Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani
UPDATE 16:20 Premierul a prezentat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea pe proiect Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul pe care Guvernul își angajează răspunderea prevede creșterea vechimii în muncă la minim 35 de ani și introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. „De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat șeful Guvernului. El spune că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, a declarat Bolojan. Totodată, el adaugă că proiectul va pune economia pe baze sănătoase. „În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susține premierul. El declară că proiectul răspunde aceste realități: „Să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”. „În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul. UPDATE 15:52 A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor. Sunt 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. UPDATE 15:10 Ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale) UPDATE 14:42 Bolojan, huiduit în Parlament, unde Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale Ilie Bolojan a ajuns în Parlament, unde are loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, apoi asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul reformei pensiilor magistraților. Premierul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Angajații Parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au venit cu foi pe care au scris mesaje antiguvernamentale. UPDATE Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul privind pensiile de serviciu Toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile de serviciu au fost respinse de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente. Știrea inițială: Guvernul își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți. Plenul se reunește la ora 14.30, în ședința festivă dedicată Zilei Naționale a României, ulterior urmând angajarea răspunderii Guvernului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare. Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042. Proiectul nu este dorit de magistrați, toate curțile de apel din țară manifestându-se împotriva acestuia și este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la CCR, la fel cum a făcut și la prima încercare a Guvernului de a trece legea. În 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistrații nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei își doresc să se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. Miza este una majoră: România trebuie să bifeze până vineri trei jaloane din PNRR, între care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat că proiectul vine cu modificări esențiale pentru corectarea unor dezechilibre și pentru a pune sistemul pe baze durabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe
Ce pensie lunară vei încasa în anul 2030, după indexarea lor, în funcție de cele actuale, de 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei
Ați luat vreodată în considerare cât ar putea să se mărească pensia actuală în 2030, după indexare? A fost efectuat un calcul în care sunt luate în considerare pensiile încasate la momentul actual, de 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei. La baza calculului se află și proiecții viitoare, pe o perioadă de 5 ani, arată CANCAN. În toamna anului trecut, a intrat în vigoare reforma pensiilor, ceea ce a adus, odată cu ea, o schimbare a modului de calcul al veniturilor din sistemul public de pensii. Așa cum arată și CNPP, mecanimul a fost simplificat, seniorii și viitorii pensionari având posibilitatea să își estimeze singuri pensia. Dacă sunt luate în considerare anumite proiecții pentru următorii cinci ani, atunci pensiile cetățenilor pot cunoaște o creștere semnificativă. Ce pensie ar putea fi încasată în 2030 Mecanismul actual este: Numărul total de puncte × Valoarea Punctului de Referință (VPR). Valoarea punctului de referință este de 81 de lei. „Începând cu data de 1 septembrie 2024, punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv”, precizează CNPP. CNPP mai precizează cum se calculează punctajul anual: „Se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic”. Plecând de la acest mecanism de calcul, pot fi estimate pensiile viitoare. Însă, cât ar putea ajunge pensia în 2030, dacă la momentul actual un senior încasează 2.500, 3.500 sau 5.000 de lei? Pentru calcul se iau în considerare câteva proiecții. Printre care: +8% în 2026, +4.9% în 2027, +3.8% în 2028, +3.2% în 2029 și +3.0% în 2030. În acest sens, și pensiile vor cunoaște o majorare. AFLĂ AICI CE PENSIE VEI AVEA ÎN ANUL 2030 ÎN FUNCȚIE DE PENSIA ACTUALĂ: 2.500, 3.500 SAU 5.000 LEI.
