Milionarul rus Pavel Durov explică într-un interviu cum i-a cerut Franța să cenzureze alegerile din România și Moldova
Durov a povestit că în perioada în care a fost blocat în Franța, i s-a propus o întâlnire cu șeful serviciilor de informații externe prin intermediul unui antreprenor tech cunoscut. În cadrul acestei întrevederi, i s-a cerut să restricționeze conținutul de pe Telegram care sprijinea candidatul conservator la prezidențialele din România. „Mi-au spus direct că guvernul francez nu sprijină acel candidat și m-au întrebat dacă sunt dispus să închid canalele care îl susțin sau care protestează față de candidații pro-europeni. Le-am răspuns că nu putem face asta, pentru că ar fi cenzură politică”, a declarat fondatorul Telegram. El a subliniat că platforma are reguli clare împotriva violenței, dar că nu va bloca dezbateri sau manifestații pașnice. „Dacă tu crezi că, pentru că sunt blocat aici, poți să-mi spui ce să fac, te înșeli amarnic. Aș prefera să fac de fiecare dată exact opusul”, a spus Durov. Potrivit acestuia, presiunile nu s-au limitat la România. În aceeași perioadă, prin intermediari, i s-a cerut să închidă canale din Republica Moldova, în contextul unor alegeri. „Ni s-a spus să luăm legătura cu guvernul moldovean pentru a rezolva situația. Am acceptat doar să verificăm dacă există conținut care încalcă regulile Telegram”, a adăugat el. „Am avut o mică dezbatere cu el despre moralitatea întregii situații. Și, la un moment dat, am decis să dezvălui conținutul acestei conversații, pentru că nu am semnat niciun NDA (n.r. Non Disclosure Agreement / Acord de confidențialitate) . Nu semnez niciodată NDA-uri cu oameni de acest fel. Vreau să pot spune lumii ce se întâmplă. Și pentru mine este destul de șocant să vezi oameni din guvernul francez încercând să profite de această situație — dacă nu cumva chiar au avut ceva de-a face cu declanșarea investigației în sine — și să o folosească pentru a-și atinge obiectivele politice sau geopolitice. Eu consider asta o tentativă de a mă umili personal și de a umili, colectiv, milioane de utilizatori Telegram. Și e destul de ciudat că aceeași agenție ne-a cerut să facem anumite lucruri și în Moldova. Chiar înainte de asta, cred că prin octombrie anul trecut sau septembrie, am fost arestat la Paris, la sfârșit de august. Și apoi, din nou, am fost abordat printr-un intermediar și întrebat: «Ați putea să dați jos niște canale în Moldova, pentru că sunt alegeri și ne temem să nu existe interferențe cu aceste alegeri? Ați putea să vă conectați cu reprezentanții guvernului Moldovei și să vă ocupați de asta?». Noi am spus: „Suntem bucuroși să ne uităm și să vedem dacă există conținut acolo care încalcă regulile noastre. Într-adevăr, existau câteva canale care încălcau regulile, foarte puține ce e drept, și au fost șterse” a explicat Durov. Durov a catalogat aceste demersuri drept „o tentativă de a-l umili personal și de a umili milioane de utilizatori Telegram colectiv”.
