Monumentul dictatorului Franco va fi transformat
Guvernul spaniol a anunțat marți lansarea proiectului de transformare a complexului monumental de la Cuelgamuros, cunoscut anterior drept „Valle de los Caídos”, unde dictatorul Francisco Franco a fost înhumat până în 2019. Proiectul selectat, numit „Baza și crucea”, urmărește să schimbe sensul politic și istoric al sitului, considerat mult timp un loc al nostalgiei pentru vechiul regim. Potrivit lui Ángel Víctor Torres Pérez, ministrul Politicii Teritoriale și Memoriei Democratice, citat de Le Figaro, intervenția „va contribui la reașezarea sitului într-un cadru istoric și civic” și va „aduce un omagiu victimelor totalitarismului” prin crearea unui muzeu. Demersul face parte din ceea ce guvernul numește „memorie democratică” – politici oficiale prin care statul explică perioada dictaturii și își asumă recunoașterea victimelor. Rămășițele a 33.000 de oameni, în același loc La aproximativ 50 de kilometri de Madrid, ansamblul monumental găzduiește rămășițele a circa 33.000 de luptători din războiul civil, atât franquişti, cât și republicani, mulți dintre aceștia transferați aici fără acordul familiilor. Deși gândit inițial ca un simbol al reconcilierii, locul a devenit în timp un punct de întâlnire pentru admiratorii fostului regim. Actualul executiv l-a redenumit „Valle de Cuelgamuros” și intenționează să transforme ansamblul într-un „spațiu de reflecție asupra dictaturii și a victimelor sale”, în încercarea de a rupe definitiv legătura cu utilizările politice ale trecutului. Madridul demontează simbolurile dictaturii Proiectul se înscrie în strategia premierului Pedro Sánchez de recuperare și clarificare a istoriei recente. Legea adoptată în 2022 prevede îndepărtarea simbolurilor franchiste, sprijinirea cercetărilor privind gropile comune și recunoașterea celor persecutați de regim. Francisco Franco a fost liderul dictatorial al Spaniei între 1939 și 1975, un regim care a lăsat în urmă zeci de mii de victime, familii dezbinate și o societate marcată de traume care încă își caută vindecarea. Exhumarea lui în 2019 și mutarea, în 2023, a rămășițelor lui José Antonio Primo de Rivera – fondatorul partidului fascist Falange – au reprezentat momente-cheie ale acestei politici. Lucrările de transformare a complexului sunt programate să înceapă în 2026, după finalizarea studiilor tehnice și a finanțării, iar situl va rămâne deschis publicului pe durata șantierului.
Salariu minim comun pentru toți muncitorii din Uniunea Europeană, propus de Președintele Guvernului spaniol
Pedro Sánchez a prezentat această propunere la închiderea congresului socialiștilor europeni, îndemnând participanții să se mobilizeze pentru a contracara extrema dreaptă prin politici care să rezolve problemele reale ale cetățenilor. În acest context, el a susținut necesitatea stabilirii unui salariu minim pentru toți lucrătorii din Europa comunitară, scrie EFE. „Depinde de noi să garantăm că Uniunea Europeană oferă o viață mai bună cetățenilor noștri, inclusiv printr-un salariu minim comun în întreaga Uniune Europeană”, a afirmat Sánchez, adresându-se sutelor de reprezentanți ai partidelor din familia social-democrată europeană. Pentru Sánchez, este necesară consolidarea pilonului social european, avertizând că drepturile muncitorilor și ale claselor de mijloc, câștigate de-a lungul decadelor, sunt în prezent amenințate. În consecință, el a pledat pentru crearea de locuri de muncă decente și, în acest cadru, a lansat propunerea unui salariu minim comun pentru toți lucrătorii celor 27 de state membre. Totodată, Sánchez a subliniat importanța apărării sănătății și educației publice, adoptării de măsuri pentru facilitarea accesului la locuințe, asigurarea unui aer curat prin tranziția energetică și reducerea inegalităților.