Legea pensiilor private a fost adoptată
Legea pensiilor private, cea care stabilește cum pot fi retrași banii din Pilonul II și III, a trecut astăzi de votul Parlamentului și merge la promulgare. Schimbarea semnificativă e pentru pacienții oncologici care pot retrage dintr-o singură tranșă întreaga sumă acumulată. Pentru restul participanților la fondurile private de pensie, situația e alta. Aceștia vor putea retrage cel mult 30% din suma acumulată. Proiectul de lege privind pensiile private a trecut de Camera Deputaților cu 178 de voturi pentru, 64 împotriva și 22 de abțineri. Pacienții oncologici au o șansă în plus în fața bolii Spre deosebire de propunerea inițială a Guvernului, în care toți participanții pot să retragă 30% din bani la momentul pensionării, cu plata restului în tranșe, amendamentul adoptat la Senat a schimbat soarta pentru bolnavii de cancer. Astfel, cei cu afecțiuni oncologice pot să primească, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică. „În felul acesta, pentru a le crește calitatea vieții, își pot asigura cele mai bune tratamente și pot avea o șansă în plus să câștige lupta cu boala”, a declarat Nicoleta Pauliuc, inițiatoare a amendamentului din plenul Senatului. Legea adoptată astăzi vizează atât Pilonul II de pensie, unde contribuie aproximativ 8,4 milioane de persoane, cât și Pilonul III, care are peste 939.000 de participanți. Până la această decizie, românii aveau libertatea să retragă integral banii acumulați în fondul de pensii private. Pe durata dezbaterilor din comisiile de specialitate, atât de la Senat, cât și de la Camera Deputaților, au fost făcute mai multe propuneri pentru a extinde excepția privind retragerea întregii sume și la alte categorii de beneficiari. Categoriile vizate se referă la cei care suferă de afecțiuni grave sau la persoanele incluse în programele de sănătate, mai exact pacienții cu boli cronice. De asemenea, amendamentele deputatului USR, Claudiu Năsui, la legea pensiilor private au fost respinse astăzi în Plenul Parlamentului. Propunerea acestuia era ca toți contribuabilii să-și poată retrage integral banii din fondurile private de pensie. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Cum se calculează pensia militară. Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a reduce vârsta standard de pensionare Câți euro primesc la pensie românii care au lucrat cu carte de muncă mai puțin de 15 ani, în Spania
Unele perioade nu aduc vechime în muncă. Ce ani nu se iau în calcul pentru PENSIE
Calculul pensiei este influențat de mai mulți factori, printre care vârsta, contribuțiile la sistemul public și numărul total de ani lucrați. Mulți români cred că orice activitate desfășurată de-a lungul vieții este luată în considerare, dar realitatea este că nu toate perioadele contribuie la stabilirea vechimii în muncă. Mai exact, există anumite intervale care, conform legislației actuale, nu sunt recunoscute ca vechime, iar neînțelegerea acestor detalii poate duce la surprize neplăcute în momentul pensionării. Perioadele care se iau în calcul pentru pensie Vechimea în muncă se calculează doar pentru perioadele în care s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii. Așadar, anii în care o persoană nu a avut contract de muncă sau nu a contribuit voluntar la pensii nu sunt incluși în calculul vechimii, notează Playtech. Pperioadele care nu se iau în calcul la pensie se numără: Perioadele de șomaj neindemnizat – dacă persoana nu a fost înscrisă oficial ca șomer cu indemnizație, timpul respectiv nu este considerat vechime; Anii lucrați „la negru”, fără contract de muncă și fără contribuții declarate. Chiar dacă activitatea a fost reală, lipsa contribuțiilor o face inexistentă din punct de vedere legal; Perioadele de inactivitate dintre locurile de muncă, în care nu s-au realizat venituri și nu s-au plătit contribuții sociale; Concediile fără plată, indiferent de motivul pentru care au fost acordate, nu se consideră vechime în muncă; Suspendarea contractului individual de muncă din alte motive decât concediul medical sau de creștere a copilului – de exemplu, pentru studii, activitate politică sau personală; Activitățile independente (PFA, drepturi de autor etc.) pentru care persoana nu a achitat contribuțiile la pensie; Anumite perioade de detenție sau de absență nemotivată de la serviciu, care nu sunt recunoscute de legislație ca vechime contributivă. Perioadele care se consideră vechime în muncă și contează la pensie Există însă și perioade care, deși nu presupun prezența efectivă la locul de muncă, sunt considerate vechime contributivă. Printre acestea se numără: Concediul de maternitate și cel de creștere a copilului, care se includ integral în vechime, fiind considerate perioade asimilate de lege; Perioada studiilor universitare, dacă persoana a urmat o formă de învățământ superior acreditată. Aceasta nu este vechime efectivă, dar poate fi valorificată la pensia de stat dacă s-au achitat contribuții voluntare în acea perioadă; Concediile medicale – indiferent de durata lor, sunt considerate vechime, întrucât contribuțiile sunt plătite în continuare; Serviciul militar – pentru cei care l-au efectuat înainte de 2007, este recunoscut ca vechime în muncă; Stagiile de cotizare voluntară, în care persoanele au ales să contribuie la sistemul public de pensii chiar dacă nu aveau un contract de muncă; Perioadele de șomaj indemnizat, în care statul plătește contribuția la pensie în numele beneficiarului. Pentru a evita problemele la calculul pensiei, este important ca fiecare persoană să își verifice stagiul de cotizare pe platforma Casei Naționale de Pensii Publice. Doar perioadele în care au fost achitate contribuțiile apar în evidențele oficiale.