Fondatorul Telegram lansează acuzații false în contextul alegerilor din Moldova: După România, Moldova!, spun autoritățile franceze
„După România, Moldova! Durov adoră să facă acuzații în timpul alegerilor”, a transmis Ministerul francez de Externe pe platforma X, ca reacție la cele mai recente acuzații lansate în contextul alegerilor parlamentare din Republica Moldova de către Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram. Potrivit autorităților franceze, citate de Reuters, Durov a făcut același fel de acuzații și în primăvară, spunând că Franța ar fi încercat să manipuleze politica din România în perioada alegerilor. Miliardarul rus a revenit cu declarații similare în încercarea de a discredita sprijinul pro-european chiar în timpul votului, vizând în special Franța – unul dintre cei mai activi susținători ai integrării europene a Republicii Moldova și ai președintei Maia Sandu. Într-o postare scrisă pe X duminică, Durov a susținut că a fost abordat printr-un intermediar de către serviciile de informații externe ale Franței: „Mi s-a cerut, printr-un intermediar, să cenzurez anumite canale de Telegram pentru guvernul moldovean”. Miliardarul nu a dezvăluit identitatea intermediarului, mulțumindu-se să lanseze acuzații generale pentru a putea lăsa loc speculațiilor. Durov recunoaște: Eliminate pentru activitate ilegală „Câteva dintre ele, care încălcau în mod clar regulile noastre, au fost eliminate. Însă mi s-a spus că, în schimb, serviciile franceze vor spune lucruri bune despre mine judecătorului care a ordonat arestarea. Asta este inacceptabil”. „Dacă agenția a contactat într-adevăr judecătorul, atunci a fost o tentativă de interferență în actul de justiție. Dacă nu a făcut-o, dar a pretins că a făcut-o, înseamnă că a exploatat situația mea pentru a influența evenimentele politice din Europa de Est”, a scris Durov, încercând să își asume o poziție de integritate. Fondatorul Telegram se află la Paris, sub supraveghere judiciară. A fost arestat în 2024 pe un aeroport din Franța și este anchetat pentru presupuse activități de crimă organizată facilitate de Telegram. Autoritățile franceze au respins acuzațiile Campaniile de propagandă rusă împotriva Franței, ca aliat esențial al Republicii Moldova, s-au extins pe toate canalele. Pe TikTok, de exemplu, sprijinul extern acordat Moldovei și susținerii Maiei Sandu, în principal cel al lui Emmanuel Macron, a fost interpretat ca „dovadă a unei conspirații occidentale”, potrivit Expert Forum, care a dezvăluit sute de conturi TikTok cu activitate politică suspectă în Moldova, înaintea alegerilor. Ministerul francez de Externe a respins public afirmațiile lui Durov, sugerând că acestea fac parte dintr-un tipar de comportament: lansarea de acuzații în momente electorale cheie, cum s-a întâmplat anterior în România. Serviciul francez de informații externe a negat acuzațiile similare făcute de Durov în mai 2024, când acesta a afirmat, în același mod, că i s-a cerut să blocheze conturi ale unor voci conservatoare din România. Dezinformarea a circulat masiv și prin Telegram Cu peste 1 miliard de utilizatori activi lunar, Telegram este una dintre cele mai populare aplicații de mesagerie din fostul spațiu sovietic. În Moldova, platforma joacă un rol important în comunicarea politică, fiind folosită intens atât de guvern, cât și de opoziție. Autoritățile europene și-au exprimat des îngrijorarea privind dezinformarea și lipsa controlului pe această platformă, în special în perioadele electorale.
Pavel Durov s-a hotărât ce face cu banii – Averea fondatorului Telegram, pe mâinile celor 106 copii ai săi
Pavel Durov, fondatorul aplicației Telegram, afirmă că întreaga sa avere estimată la 13,9 miliarde de dolari va fi împărțită între mai bine de 100 de copii despre care susține că i-a conceput, inclusiv prin intermediul unei clinici de fertilitate. Într-un interviu acordat revistei franceze Le Point, antreprenorul rus Pavel Durov a anunțat că averea sa impresionantă, estimată la aproape 14 miliarde de dolari, va fi moștenită de toți copiii săi, un număr care, conform spuselor sale, depășește 100, scrie BBC. O avere împărțită la peste 100 de moștenitori Fondatorul Telegram spune că este tatăl oficial a șase copii cu trei partenere, însă, potrivit unei clinici de fertilitate la care a donat spermă în urmă cu 15 ani, ar fi fost concepuți peste 100 de copii în 12 țări. „Toți sunt copiii mei și vor avea aceleași drepturi! Nu vreau să se sfâșie între ei după moartea mea”, a declarat Durov pentru publicația franceză. În plus, el precizează că niciunul dintre acești moștenitori nu va avea acces la bani timp de 30 de ani: „Vreau să trăiască normal, să se formeze singuri, să învețe să aibă încredere în ei, să creeze, nu să depindă de un cont bancar”. Controverse și probleme legale în Franța Durov, în vârstă de 40 de ani, este cunoscut nu doar pentru aplicația Telegram, care pune accent pe confidențialitate și criptare, dar și pentru poziția sa provocatoare în fața autorităților. Autoexilat și acuzat în Franța de lipsă de cooperare în combaterea criminalității online, el a fost arestat anul trecut pe un aeroport francez. Autoritățile îl suspectează că nu a moderat corespunzător conținutul de pe Telegram, permițând proliferarea traficului de droguri, a abuzurilor sexuale asupra minorilor și a fraudelor. Fondatorul Telegram neagă categoric acuzațiile și susține că sunt „complet absurde”: „Faptul că infractorii folosesc serviciul nostru de mesagerie, printre multe altele, nu înseamnă că cei care îl administrează sunt și ei infractori.” Reprezentanții Telegram au mai afirmat anterior că aplicația dispune de mecanisme adecvate de moderare. Durov mai spune că și-a redactat testamentul din motive de securitate: „Jobul meu implică riscuri, apărarea libertăților îți aduce mulți dușmani, inclusiv în statele puternice”. Aplicația Telegram depășește în prezent un miliard de utilizatori activi lunar, fiind una dintre cele mai populare platforme de mesagerie din lume. Cu toate acestea, implicarea sa în scandaluri și controverse continuă să atragă atenția presei și a autorităților internaționale.
Rusia îl acuză pe Macron că l-ar fi reținut pe fondatorul Telegram pentru a influența alegerile din România
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a declarat că Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, ar fi fost arestat de autoritățile franceze. Potrivit Rusiei, președintele Emmanuel Macron ar fi luat această măsură pentru a influența rezultatul alegerilor din România, motivând că altfel „candidatul dictaturii liberale” nu ar fi avut nicio șansă de succes într-un context legitim. Aceste acuzații fac parte dintr-un val mai amplu de retorici tensionate între Moscova și Occident, care se acutizează pe fondul conflictelor geopolitice și al crizei de încredere tot mai adânci între cele două blocuri. Rusia susține că această presupusă arestare are scopuri mai degrabă politice decât legale, acuzând Occidentul de interferențe în procese democratice străine. Telegram, în centrul unor controverse globale Platforma de mesagerie Telegram, cunoscută pentru politica sa de confidențialitate strictă și pentru evitarea cenzurii, a fost de-a lungul timpului în mijlocul mai multor dispute internaționale. Lansată de Pavel Durov, Telegram a devenit un instrument de comunicare esențial pentru activiști, organizații și utilizatori individuali care își doresc să transmită mesaje fără supraveghere. Cu toate acestea, liderii din mai multe țări și regiuni, inclusiv Uniunea Europeană, au exprimat îngrijorări cu privire la potențialul Telegram de a facilita propagarea dezinformării sau activismului ce contravine legislațiilor naționale. Așa-numita arestare a lui Durov alimentează presupunerea că platforma sa ar putea fi privită ca o amenințare la nivel politic în anumite contexte. Un joc al influenței și al retoricii Incidentul evidențiază semnificația tot mai mare a spațiului digital în jocurile de putere internaționale. Deși informațiile legate de reținerea lui Pavel Durov nu au fost confirmate de surse franceze independente, declarațiile Rusiei indică amplificarea tensiunilor dintre cele două tabere. Reacția comunității internaționale rămâne de urmărit, mai ales în contextul în care acuzațiile Kremlinului includ și referiri directe la alegerile din România. Dacă aceste afirmații sunt în întregime bazate pe fapte reale sau doar o strategie de propagandă rusească, rămâne un subiect deschis dezbaterii, dar accentuează complexitatea relațiilor dintre Moscova și guvernele occidentale.