Sorin Grindeanu a discutat cu liderii social-democrați din Spania și Germania
„Dialog inspirant cu Pedro Sanchez. Construind o social-democrație europeană mai puternică. Împreună, PSOE și PSD susțin investițiile, echitatea și solidaritatea – o Europă care lucrează pentru oameni”, a notat Grindeanu, sâmbătă pe X. Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a participat la Congresul Partidului Socialiștilor Europeni pentru a promova o viziune a Europei sociale. Sorin Grindeanu a discutat cu vicecancelarul Germaniei despre politici fiscale Sorin Grindeanu, s-a întâlnit și cu Lars Klingbeil, vicecancelar și ministru de finanțe al Germaniei, pentru a discuta despre investiții, în detrimentul austerității. „Întâlnire foarte bună cu Lars Klingbeil, vicecancelar și ministru de finanțe al Germaniei”, a spus Sorin Grindeanu, sâmbătă, pe X. În cadrul întâlnirii, Grindeanu și Klingbeil au subliniat obiectivul comun de a implementa reguli fiscale care să susțină dezvoltarea economică și investițiile, evitând măsurile de austeritate. Very good meeting with @larsklingbeil, Vice-Chancellor & Finance Minister of Germany. We share a common goal: fiscal rules that support growth and investment – not austerity.#PESCongress #SPD #SocialEurope pic.twitter.com/ZuhaqY4gae — Sorin Mihai Grindeanu (@GrindeanuSorinM) October 18, 2025 În marja congresului, liderul social-democrat a făcut mai multe apeluri la creșterea investițiilor, subliniind: „Reducerea deficitului nu trebuie să însemne reducerea investițiilor. Avem nevoie de o Europă care protejează, nu doar reglementează”. Sorin Grindeanu s-a întâlnit cu președintele Consiliului European Sorin Grindeanu a discutat și cu António Costa, președintele Consiliului European, pentru a discuta viitorul buget al Uniunii Europene. „Întâlnire excelentă cu António Costa, președintele Consiliului European, pe tema viitorului buget al UE”, a notat liderul PSD pe platforma X.
Poate Donald Trump să elimine Spania din NATO? Motivul tensiunilor dintre Sanchez și președintele SUA
„Ar trebui să-i sune (n.r. Spania) și să afle de ce sunt în urmă. Și se descurcă bine, datorită multor lucruri pe care le-am făcut”, a declarat președintele SUA din Biroul Oval. Președintele și-a amintit că le-a cerut membrilor alianței să își mărească bugetul de apărare la 5% din PIB, dar că Spania nu a făcut acest lucru: „Cred că va trebui să începeți să discutați cu Spania”, i-a spus Trump lui Stubb, scrie Huffpost. „Majoritatea a crezut că nu se va întâmpla, iar acest lucru s-a întâmplat practic în unanimitate”, a spus Trump, care a afirmat în repetate rânduri că Spania este singurul membru rămas în urmă în ceea ce privește angajamentele de cheltuieli pentru apărare. În urma summitului Aliaților din vara aceasta, Spania a ajuns la un acord cu Alianța pentru a aloca maximum 2,1% bugetului său militar și a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, să aibă flexibilitate în îndeplinirea angajamentului de 5%. Acest lucru l-a nemulțumit pe Trump, care a anunțat posibile tarife vamale drept pedeapsă. Dar pot Statele Unite să forțeze retragerea Spaniei din NATO? Avem vești proaste pentru Trump. Regulamentul Tratatului Nord-Atlantic nu include un protocol de expulzare în niciunul dintre articolele sale. În plus, nici măcar nu ia în considerare posibilitatea unei sancțiuni propuse dacă unele dintre mandatele sale nu sunt respectate. Singura modalitate de a părăsi organizația este voluntară. Acest lucru este stipulat în Articolul 13. Pentru ca o țară să părăsească alianța, trebuie să fi trecut cel puțin 20 de ani de la aderarea la blocul militar și trebuie să notifice Statele Unite cu privire la retragerea sa. După notificarea oficială, trebuie să treacă un an înainte ca decizia să intre în vigoare. O procedură pe care nicio țară nu a urmat-o în cei aproape 80 de ani de existență ai săi. Spania a început procesul de aderare la NATO pe 25 februarie 1981, la doar cinci ani după sfârșitul dictaturii franquiste. A devenit membră un an mai târziu, deși Felipe González a organizat ulterior un referendum