Caz uluitor în Galați. Peste 100 de pensionari primesc o PENSIE calculată la valoarea de 1 leu
Peste 100 de pensionari primesc o pensie calculată la valoarea de 1 leu, în Galați. Totodată, cea mai mare pensie din județ depășește 45.000 de lei. Potrivit datelor furnizate de Casa Județeană de Pensii Galați, 104 persoane au pensii calculate la 1 leu. Aceștia sunt pensionari de invaliditate și primesc lunar suma minimă garantată de stat, de 1.281 de lei. În același timp, cea mai mare pensie plătită în Galați este de 45.048 lei, aparținând unui fost magistrat. Majoritatea pensionarilor gălățeni se încadrează în categorii cu venituri modeste, conform Monitorul de Galați: 24.360 persoane primesc indemnizație socială între 1 leu și 1.280 lei 75.696 au pensii sub 3.000 lei 22.586 primesc între 3.000 și 4.000 lei 36.000 beneficiază de peste 4.000 lei lunar Pe de altă parte, 18.830 de gălățeni au pensii între 5.000 și 10.000 lei. Aproape 500 de persoane primesc peste 10.000 lei lunar. Pensiile calculate la 1 leu Situația celor care primesc pensii calculate la 1 leu își are originea în anterioara legislație. Acum zece ani, Legea 263/2010 oferea unor categorii de persoane posibilitatea de a se asigura în sistemul public pentru a beneficia de pensie de invaliditate. Această facilitate a fost însă eliminată în anul 2018. Chiar și așa, deși pensia calculată este de 1 leu, ei primesc suma minimă garantată de 1.281 lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sezonul de GRIPĂ a început mai devreme. Medic infecționist: „Am avut un mic val de COVID-19” Începe a doua ETAPĂ a recalculării pensiilor. Care categorie de pensionari vor primi bani suplimentari Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii Pensionarii primesc banii mai devreme. Când intră pensia pe card în octombrie, dar și când vine la ușă Un drog nou face ravagii în cartierele din București. “Yaba” sau drogul săracului este un stupefiant sintetic, ieftin și extrem de toxic. Cum a ajuns din mahalalele din Asia la București și care sunt riscurile
Iată câți ani trebuie să muncești și cât stagiu de cotizare trebuie să ai pentru a primi pensia minimă garantată prin lege
Potrivit legislației, românii care doresc să aibă dreptul la pensie minimă trebuie să fi contribuit cel puțin 15 ani la sistemul public de asigurări sociale. Femeile și bărbații care îndeplinesc acest stagiu minim în 2025 vor putea beneficia de o pensie minimă de 1.281 de lei. Fără minim 15 ani de muncă, niciun român nu poate beneficia legal de o pensie. Desigur, există o posibilitate – achiziționarea vechimii. Trebuie să efectueze o plată retroactivă pentru perioade de până la 6 ani. Contribuția va fi plătită în funcție de salariul minim brut în vigoare. În 2025, salariul minim brut pe economie a fost majorat la 4.050 de lei. Pentru pensionare anticipată, angajații trebuie să plătească 25% din salariul minim brut, adică 1.012,50 de lei pe lună. Pentru a achiziționa vechime de 6 ani, românii pot plăti 1.012,50 de lei. Cei care nu au minim 15 ani vechime, legea prevede indemnizație socială pentru pensionari, însă se acordă în funcție de anumite condiții. Pentru a avea o pensie completă, este nevoie de 35 de ani de cotizare, precizează Playtech. Autorul recomandă: Tabelul de pensii: Câți bani vei primi, în funcție de anul pensionării
Tabel pensii | Câți bani vei primi la pensie, în funcție de anul pensionarii
Românii care ies la pensie în acest an vor primi un venit calculat în funcție de vechime: 2.958 de lei după 30 de ani, 3.754 lei după 35 de ani și 4.665 lei după 40 de ani. Însă, numai într-un scenariu moderat, în care valoarea punctului de referință crește cu 3% pe an. Calculul pensiei: Cuantumul pensiei reprezint[ numărul total de puncte x valoarea punctului de referință (VPR). Estimarea este pentru salariul mediu pe economie. Am pornit de la VPR, adică 91 de lei pentru anul 2025 și am construit două scenarii pentru evoluția VPR după acest an. În acest caz: a) scenariul moderat: VPR crește cu 3% anual. b) scenariul optimist: VPR crește cu 6% anual. Am creat trei scenarii de contribuție (ani lucrați la momentul pensionării): a)30 ani de contribuţie (punct contributiv = 30) → stabilitate calculată conform regulii (ani 26–30): +2,5 puncte → total puncte = 32,5. b)35 ani de contribuţie → stabilitate = 6,25 → total puncte = 41,25. c) 40 ani de contribuţie → stabilitate = 11,25 → total puncte = 51,25. Am aplicat punctele de stabilitate conform exemplului folosit anterior: 0,5 p/an pentru 26–30; 0,75 p/an pentru 31–35; 1 p/an pentru >35.) Decrețeii născuți în anul 1970 sau înainte, care vor ieși la pensie în anul 2030 (majoritatea vor fi septuagenari) , ar putea primi 3.429 lei (în scenariul moderat) sau 3.597 lei (în scenariul optimist) după 30 de ani, 4.351 sau 5.023 lei după 35 ani, 5.406 sau 6.233 lei după 40 de ani vechime în câmpul muncii și de cotizație. Prima cohortă de mileniali (românii născuți în anul 1980) va ieși la pensie abia prin anul 2050, când vor avea vârsta de 70 ani. În scenariul moderat, ar putea câștiga 6.198 de lei sau 12.902 lei (în scenariul optimist) după 30 de ani , 7.970 sau 16.273 lei după 35 ani, 9.873 sau 20.137 lei după 40 de ani de cotizație. Autorul recomandă: Pensionarii care vor primi un AJUTOR de 400 de lei, în decembrie 2025. Ministrul Muncii: „Avem aceşti bani în buget” Cum se calculează pensia pentru românii care au lucrat mulți ani în ture de 12 sau 24 de ore Tabelul pensiilor în România | Câți bani vei primi la pensie, cu exactitate, în funcție de actualul tău salariu
CCR judecă miercuri sesizarea ÎCCJ cu privire la legea care modifică regimul pensiilor
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, se arată în comunicatul ÎCCJ. Judecătorii arată că Legea care modifică regimul pensiilor încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. „Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se precizează în comunicat. CCR decide miercuri asupra sesizării ÎCCJ.
