Dani Mocanu a ajuns responsabil în pușcărie
Dani Mocanu a primit de lucru în Penitenciarul Jilava și a ajuns chiar un fel de șef peste deținuții care frecventează atelierul de creație al închisorii. În același timp, cunoscutul interpret de muzică de petrecere se implică în toate activitățile care îl pot ajuta să iasă mai devreme din pușcărie. Condamnat la 4 ani pentru tentativă de omor, Dani Mocanu a fost transferat la Penitenciarul Jilava la sfârșitul lunii aprilie 2026, după ce, inițial, fusese închis la Penitenciarul Rahova. Loading … Dani Mocanu Interesat de activitățile educative Inițial, Dani Mocanu a solicitat să primească de lucru, dar cererile i-au fost respinse, în condițiile în care era considerat un deținut periculos. Surse din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că deținutul s-ar fi înscris la aproape toate activitățile educative, mai ales că, în felul acesta, poate strânge credite care i-ar fi de folos la comisia de liberare condiționată. Sursele citate au precizat că Mocanu merge la biserică, participă la cursuri de educație religioasă, se implică în acțiuni de reintegrare socială organizate în închisoare și se duce în mod regulat la sala de forță. În plus, cântărețul este evaluat psihologic în mod periodic și este consiliat de psihologii penitenciarului. Dani Mocanu are grijă ca deținuții să-și facă temele Sursele Gândul au dezvăluit că manelistul condamnat pentru tentativă de omor a primit și de lucru. Acesta ar fi responsabil la atelierul de creație, unde ar supraveghea activitatea celoralți condamnați care pictează, decupează cu fierăstrăul de traforaj, fac origami etc. Dani Mocanu trebuie să aibă grijă ca deținuții să-și termine temele trasate de ofițerii coordonatori și să anunțe imediat dacă cineva încalcă legea sau regulamentul de ordine interioară. Deținutul ar primi vizite din partea familiei, însă, până acum nu ar fi beneficiat de nicio permisie. Dani Mocanu pe vremea când filma cu polițiștii Dani Mocanu și fratele lui Nando au fost extrădați în România anul acesta, la data de 20 martie. Cei doi au fost aduși din Italia după ce au fost prinși la Napoli. Ei plecaseră din România înainte de pronunțarea sentinței definitive.
Mama pușcăriașilor, decapitată după ce a contestat măsurile lui Bolojan
Directoarea Penitenciarului Jilava și directoarea Centrului de Detenție Craiova (penitenciar pentru minori și tineri) au fost schimbate din funcție, vineri, după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a decis să nu le prelungească împuternicirile. Decizia vine la o zi după mitingul sindicaliștilor din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) care au ieșit în stradă, la Craiova, unde au protestat față de măsurile de austeritate cerute de Ilie Bolojan, măsuri care au condus la o restructurare a sistemului penitenciar. Cristina Teoroc, directoarea Penitenciarului Jilava și Raluca Nițoiu, șefa Centrului de Detenție Craiova, au revenit pe vechile lor funcții, de directori adjuncți Reintegrare socială. Ministrul Justiției a luat această hotărâre la numai o zi după ce soțul directoarei de la Jilava, Ștefan Teoroc, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor de Penitenciare a scos oamenii în stradă la Craiova pentru a protesta față de măsurile de austeritate luate la nivelul ANP, la solicitarea premierului Ilie Bolojan. De la bibliotecar la căpitan Supranumită și „mama pușcăriașilor”, Cristina Teoroc era cea mai controversată directoare din sistemul penitenciar românesc, după ce a fost împuternicită, ani la rând, să conducă închisoarea de la Jilava. Potrivit unor surse din ANP, soția liderului de sindicat Ștefan Teoroc și-ar fi început cariera din poziția de bibliotecară a Penitenciarului Jilava, unde lucra în calitate de angajat civil. Ulterior, Cristina Teoroc ar fi devenit polițist de penitenciare și avansată direct la gradul de căpitan, conform vârstei. Directoarea cu cea mai lungă împuternicire din sistemul penitenciar În scurt timp, spun sursele citate, a fost numită, fără examen, șef serviciu Educație și imediat împuternicită pe funcția de director adjunct Educație, pe care, până la urmă, a ajuns să o ocupe prin concurs. Din această poziție a fost împuternicită director, funcție pe care o ocupa din anul 2020 și a beneficiat de cea mai lungă împuternicire dintre toți directorii din sistem, perioada legală fiind de un an. De numele Cristinei Teoroc se leagă lotul de condamnați din celebrul „Dosar al transferurilor”, care i-a adus la Jilava pe frații Victor și Ioan Becali, Mihai (Meme) Stoica, Gică Popescu, George Copos și Cristian Borcea. Tot la Jilava au fost „reeducați” de Cristina Teoroc și Gigi Becali, fostul primar al Constanței Radu Mazăre dar și milionarul Remus Truică, despre care s-a aflat public că directoarea i-ar fi pus la dispoziție o locuință situată într-o zonă separată de spațiile de deținere ale celorlalți deținuți. AUTORUL RECOMANDĂ: EXCLUSIV | Topul penitenciarelor din România cu cei mai mulți deținuți repartizați la muncă. Unde s-au dat cele mai multe permisiuni de ieșire EXCLUSIV | Teroare la Penitenciarul Craiova. Deținuții sunt în pragul revoltei
Deținutul evadat din ambulanța care îl ducea la Spitalul Penitenciar Jilava a fost prins. Unde l-au găsit polițiștii
Ștefan Crainiciuc (58 de ani), bărbatul care a evadat dintr-o ambulanță a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) care îl transporta către Secția de Psihiatrie a Spitalului Penitenciar Jilava, a fost prins. Echipele de căutare formate din polițiști, jandarmi, polițiști de frontieră și cei de penitenciar l-au găsit, noaptea trecută, pe un câmp din apropiere de Bacău. Acesta a fugit miercuri, în jurul orei 17:50, din ambulanța ANP care îl ducea la spital, el aflându-se în arest preventiv pentru conducere sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Bărbatul era ascuns în vegetația de pe câmpul din afara municipiului Bacău, fiind imediat imobilizat, iar acum se află în custodia polițiștilor. Cercetările în acest caz sunt continuate de către polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, sub aspectul comiterii infracțiunii de evadare. Părăsirea fără autorizare a mijlocului de transport este asimilată infracțiunii de evadare şi se pedepseşte conform prevederilor articolului 285 din Codul Penal, cu închisoare de la șase luni la trei ani.