privind continuarea calității de membru al Spaniei în cadrul organizației. Pe 12 martie 1986, 52,24% dintre spanioli au aprobat în cele din urmă aderarea sa. Motivul tensiunilor dintre Sanchez și Trump În ultimele luni, relația dintre Pedro Sánchez și Donald Trump a devenit tot mai tensionată, după ce fostul președinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apărării până la 5% din PIB. În timpul și după summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania că „nu își respectă angajamentele” și a sugerat chiar excluderea țării din Alianță, o declarație care a provocat ample reacții în presa spaniolă. Pedro Sánchez a răspuns că Spania își menține angajamentul față de NATO, dar într-un mod „realist și responsabil”, stabilind plafonul cheltuielilor de apărare la 2,1% din PIB. Premierul a invocat nevoia de a echilibra investițiile în securitate cu cele destinate statului de bunăstare, respingând presiunile externe care ar putea afecta prioritățile sociale ale guvernului. În plan intern, opoziția l-a acuzat pe Sánchez de ipocrizie și de lipsă de credibilitate, susținând că semnătura sa pe acordurile NATO nu este urmată de fapte. În schimb, partenerii de guvernare au respins atacurile, afirmând că Spania „nu acceptă amenințări” și că deciziile bugetare țin exclusiv de suveranitatea națională. Conflictul a fost interpretat în presa spaniolă drept o combinație între retorică electorală din partea lui Trump și diferențe reale de viziune privind prioritățile strategice. Deși scenariul unei excluderi din NATO este considerat puțin probabil, disputa a lăsat urme vizibile în relațiile bilaterale și a reaprins dezbaterea despre rolul Spaniei în alianța atlantică.
The Economist: Pedro Sánchez, demonizat în Spania, dar lider solitar al rezistenței anti-Trump în Europa
Pentru a înțelege singurătatea prim-ministrului spaniol Pedro Sánchez, luați în considerare acest lucru: atunci când a fost lăsat pe dinafară la un summit de la Casa Albă privind Ucraina, pe 18 august, a fost doar a doua cea mai mare jignire adusă Spaniei în acea zi. Spre dezamăgirea suplimentară a diplomaților și analiștilor din Madrid, s-a găsit un loc pentru președintele Finlandei, o țară cu o populație de opt ori mai mică decât Spania, alături de liderii din Marea Britanie, Comisia Europeană, Franța, Germania, Italia, NATO și Ucraina, scrie The Economist. Trump nu-l place pe Sánchez Spania este o țară veche, mândră și a patra economie ca mărime din Uniunea Europeană. Ea aspiră să fie o punte între Europa de Vest și lumea în curs de dezvoltare, cu legături istorice și lingvistice cu zeci de națiuni. Sánchez a fost un apărător ferm al Ucrainei după invazia Rusiei. Totuși, pe 18 august, diplomații și analiștii din Madrid au recunoscut cu tristețe că prezența Spaniei ar fi dăunat cauzei europene și ucrainene. Motivul: Trump nu-l place pe Sánchez. Ca să fim corecți cu Finlanda, președintele său, Alexander Stubb, și-a câștigat locul la Casa Albă. Pentru a preveni criticile lui Trump la adresa aliaților considerați neputincioși, Finlanda este un model de autoapărare, cu forțe armate bine pregătite care păzesc granița de 1.340 km cu Rusia. În plus, Stubb este un jucător de golf priceput, cu talentul de a-l fermeca pe Trump. El a îndemnat UE să-și aplice propriile legi Sánchez, liderul unui guvern condus de socialiști, a ales să apere valorile europene confruntându-se cu Trump. El îi îndeamnă pe europeni să lupte împotriva tarifelor comerciale „nejustificate și nedrepte” ale lui Trump și să ia în calcul folosirea veniturilor obținute din tarifele de represalii pentru sprijinirea firmelor europene afectate. În ianuarie, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Sánchez a declarat că platformele americane supradimensionate și miliardarii din domeniul tehnologiei periclitează democrația. El a îndemnat UE să-și aplice propriile legi împotriva discursului instigator la ură și a dezinformării online, în special prin Digital Services Act. A fost un discurs combativ. Trump denunță legile digitale ale UE ca fiind taxe împotriva