S-a schimbat legea. Aceștia sunt românii care riscă să NU mai primească pensia de la 1 octombrie 2025. Ce trebuie să facă
Persoanele care trăiesc în străinătate și nu depun un anumit document cerut de CNPP, în termenul limită, riscă să nu își mai primească pensia de la 1 octombrie 2025. Cetățenii români care trăiesc în străinătate trebuie să completeze bianual „certificatul de viață”. Este un document necesar, pentru ca aceștia să își poată primi, în continuare, pensia. Acum, mai au doar câteva zile până când mai pot depune acest document. Cetățenii trebuie să trimită din propria inițiativă „certificatul de viață”, pentru a primi pensia Noua lege arată că acest document trebuie să fie completat de două ori pe an, aspect pe care nu toți cetățenii aflați în străinătate îl cunosc. În condițiile în care documentul nu este completat și transmis în intervalul menționat, există posibilitatea să nu mai intre în posesia banilor cuveniți sub formă de pensie. În ce perioade se transmite? Până la 1 septembrie 2024, acest document trebuia depus o singură dată pe an. Acum, însă, după ce legislația a suferit schimbări, cetățenii vor depune actul bianual. O dată se depune până la data de 31 martie, iar a doua oară până 30 septembrie. Acum, beneficiarul nerezident trebuie să transmită documentul din propria inițiativă. Riscă să aibă pensia suspendată de la 1 octombrie 2025 „Până la 1 septembrie, anul trecut, noi trimiteam modelul certificatului de viață pensionarului, iar acesta îl completa și ni-l returna. Pe legislația actuală, se va duce în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, autoritatea certificând acest fapt, iar titularul dreptului de pensie are obligația de a ni-l transmite la datele arătate”, a precizat Stelian Stoica, director adjunct Casa de Pensii Mureș, conform Focus – Prima TV. Persoanele care nu își depun certificatul riscă să aibă pensia suspendată de la 1 octombrie 2025 și să o primească câteva luni mai târziu. Ce transmite CNPP Casa Națională de Pensii Publice transmite următoarele informații pentru cetățenii aflați în străinătate: „Potrivit noului cadru legal în domeniul pensiilor, în vigoare de la data de 1 septembrie 2024, Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, în cazul beneficiarilor stabiliți în străinătate (nerezidenți), certificatul de viață se transmite semestrial, din proprie inițiativă, de beneficiarul nerezident aflat în plată, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie a fiecărui an, după cum urmează: a). în perioada 01 ianuarie – 31 martie, pentru prima verificare din cursul unui an calendaristic; b). în perioada 01 iulie – 30 septembrie, pentru a doua verificare din cursul unui an calendaristic. Certificatul de viață trebuie semnat în fața unei autorități legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt”, transmite CNPP. Autorul recomandă: Aproape 4 milioane de PENSIONARI nu vor beneficia de creșterea veniturilor, în 2027. Care este motivul Mai merită în 2025 să cumperi VECHIME în muncă? Pensia socială e mai mare decât contribuția retroactivă Pensionarii din România primesc vouchere de alimente, în septembrie. Cine se încadrează și care este cuantumul sumei sursă foto: Shutterstock sursă video: Prima TV
Bolojan explică de ce Guvernul amână interdicția cumulului pensiei cu salariul
„Dacă se impune să faci o reducere, e normal să plece cel care are o sursă de venit și să nu plece cineva care nu are decât această sursă de venit. Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână, două să identificăm problemele. Gândiți-vă, de exemplu, că acum se definitivează posturile în învățământ. Sunt câteva specializări, câteva școli din România, să spunem, din zona urban mic, de rural, unde avem în anumite discipline un deficit de profesori de specialitate. În domeniul de fizică, de exemplu, înțeleg că avem puțini profesori și multe catedre sunt acoperite de profesori pensionari”, a declarat premierul Ilie Bolojan, la Antena 3 CNN. Premierul a precizat că măsura trebuie aplicată cu atenție pentru a evita probleme în alte sisteme: „Dacă ar fi aprobat fără să vedem efectele în toate domeniile, ar fi apărut o problemă și cei care lucrează astăzi din poziția de pensionari în învățământ nu ar fi putut lucra. Avem anumite discipline, anumite specialități în spitale, tot în spitale mai mici, unde nu avem medici de specialitate care încă sunt acoperite”. „Trebuie să calculezi efectele, astfel încât atunci când adopți o măsură să nu riști să creezi probleme în alte sisteme. Lucrăm la analiza acestui lucru, analizăm aspectele care țin de constituționalitate, în așa fel încât, în luna septembrie, să putem veni, sau în pachetul următor, cu o altă măsură directă, ordonanță, propunere, pentru a rezolva și această situație, pentru că nu e doar o problemă populară, ci de echitate”, a completat Bolojan. „Dacă tot faci reduceri și va trebui să facem aceste reduceri și în administrația centrală, acest pachet rezolvă doar administrația locală, dar veți vedea, începând de săptămâna următoare, fuziuni de instituții centrale, în așa fel încât să ne reducem cheltuielile”, a încheiat premierul.