De ce a mințit Pavel Durov, șeful Telegram, când a spus că vine să depună mărturie pentru George Simion. El are interdicție de a părăsi țara
Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a anunțat public că este „gata să vină” în România pentru a depune mărturie în favoarea liderului AUR, George Simion, după ce acesta a contestat alegerile prezidențiale la Curtea Constituțională. Problema e că, juridic și logistic, Durov nu poate părăsi Franța fără autorizație oficială. Declarația sa, deși spectaculoasă, intră astfel în zona retoricii fără acoperire – o promisiune imposibil de onorat în contextul legal actual. De ce? Pentru că, în prezent, Durov se află sub control judiciar în Franța, fiind investigat oficial într-un dosar complex ce implică acuzații grave privind activități ilegale desfășurate prin aplicația Telegram. Printre acuzațiile formulate de autoritățile franceze se numără complicitatea la crimă organizată, distribuție de materiale ilegale, inclusiv pornografie infantilă, trafic de droguri și spălare de bani. În vara lui 2024, miliardarul rus a fost reținut și ulterior pus sub anchetă, iar de atunci, nu are voie să părăsească teritoriul francez decât cu aprobare specială din partea instanței. Promisiunea lui Pavel Durov pentru ”a salva democrația din România” Ce a spus Durov și ce știa (probabil) că nu poate face Pavel Durov a răspuns pe rețeaua X (fosta Twitter) unui apel public făcut de George Simion, afirmând: „Sunt gata să vin și să depun mărturie dacă asta ajută democrația românească.” Declarația a fost distribuită intens, mai ales în cercurile simpatizante ale AUR, ca o dovadă că fondatorul Telegram ar fi fost martorul sau chiar victima unui presupus complot internațional care a vizat cenzurarea vocilor conservatoare în timpul alegerilor din România. Durov a susținut că serviciul de informații externe al Franței, DGSE, i-ar fi cerut să blocheze sau să restricționeze conturi de Telegram asociate cu susținători ai lui George Simion. DGSE a respins oficial acuzațiile, dar liderul AUR a folosit presupusa intervenție ca argument pentru anularea alegerilor prezidențiale câștigate de Nicușor Dan. Ceea ce Durov nu a spus în mesajul său – și nici Simion nu a menționat în apelul său la CCR – este faptul că fondatorul Telegram are o interdicție explicită de a părăsi Franța. Aceasta a fost impusă după ce a fost considerat suspect într-un dosar de crimă organizată care implică utilizarea aplicației sale pentru activități ilegale. În martie 2025, i s-a permis, cu mari eforturi juridice, să călătorească în Emiratele Arabe Unite pentru o scurtă perioadă, dar în mai 2025, nicio astfel de autorizație nu a fost emisă pentru deplasări suplimentare. De ce contează această minciună publică și ce riscă Durov A sugera public că poți veni să depui mărturie într-un dosar constituțional, știind că ai o interdicție activă de a părăsi țara, nu este doar o declarație iresponsabilă, ci una care poate ridica semne de întrebare serioase asupra agendei personale și a credibilității fondatorului Telegram. În mod ironic, Durov nu ar putea participa nici măcar prin videoconferință într-un cadru legal, fără autorizarea explicită a autorităților judiciare franceze. Asta înseamnă că afirmația „Sunt gata să vin” este cel mult o declarație simbolică, fără acoperire practică sau legală. În același timp, o astfel de poziționare publică, în care acuză o putere europeană de cenzură, în paralel cu o anchetă penală în curs, riscă să tensioneze și mai mult relația deja fragilă dintre Telegram și autoritățile din Uniunea Europeană. În ultimul an, aplicația a fost presată să își îmbunătățească politicile de moderare, iar Durov a fost forțat să accepte colaborarea cu instituții precum International Watch Foundation pentru a combate conținutul ilegal. Mai mult, implicarea sa directă în contestarea unor alegeri democratice într-un stat membru UE, cum este România, nu ajută la imaginea sa de lider apolitic și preocupat doar de libertatea de exprimare. Dimpotrivă, îl vulnerabilizează juridic, mai ales dacă autoritățile franceze vor considera că a încălcat condițiile impuse în cadrul anchetei. Contextul politic și încercarea de capital politic a lui Simion George Simion, liderul AUR și candidat învins în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din mai 2025, încearcă prin toate mijloacele să invalideze victoria contracandidatului său, Nicușor Dan. În acest demers, invocă „interferențe externe dovedite cu probe”, fără să prezinte, însă, probe verificabile sau acceptate în mod oficial. Cererea de audiere a lui Pavel Durov este parte dintr-o strategie de contestare care pare mai degrabă construită pe spectacol decât pe fapte demonstrabile. Cu atât mai mult cu cât martorul-cheie propus de Simion nu are dreptul legal de a se deplasa în afara Franței și, cel mai probabil, nici nu va primi o autorizație în acest sens într-un caz care nu implică instanțele franceze. Această încercare de a folosi imaginea unui fondator de platformă tech internațională, în mijlocul unui scandal penal major, pentru a sprijini o cauză politică națională, riscă să compromită și mai mult legitimitatea demersului AUR în fața CCR. Concluzie Pavel Durov nu poate veni să depună mărturie pentru George Simion, oricât de dornic s-ar declara în public. Declarația sa este o minciună elegant ambalată în lozinci despre democrație, dar lipsită de fundament juridic. Faptul că a fost deja inculpat într-un dosar penal grav în Franța și i s-a interzis să părăsească țara fără permisiune face imposibilă prezența sa în România, fie ca martor, fie ca simplu participant. Pentru George Simion, rămâne o strategie de imagine, dar una care poate fi ușor demontată cu documente oficiale și fapte incontestabile. CCR nu ia decizii pe baza declarațiilor de pe rețelele sociale, iar justiția, inclusiv cea constituțională, are nevoie de mai mult decât de retorică pentru a anula alegeri democratice.
Șeful Telegram susține că ar fi fost rugat să intervină în alegerile prezidențiale din România, pe cine acuză. Elon Musk: Wow
Pavel Durov, fondatorul aplicației de mesagerie Telegram, a afirmat duminică seară că a fost abordat de șeful serviciului de informații externe al Franței, Nicolas Lerner, cu solicitarea de a bloca vocile conservatoare din România, în contextul apropiatelor alegeri. Postarea acestuia a fost distribuită pe platforma X (fostul Twitter), unde miliardarul Elon Musk a reacționat scurt, dar sugestiv: „Wow”, scrie News.ro. Ce susține, de fapt, Pavel Durov, șeful Telegram Potrivit lui Durov, întâlnirea ar fi avut loc în Salon des Batailles din Hôtel de Crillon, reședința sa oficială în perioada în care se afla sub supraveghere judiciară în Franța. Acesta a declarat că a refuzat solicitarea venită din partea autorităților franceze. „Nu am suprimat opoziția în Rusia, Belarus sau Iran. Nu vom începe să o facem în Europa”, a scris el în mesajul publicat duminică, adăugând un emoji cu baghetă magică, aluzie la Franța. Acuzațiile au venit în contextul unui climat tensionat în jurul libertății de exprimare pe platformele digitale. Durov, care a fost reținut în 2024 de autoritățile franceze, se află sub investigație pentru presupuse legături cu activități de crimă organizată facilitate prin Telegram, inclusiv distribuirea de conținut ilegal. El a fost eliberat sub supraveghere, cu interdicția de a părăsi teritoriul francez, dar ulterior a anunțat că s-a întors în Dubai. Reacții din partea Franței și a comunității internaționale Direcția Generală pentru Securitate Externă (DGSE) a negat vehement afirmațiile lui Durov. Într-un comunicat oficial, instituția a recunoscut că a avut întâlniri cu fondatorul Telegram în mai multe rânduri, dar doar pentru a-i reitera obligațiile legale privind combaterea terorismului și a pornografiei infantile. Agenția a respins „categoric” ideea că s-ar fi cerut restricționarea unor conturi legate de campania electorală din România. Ministerul francez de Externe a emis la rândul său o reacție, subliniind că Franța nu interferează în procesele democratice ale altor state și că „toți actorii implicați trebuie să acționeze cu responsabilitate și respect față de democrația românească”. Postarea lui Durov a fost preluată rapid de influenți reprezentanți ai dreptei internaționale, printre care și Elon Musk, care a fost un susținător deschis al partidelor naționaliste din Europa, inclusiv în Germania și Marea Britanie. Musk însuși se află sub investigație în Franța pentru presupuse manipulări ale algoritmilor de pe platforma X. În acest context tensionat, rezultatul alegerilor prezidențiale din România, încheiate duminică, a fost interpretat ca un semnal clar din partea electoratului. Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, a obținut o victorie surprinzătoare în fața lui George Simion, liderul unui partid naționalist de extremă dreapta care promisese să urmeze modelul politic al lui Donald Trump. Rezultatul a fost primit cu satisfacție la Bruxelles, pe fondul temerilor privind ascensiunea forțelor radicale în Europa.