companiilor americane și instrumente de cenzură. La un summit NATO din iunie, Spania a fost singura care a respins categoric cererea lui Trump ca membrii să cheltuie 5% din PIB pentru apărare. Ținta era doar de fațadă. De fapt, guvernele știau că li se cerea să aloce 3,5% pentru apărare și încă o sumă suplimentară pentru securitate. În loc să se prefacă, Sánchez a declarat că obiectivul de 5% este „incompatibil cu viziunea noastră”. Sanchez a promis, în schimb, să ajungă la 2,1% din PIB pentru apărare, o creștere semnificativă față de nivelurile anterioare, considerate „păcătoase” de mici. În timpul unui turneu în America Latină, în iulie, Sánchez a ținut discursuri alături de avocați ai scepticismului față de Trump, precum președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva. Spaniolul a promis să lupte împotriva unei alianțe a „oligarhilor și extremei drepte”, responsabilă, spunea el, pentru „o mișcare internațională a urii și a minciunilor”. Activismul lui Sanchez, fără răsplată În mod revelator, tot acest activism nu i-a sporit influența lui Sánchez în capitalele europene, deși pozițiile sale sunt adesea în acord cu opinia publică. Un sondaj anual al Institutului Regal Elcano, realizat în mai, a arătat o antipatie profundă a spaniolilor față de Trump, care a obținut un scor mai slab decât liderul chinez Xi Jinping. Un sondaj al Pew Research Center, desfășurat între ianuarie și aprilie în 24 de țări, a constatat că opiniile favorabile față de America au scăzut în 15 dintre acestea față de 2024. Spaniolii privesc America cu ambivalență. Stânga nu a uitat că, în timpul războiului rece, America a menținut o alianță (tensionată) cu dictatorul militar spaniol Francisco Franco. Totuși, după moartea lui Franco, în 1975, aderarea la instituțiile occidentale a ajutat Spania să-și asigure viitorul ca societate liberă și modernă. Asta a însemnat intrarea în UE, dar și în NATO, pentru a lega forțele armate spaniole de normele democratice. Până în prezent, majoritatea spaniolilor sprijină apartenența la NATO și ajutorul pentru Ucraina, exprimând în același timp oroare față de politicile Israelului în Gaza. Amintirile izolării din epoca Franco explică atașamentul spaniolilor față de multilateralism și dreptul internațional, susține Charles Powell, directorul Institutului Regal Elcano. „Trump este inamicul a tot ceea ce cred spaniolii”, spune acesta. Sánchez reprezintă cu acuratețe aceste viziuni. Totuși, chiar și aliații săi politici și presa, de obicei prietenoasă, se tem că Spania își pierde influența la Bruxelles și în alte capitale. Costurile antagonizării lui Trump depășesc beneficiile, murmură membrii mediului diplomatic din Madrid. Era nevoie să aleagă o luptă solitară la summitul NATO?, se întreabă aceștia. Chiar și în America Latină, unde Trump este privit cu îngrijorare, puțini sunt dispuși să se alăture unei mișcări de rezistență conduse de Spania, o fostă putere colonială. Cu excepția Braziliei, guvernele latino-americane văd puține avantaje în provocarea Americii. Mai mult, continentul se îndreaptă spre dreapta, iar mulți lideri conservatori nu au încredere în Sánchez. Jucând pentru publicul de acasă Deschiderea Spaniei către lume este admirabilă. Sánchez sprijină un acord comercial al UE cu blocul Mercosur din America Latină, aflat de multă vreme în impas. El are dreptate când spune că acest acord ar arăta că cooperarea globală este încă posibilă. Totuși, cruciada lui Sánchez este mai vulnerabilă atunci când motivele par înguste, interne și interesate. Deși disprețul său pentru trumpism este sincer, chiar și voci prietenoase din Madrid admit că el se deplasează spre stânga pentru a-și consolida coaliția. De exemplu, confruntarea sa din NATO reflectă slăbiciune politică: partenerii săi de extremă stângă refuză să aloce mai mult pentru apărare. Pentru ca Europa să apere valorile liberale și democratice, ea trebuie să devină mai puternică, spune un fost ambasador spaniol. Asta înseamnă, printre altele, mai multe cheltuieli pentru apărare, în special din partea Spaniei. Totodată, sunt necesare canale de comunicare cu Trump, adaugă diplomatul. Istoria arată că atunci când Spania a fost prea antagonică față de America, a
