ce, totuși, ai face o ticăloșie din asta De ce să încerci să manipulezi, comparând mere cu pere, avioane cu colete și așa mai departe?Mizerie este acest soi de fact-checking mincinos și aparent „smart” Nu e smart, e o porcărie.”, a mai precizat jurnalistul. Poșta Română în pericol Jurnalistul trage și un semnal de alarmă cu privire la Poșta Română. Odată implementată măsura taxei pe colete din China, instituția are de suferit, pentru că nu va mai procesa un flux atât de mare de colete, ceea ce o ținea în viață. „În ultmii doi ani, Poșta Română a supraviețuit datorită numărului imens de colete Temu/Shein/Alibaba pe care le-a procesat, pe relația directă cu China. Vom vedea dacă anul acesta, cu taxa Temu, Poșta Română va mai avea ce procesa. Dacă nu, pot să și-o treacă și pe asta la victime, alde Bolo și Delaco”, a încheiat jurnalistul. Recomandările autorului:
Jurnalistul Patrick André de Hillerin arată șocul produs de taxa pe coletele Temu: Traficul cargo a început să scadă dramatic
Jurnalistul Patrick André de Hillerin afirmă că introducerea taxei de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar a avut un efect imediat asupra traficului de marfă de pe aeroportul Otopeni. Potrivit acestuia, mărfurile nu mai ajung în România pe această rută, ci sunt redirecționate către alte state din Uniunea Europeană. „Știrea ultimelor zile vine de pe aeroportul Otopeni, unde traficul cargo a început să scadă dramatic. După ce, de la 1 ianuarie, a intrat în vigoare „Taxa Temu”, de 25 de lei pe colet extracomunitar, impusă de Ilie Bolojan și de marele gânditor economic Iancu Delaco, mărfurile care veneau pe Otopeni din afara UE pentru România, Grecia, Bulgaria și Austria au încetat să mai vină.” Acesta susține că scăderea traficului nu are legătură cu diminuarea comenzilor online, ci cu schimbarea rutelor de transport. În opinia sa, companiile aleg aeroporturi din țări unde nu există o astfel de taxă. „Nu pentru că nu se mai comandă mărfuri pe Temu, Shein, Alibaba etc., ci pentru că mărfurile alea sunt direcționate acum spre alte aeroporturi din Ue, în țări unde nu se aplică o astfel de taxă pe colet. Adică se duc în Bulgaria sau în Ungaria. În principal în Ungaria, pe aeroportul din Budapesta.” Jurnalistul afirmă că România are cea mai mare taxă de acest tip din UE și invocă exemplul Italiei, unde o măsură similară a produs efecte asemănătoare. „În România, taxa este de 25 de lei/colet, adică aproximativ 5 euro. O singură țară din UE a mai impus astfel de taxă: Italia, o taxă de 2 euro/colet. Și acolo a scăzut brusc traficul de mărfuri de pe aeroportul Malpensa, avioanele cargo alegând acum aeroportul din Budapesta, Ungaria, sau din Liege, Belgia. Bolojan și Delaco erau convinși că taxa Temu va aduce la buget în jur de 38 de milioane de euro anual, cel puțin.” Jurnalistul mai afirmă că estimările Guvernului în ceea ce privește încasările la buget nu se mai susțin, în condițiile în care mărfurile intră în Uniunea Europeană prin alte state. „Acum, însă, pentru că mărfurile/coletele vor tranzita o țară UE și vor intra în România cu proveniență UE, din țări unde Temu, Shein, Alibaba etc. și-au deschis filiale locale, taxa de 25 de lei pe colat nu va mai fi plătită, pentru că nu vorbim despre colete din afara UE. Deci încasările de 38 de milioane de euro din taxa Temu se duc vertiginos spre încasări ZERO. Mai nasol este că mărfurile respective, neintrând în UE prin România, statul român nu va mai încasa nici taxe vamale și nici TVA. Așadar, nu doar că Bolojan și Delaco nu vor aduce 38 de milioane la buget cu taxa lor, dar vor pierde încă 110 milioane de euro din taxe vamale și TVA. Este una dintre dovezile extrem de clare a incompetenței economice a lui Ilie Bolojan, care se mai și bazează pe sfaturile economice ale acestui închipuit de Iancu „Delaco” Guda.” AUTORUL RECOMANDĂ: Patrick André de Hillerin scrie despre jefuirea vilei lui Marilen Pirtea, care nu există în declaraţia de avere: „Hoții au devenit mai tari decât ANI” Patrick Patrick Andre de Hillerin denunță dubla măsură. Bolojan, aplaudat pentru un deficit mai mare decât deficitul lui Ciolacu, pentru care acesta era înjurat
Patrick de Hillerin îl pune la colț pe Miruță de la Economie
Deplasarea ministrului Economiei, Radu Miruță, în Arabia Saudită pe banii arabilor a declanșat un val de reacții în spațiul online. Ultimul pe listă este jurnalistul Patrick André de Hillerin, care ironizează discursul ministrului. Acesta se laudă cu reușite în beneficiul arabilor și poate fi chiar suspectat de trădarea intereselor naționale. Context în care ar fi oportună o demisie, punctează jurnalistul. Costurile vizitei ministrului Economiei, Radu Miruță, în Arabia Saudită ar fi fost suportate de gazde, inclusiv biletele de avion. Detaliile sunt furnizate chiar de Miruță. Ministrul susține că a bifat o serie de reușite ca parteneriate economice cu saudiții, anunţând chiar că a fost promovată o Hotărâre de Guvern prin care o companie de stat a primit licența de exploatare a grafitului. Cine trebuie să exploateze resursele statului – România sau arabii? În postarea sa, editorialistul Gândul atrage atenția că statul român ar trebui să aibă prioritate în exploatarea acestor resurse valoroase de grafit. Jurnalistul critică vizita lui „Miruță-Lavalieră, arogantul ăla gonflat de la Economie”. Ministrul Miruță se autodenunță. Recunoaște că a fost în Arabia Saudită pe banii „arabilor” ca să discute despre investițiile lor în România. Promite să dezvolte domenii schiabile cu banii lor „Miruță-Lavalieră, arogantul ăla gonflat de la Economie, s-a dus în Arabia Saudită pe banii unor posibili investitori în exploatarea grafitului din România. Da, mă, da. Saudiții i-au plătit unui ministru al României transportul, casa și masa ca să discute business cu el, de parcă Miruță ar fi stăpân pe resursele Românei și le-ar putea vinde cui vrea el, când vrea el. Dincolo de faptul că eu cred că resursele trebuie exploatate de către statul român, mai ales cele strategice, nu de către firme private, este absolut strigător la cer ca un ministru să se deplaseze la discuții de afaceri care ating resurse strategice și politici de stat pe banii celor direct interesați. Dacă vreo firmă saudită va câștiga vreo licitație legată de exploatarea grafitului, va fi direct mită”, scrie Patrick de Hillerin. „Nu spun că e caz de pușcărie (în alte țări ar fi), dar de demisie/demitere sigur e” Jurnalistul critică tonul populist al mesajelor ministrului la revenirea din Arabia Saudită și punctează că ar fi cazul să își dea demisia. „Din populismul ăsta penibil conform căruia nu mai cheltuim banii românilor pe deplasări, s-a ajuns ca un ministru să se pună în poziția de beneficiar de bunuri și servicii din partea cuiva interesat de resursele României. Este absolut inacceptabil. Oricum, România nu trebuie să vândă „dreptul de explaotare”, pe o redevență cel ami probabil ridicolă, ci ar trebui să vândă, pe bani buni, produsul finit. În al doilea rând, grafitul fiind la mare căutare în industria bateriilor, nu e nevoie ca Miruță-Lavalieră să se ducă să caute cumpărători prin lumea arabă, ci era suficient să anunțe că vom avea grafit de vânzare și veneau cumpărătorii la București. Nu te duci tu, ditamai ministrul, acasă la ăia care au interese aici (să zicem că ar fi fost vorba doar de oile și vacile de la noi pe care le cumpără Arabia Saudită), pe banii lor, să-i rogi să le faci niște servicii și înlesniri. Nu spun că e caz de pușcărie (în alte țări ar fi), dar de demisie/demitere sigur e”, încheie Patrick de Hillerin. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Patrick André de Hillerin, după ce Liiceanu l-a comparat pe Ilie Bolojan cu Moise: Cât costă o odă de la Liiceanu?”
Într-o nouă postare pe Facebook, Patrick André de Hillerin publică un text ce are ca titlu o întrebare: „Cât costă să–ți umezească fesele primul filosof al națiunii?” În continuare, el se întreabă cât anume „costă” o odă de la Liiceanu. Ei bine, pentru a da răspuns la propriile întrebări, jurnalistul vine cu o serie de documente, despre o licitație publică a Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai din Bihor, pentru închirierea unui spațiu de 160 mp pentru o librărie cu cafenea, care, în cele din urmă s-a dovedit a fi vorba despre o librărie și o cafenea Humanitas. Se știe că, încă din 1990, Liiceanu este directorul Editurii Humanitas. „Multă lume și-a pus această întrebare: „Cât costă o odă de la Liiceanu?”. Și eu, recunosc. Dar mă așteptam la ceva mai complicat, niște scheme prin APTOR, din care domnul Liiceanu să câștige mai mult, ca influencer. Ei bine, e mai simplu. Să o luăm puțin cronologic, pentru a vedea cât de rapid se mișcă lucrurile, dacă există voință politică. Pe 9 iulie 2025 se publică un prim anunț de licitație publică, al Bibliotecii Județene Gheorghe Șincai din Bihor, pentru închirierea unui spațiu de 160 mp pentru o librărie cu cafenea. Data limită de depunere a ofertelor este 1 august 2025. Pe 1 august 2025 apare al dopilea anunț de licitație publică, al aceleiași biblioteci, pentru același spațiu, semn că prima licitație nu a prea existat. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 25 august 2025. Pe 27 august 2025 apare deja informația că în spațiul cu pricina va ființa o librărie și o cafenea Humanitas. Pe 6 septembrie 2025 se publică oda domnului Liiceanu. Pe 7 septembrie se inaugurează librăria și cafeneaua Humanitas din sediul Bibliotecii Județene Gehroghe Șincai din Oradea, județul Bihor. Să nu uităm caietul de sarcini. Un singur lanț de librării putea răspunde cerințelor din acest caiet de sarcini, iar acesta era lanțul Humanitas. Apreciez la domnul Liiceanu că nu a dat limbile în avans, ci doar după ce a fost sigur de realizare. Slava!”, se arată în textul publicat de Patrick André de Hillerin. Autorul recomandă: Liiceanu vrea clonarea lui Bolojan și îl compară cu personajul biblic Moise. Cu Brătianu, Carol I, Coposu și alții. Vezi întreaga odă închinată premierului