O problemă tehnică la avion l-a oprit pe premierul spaniol să ajungă la Coaliția Voinței
O problemă tehnică la avionul oficial cu care premierul spaniol Pedro Sánchez călătorea la Paris l-a obligat să se întoarcă la Madrid. Sánchez urma să participe la o reuniune a Coaliției Voinței, care are loc joi la Palatul Élysée în sprijinul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Potrivit TVE, motivul a fost riscul de depresurizare a cabinei, lucru care nu este prima dată când se întâmplă acest lucru. Sánchez participă în sfârșit de la distanță. Prim-ministrul s-a întors miercuri seară la Madrid de la Londra, unde s-a întâlnit cu premierul britanic Keir Starmer, și și-a început călătoria joi pentru a fi prezent la un eveniment la Palatul Élysée. În cele din urmă, premierul spaniol participă prin videoconferință, la fel cum vor face Starmer și președintele american Donald Trump. Prim-ministrul a postat un mesaj pe X despre participarea sa la eveniment. „Într-un moment decisiv, Coaliția Voinței își reafirmă sprijinul pentru Ucraina”, a spus el și și-a exprimat „angajamentul ferm” față de apărarea acestei țări, față de viitorul său european și „față de o pace dreaptă și durabilă”. „Unitatea transatlantică este mai necesară ca niciodată. Nicio concesie față de agresiunea rusească”, a concluzionat el.
Reacția premierului Pedro Sanchez după ce Trump a amenințat că va impune taxe vamale mai mari Spaniei
Premierul Pedro Sanchez și-a apărat decizia de a fi în dezacord cu aliații din NATO cu privire la creșterea cheltuielilor militare și a numit amenințarea președintelui SUA Donald Trump de a impune taxe vamale mai mari Spaniei „nedreaptă de două ori”. „Europa și lumea au suferit de pe urma unui război comercial, a unor măsuri tarifare pe care le-am considerat – cel puțin în Spania – din primul minut ca fiind nedrepte și, de asemenea, unilaterale”, le-a declarat Sanchez reporterilor joi la Bruxelles. „În cazul Spaniei, acestea sunt de două ori nedrepte”. Sanchez a subliniat că Spania are un deficit comercial cu SUA, spre deosebire de excedentele comerciale pe care multe alte țări le au cu SUA, care au determinat politica tarifară a lui Trump. Spania își va crește cheltuielile pentru apărare la 2,1%, „nimic mai mult, nimic mai puțin” În cadrul unui summit desfășurat miercuri la Haga, membrii Organizației Tratatului Atlanticului de Nord au convenit să își majoreze cheltuielile pentru securitate la 5% din Produsul Intern Brut. Cu toate acestea, Sanchez a refuzat să fie de acord cu noul obiectiv, afirmând că Spania își va crește cheltuielile pentru apărare doar la 2,1% din PIB, „nimic mai mult, nimic mai puțin”. După summitul de la Haga, Trump l-a criticat pe Sanchez, după ce restul membrilor alianței au fost de acord cu noua țintă de cheltuieli. „Sunteți singura țară care nu plătește. Nu știu care este problema”, a spus Trump. „Vom remedia asta. Știți, vom face asta, negociem cu Spania un acord comercial. Îi vom face să plătească de două ori mai mult. Și chiar vorbesc serios despre asta”. Sanchez a declarat că Spania va îndeplini noile obiective ale NATO în materie de armament și trupe, dar fără să se angajeze să plătească prețul pe care NATO îl impusese. Sanchez a atras critici dure din partea altor membri NATO, conform Bloomberg. Uniunea Europeană, din care face parte și Spania, face în prezent eforturi să încheie un acord comercial cu Washingtonul înainte ca taxele vamale la aproape toate exporturile europene către SUA să crească la 50% pe 9 iulie. Comisia Europeană, ramura executivă a UE, gestionează chestiunile comerciale pentru blocul celor 27 de membri – statele membre nu negociază singure acordurile comerciale. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump semnalează că SUA ar putea relaxa SANCȚIUNILE aplicate Iranului privind vânzarea petrolului, pentru a ajuta la reconstrucția statului Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele