Poșta Română nu mai vrea să ducă pensiile: Ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii
Valentin Ștefan, directorul general al Poștei Române, a declarat că distribuirea pensiilor reprezintă o povară pentru companie, iar, după părerea sa, serviciul ar trebui scos la licitație. ”Pentru Poșta Română ducerea de pensii reprezintă o povară. Nu este un business sustenabil, sunt costuri foarte mari. Gândiți-vă că noi pentru toate aceste mașini trebuie să instalăm niște elemente de siguranță conform Legii 333, ceea ce înseamnă că e nevoie de un safe, un buton de panică, de dispecerizare, toate acestea sunt niște costuri pe care noi trebuie să le facem. Avem centre de procesare. Nu exagerez, dar cred că cele mai mari centre de procesare de cash din țară sunt deținute de Poșta Română, nu de bănci comerciale, nu de firme care se ocupă cu acest lucru, ci de Poșta Română. Toate lucrurile acestea reprezintă niște cheltuieli în plus pentru Poșta Română care sunt realizate exclusiv pentru parteneriatul cu Ministerul Muncii. Așa că înțeleg și într-adevăr este o cheltuială mare pentru un minister, mi-aș dori să fie mai mică, dar îmi doresc să existe această modernizare a statului, dar deocamdată cele 60 de milioane (de lei n.r.) nu reprezintă un venit foarte bun pentru Poșta Română. Din contră, trebuie să folosim bani din alte surse ca să acoperim această activitate’, a declarat Valentin Ștefan, într-o conferință de presă. Valentin Ștefan a explicat că, în ciuda faptului că Poșta primește circa 60 de milioane de lei lunar pentru distribuirea pensiilor, o parte considerabilă de bani se întoarce către stat, sub forma costurilor de procurare a numeralului. Din acet motiv, compaia își dorește ca acest serviciu să fie scos la licitație. ”Asta este cifra pe care noi o primim de la Ministerul Muncii, lunar (60 de milioane de lei – n.r.), pentru cele două convenții, una cu Casa de Pensii, cealaltă cu ANPIS. În acești bani, compania are undeva spre 20% cheltuieli cu achiziționarea de cash. Ce se întâmplă? Casele teritoriale de pensii ne virează anumite sume în conturile Poștei, din trezorerie în contul Poștei, iar noi trebuie să-i transformăm în cash. Cumpărăm aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în fiecare lună, în primele două săptămâni. Banii ăștia trebuie să vină de undeva și nimeni nu ți-i dă gratuit. Nici măcar statul nu ți-i dă gratuit. Motiv pentru care cumpărăm banii și de la băncile comerciale, dar în special de la Trezorerie, de la Banca Națională. Așa că din acele 60 de milioane, cam 15-20% merg către alți concurenți. În mare măsură către stat. Noi avem undeva la 70% din acești bani. Este nedrept să se spună că acești bani vin către Poștă. Pur și simplu sunt mutați dintr-un buzunar în altul, trec și prin conturi ale Poștei și merg mai departe înapoi la stat. Asta ca o explicație. Mai mult: noi ne-am dori ca Ministerul Muncii să organizeze o licitație pentru distribuirea de pensii’, a explicat Ștefan. Recomandarea autorului:
Criză majoră în Germania. Guvernul Friedrich Merz în pericol. Revoltă a tinerilor din propriul partid împotriva legii pensiilor
Tensiunile au izbucnit după ce aproximativ 18 deputați mai tineri ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU) au anunțat că se opun proiectului de lege privind pensiile, care urmează să fie supus votului final în Bundestag vineri. Răzvrătirea vine din chiar partidul cancelarului și lovește direct în autoritatea acestuia. CDU/CSU și SPD controlează împreună 328 de mandate din cele 630, ceea ce le asigură o majoritate extrem de fragilă, de doar 12 voturi. Un eșec la vot ar reprezenta încă un eșec umilitor pentru Merz, după tentativa nereușită de numire a unui judecător la Curtea Constituțională în iulie, relatează Bloomberg. Un vot pierdut ar scoate în evidență lipsa de control a cancelarului asupra propriului grup parlamentar și ar putea deteriora iremediabil capacitatea guvernului de a adopta legislație. SPD avertizează: e în joc viitorul coaliției Copreședinta SPD, Baerbel Bas, a sugerat în această săptămână că, dacă legea pensiilor nu trece, coaliția ar putea fi la final de drum. Un asemenea scenariu ar putea duce la alegeri anticipate într-un moment în care extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), se situează pe primul loc în unele sondaje. Blocată de diferențe profunde de viziune pe teme esențiale, coaliția Merz–SPD are dificultăți în a convinge electoratul că poate livra promisiunile de relansare economică, întărire a securității interne și a armatei și modernizare a infrastructurii rutiere și de poduri. Deși guvernul a adoptat, începând din mai, mai multe pachete de măsuri – inclusiv fonduri speciale finanțate din datorie pentru armată și infrastructură, în valoare de sute de miliarde de euro – efectele concrete întârzie să se vadă. Mediul de afaceri a salutat unele inițiative, dar critică ritmul lent al reformelor. „Economia este în cădere liberă, dar guvernul nu reacționează suficient de hotărât”, a avertizat reprezentantul industriei, Leibinger. După un vot-test intern în grupul parlamentar, marți, a devenit clar că o parte dintre parlamentarii tineri ai CDU nu sunt dispuși să renunțe la opoziția față de proiectul de lege. În aceste condiții, decizia lui Merz și a strategilor săi de a merge înainte cu votul în plen, în pofida majorității fragile, este considerată o mișcare cu grad ridicat de risc. Salvarea ar putea veni de la stânga radicală Sprijinul pentru adoptarea legii ar putea veni indirect din partea opoziției radicale de stânga. Partidul Stângii a anunțat miercuri că deputații săi se vor abține. În Bundestag, o lege este adoptată dacă numărul voturilor „pentru” îl depășește pe cel al voturilor „împotrivă”, abținerile nefiind contabilizate. Dacă toți cei 64 de parlamentari ai Stângii se abțin, pragul pentru majoritate scade la 284 de voturi – un obiectiv pe care, teoretic, guvernul l-ar putea atinge. Totuși, adoptarea legii datorită abținerii unui partid anticapitalist ar fi percepută ca o victorie de fațadă, care nu ar consolida poziția politică a lui Merz. Conservatorii tineri se revoltă împotriva costurilor pentru generațiile viitoare Cancelarul este supus unei presiuni crescânde în interiorul CDU, unde mulți îi reproșează concesiile prea mari făcute SPD. La rândul său, SPD a arătat puțină disponibilitate de compromis pe tema pensiilor, reamintind că măsura este inclusă în acordul de guvernare negociat înainte de preluarea puterii. Într-o ședință cu ușile închise, marți, Merz le-ar fi cerut tuturor parlamentarilor conservatori să voteze pentru proiect, invocând contextul geopolitic tensionat și avertizând că un vot negativ ar avea „consecințe dramatice”, potrivit unor participanți. Pentru tinerii deputați CDU, miza este însă povara financiară asupra generațiilor viitoare. Proiectul garantează plata pensiilor până în 2031 și, într-un punct controversat, oferă garanții suplimentare pentru nivelul veniturilor pensionarilor și după această dată. Sistemul este finanțat prin contribuțiile obligatorii ale angajaților, dar, pe măsură ce numărul pensionarilor crește, numărul de salariați care susțin un beneficiar scade. Diferența este acoperită din ce în ce mai mult de bugetul federal. Perspectiva unor cheltuieli suplimentare de ordinul miliardelor a declanșat revolta aripii tinere din CDU, care acuză că prea mult din povară este transferată spre viitor. Aceștia cer reforme mai profunde. Merz a recunoscut public nevoia de schimbare și a mandatat o comisie de experți să elaboreze propuneri. Economie în impas, perspectivă politică incertă Un colaps al coaliției ar surveni într-un moment critic pentru economia germană, care s-a contractat în 2023 și 2024 și abia dacă a înregistrat creștere în acest an. După alegerile din februarie și relaxarea regulilor stricte privind datoria publică, optimismul inițial că Germania va redeveni motorul economiei europene s-a estompat. Luna trecută, consilierii lui Merz au revizuit în jos prognoza de creștere pentru anul viitor, la sub 1%. Fondul Monetar Internațional a avertizat că Germania riscă să rămână în urma altor economii dezvoltate și să se confrunte cu dificultăți de durată în atingerea unui nivel ridicat de prosperitate, dacă nu trece la reforme „curajoase”. Sistemul de pensii, aflat sub presiunea îmbătrânirii populației, este central pentru mulți alegători, dar generează tensiuni puternice cu tinerii, care se tem că vor finanța beneficii pe care ei înșiși nu le vor mai primi. Chiar dacă miza votului este enormă pentru Friedrich Merz – un eșec ar putea să-i zdruncine decisiv mandatul – analiștii consideră puțin probabil ca actuala alianță să se destrame imediat.
CSM consultă magistrații pe legea pensiilor de serviciu. Adunări generale convocate urgent
Joi, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a transmis Consiliului Superior al Magistraturii Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în vederea acordării avizului conform art. 39 alin. (3) din Legea nr. 305/2022. Consiliul a decis transmiterea proiectului către instanțele judecătorești și parchetele de pe lângă acestea și convocarea adunărilor generale pentru exprimarea punctelor de vedere ale magistraților, după un calendar stabilit pentru zilele de 24 și 25 noiembrie 2025. Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional Ulterior transmiterii de către instanțele judecătorești și parchete a punctelor de vedere exprimate și centralizării la nivelul Consiliului, Plenul CSM se va întruni în vederea acordării avizului instituțional. Mai devreme, Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului, anunța că proiectul privind pensiile magistraților va fi trimis joi spre avizare la CSM. „Speranța, dorința este ca dacă CSM va emite aviz până săptămâna viitoare, joi sau vineri, să aibă loc angajarea răspunderii guvernului pentru acest proiect de lege. Dacă nu va veni avizul CSM, desigur, conform deciziei Curții Constituționale, el va fi așteptat până la termenul de 30 de zile”, a declarat Ioana Nadina Dogioiu. Noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, a fost publicat, miercuri, în procedură de transparență decizională. Potrivit proiectului, pensia nu va depăși 70% din ultimul salariu net, iar vârsta de pensionare a magistraților va crește la 65 de ani într-o perioadă de tranziție de 15 ani.
Economistul AUR acuză Guvernul Bolojan că vrea să le ia românilor 85% din pensia câștigată corect
AUR nu se ferește să își spună părerea despre reformele lui Ilie Bolojan. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, îl critică pe premier și spune că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect”. Acesta a calculat cât ar insemna asta dintr-o pensie medie de 3097 de lei. Economistul AUR, Petrișor Peiu, spune că Guvernul condus de Ilie Bolojan și Nicușor Dan ar plănui să comită „un furt în formă continuată” prin limitarea la doar 15% a pensiei acordate oamenilor care continuă să lucreze după vârsta de pensionare. Liderul senatorilor AUR acuză Executivul că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect” pentru a cumpăra armament, doze inutile de vaccin. „Suntem, oameni buni, în fața unui caz banal de furt: guvernul vrea să îi fure amărâtului de pensionar 85% din suma care i se cuvine. Și uite așa vor avea bani Dan și Bolojan să plătească cinci vicepremieri, să plătească armament de zeci de miliarde de euro, să cumpere milioane de doze inutile de vaccin și să umfle cât se poate de mult facturile plătite firmelor de casă”, spune Petrișor Peiu. De asemenea, liderul senatorilor AUR acuză PSD că, precocuparea pentru nevoile pensionarilor români în cadrul congreselor este, de fapt, un prilej pentru a le mai stustrage niște bani din pensii. Peiu mai spune că 2877 de lei sunt furați din buzunarele pensionarilor pentru ca Sorin Grindeanu să-și plătească elicopterul cu care se deplasează la petrecerile organizate de Nordis. „Propunerea asta ticăloasă mai arată și ipocrizia principalului partid al guvernării, PSD, care se izmenește prin congrese că ar fi aplecat spre nevoile poporului, dar abia așteaptă câte un prilej ca ăsta să bage adânc mâinile în buzunarele aceluiași popor. 2877 de lei vrea să fure guvernul PSD din buzunarele fiecărui pensionar din această țară. Pentru a putea Grindeanu să își plătească elicopterul cu care se deplasează la sindrofiile Nordis, probabil”, adaugă liderul senatorilor AUR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Acord în coaliție pe reforma pensiilor magistraților: 70% din salariu și 15 ani perioada de tranziție – SURSE
Kelemen Hunor: Reforma pensiilor magistraților va păstra cuantumul pensiilor, se discută doar perioada de tranziție
Kelemen Hunor a subliniat că proiectul de lege trebuie să fie trimis în această săptămână la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare, care are la dispoziție 30 de zile pentru a emite un aviz pozitiv sau negativ. „Nu ne așteptăm la șicane din partea CSM-ului, pentru că nu trimitem un proiect diferit față de cel analizat anterior”, a precizat la RFI liderul UDMR. Kelemen Hunor: Cuantum-ul pensiilor rămâne neschimbat Potrivit lui Hunor, principala miză pentru magistrați este cuantumul pensiilor, dar acesta nu va fi modificat. Reforma vizează doar perioada de tranziție pentru cei care intră în magistratură și menținerea unor condiții corecte pentru generațiile viitoare. Compromis pentru perioada de tranziție Propunerea este ca perioada de tranziție să fie ajustată, astfel încât noii magistrați să ajungă la vârsta de 65 de ani cu 35 de ani vechime în muncă. „Este o posibilitate de compromis care menține pacea socială și o guvernare dreaptă”, a spus Hunor. Sprijin pentru o guvernare echitabilă Hunor a precizat că guvernul nu se teme de presiunea magistraților și că obiectivul este de a asigura echitate în societate, menținând pensiile speciale la un nivel corect, fără a afecta raportul dintre pensionari și cetățeni. Magistrații au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Ei au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie.
Ce spune Traian Băsescu despre problema pensiilor magistraților: Nu există o cale de mijloc
Fostul președinte Traian Băsescu vede o singură soluție în problema pensiilor magistraților în lupta cu Guvernul Bolojan. Chiar dacă lucrurile arată că nimeni nu mai are de gând să mai negocieze nimic, chiar dacă totul arată că s-a ajuns într-un punct aproape mort, Băsescu vede o singură soluție. Traian Băsescu a comentat destul de sec impasul de negociere dintre Bolojan și magistrați pe tema pensiilor lor. Ca o voce din afara acestui conflict, Băsescu, consideră că s-a ajuns într-un punct destul de rigid, dar că, totuși, singura soluție e negocierea. „Numai prin negociere. Este clar că ambele părți s-au rigidizat și ambele părți trebuie să înțeleagă că o soluție de mijloc trebuie acceptată. Nu văd altă variantă a rezolvării lucrurilor. În cazul în care nu se găsește o soluție negociată, foarte probabil premierul va depune asumarea de răspundere din nou la Curtea Constituțională. Ce va fi vom vedea. Nu aș comenta mai mult, adică nu mi-aș spune puncte de vedere, pentru că am procese și sunt în conflict de interese. Nu vreau să mă duc în fața instanțelor cu un punct de vedere care angajează într-un fel sau altul”, a spus Traian Băsescu. Fostul președinte consideră că puterile în stat ar trebuie să coopereze „O cale de mijloc nu există în momentul ăsta. Bolojan e dispus la 70% și o perioadă de tranziție mai mare până la intrarea în vigoare a legii. Magistrații nu vor să audă. Probabil vom avea arbitrul constituțional care va spune „asta e”. E bine sau nu-i bine? (…) Problema este că trebuie evitată o separare a unei puteri în stat. În toate statele democratice, cele trei puteri, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, cooperează. Cooperează și se și întrepătrund în anumite legislații. Spre exemplu, în Statele Unite, judecătorii federali în fiecare stat îi numește președintele Statelor Unite. Deci, în cea mai mare democrație, și asta nu le afectează independența, pentru că independența ține de conștiința lor. Nu ține de cine i-a numit sau cum i-a numit. Mă rog, de când cu Trump, lucrurile sunt discutabile și acolo, vis-a-vis de judecătorii pe care îi numește. (…) Asta mi se pare mie mai important decât sumele pe care le vehiculează toată lumea. Mă uit la comunicate, la agresivitatea (tonului, n. red.) și parcă ar fi o putere care nu e parte a statului, parcă e o putere ruptă de stat. Acest lucru nu poate fi acceptat. Cele trei puteri cooperează”, a mai punctat Traian Băsescu.
Cum vede Traian Băsescu problema pensiilor magistraților / Nu există o cale de mijloc
Traian Băsescu a comentat destul de sec impasul de negociere dintre Bolojan și magistrați pe tema pensiilor lor. Ca o voce din afara acestui conflict, Băsescu, consideră că s-a ajuns într-un punct destul de rigid, dar că, totuși, singura soluție e negocierea. „Numai prin negociere. Este clar că ambele părți s-au rigidizat și ambele părți trebuie să înțeleagă că o soluție de mijloc trebuie acceptată. Nu văd altă variantă a rezolvării lucrurilor. În cazul în care nu se găsește o soluție negociată, foarte probabil premierul va depune asumarea de răspundere din nou la Curtea Constituțională. Ce va fi vom vedea. Nu aș comenta mai mult, adică nu mi-aș spune puncte de vedere, pentru că am procese și sunt în conflict de interese. Nu vreau să mă duc în fața instanțelor cu un punct de vedere care angajează într-un fel sau altul”. „O cale de mijloc nu există în momentul ăsta. Bolojan e dispus la 70% și o perioadă de tranziție mai mare până la intrarea vigorei a legii. Magistrații nu vor să audă. Probabil vom avea arbitrul constituțional care va spune „asta e”. E bine sau nu-i bine? (…) Problema este că trebuie evitată o separare a unei puteri în stat. În toate statele democratice, cele trei puteri, puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească, cooperează. Cooperează și se și întrepătrund în anumite legislații. Spre exemplu, în Statele Unite, judecătorii federali în fiecare stat îi numește președintele Statelor Unite. Deci, în cea mai mare democrație, și asta nu le afectează independența, pentru că independența ține de conștiința lor. Nu ține de cine i-a numit sau cum i-a numit. Mă rog, de când cu Trump, lucrurile sunt discutabile și acolo, vis-a-vis de judecătorii pe care îi numește. (…) Asta mi se pare mie mai important decât sumele pe care le vehiculează toată lumea. Mă uit la comunicate, la agresivitatea (tonului, n. red.) și parcă ar fi o putere care nu e parte a statului, parcă e o putere ruptă de stat. Acest lucru nu poate fi acceptat. Cele trei puteri cooperează”.
Orban: Guvernul să adopte urgent legea pensiilor speciale critici dure la adresa magistraților
Ludovic Orban, consilier prezidențial, afirmă că Executivul trebuie să adopte de urgență legea pensiilor speciale, exact în forma asupra căreia s-a ajuns la un consens în timpul medierii de la Cotroceni. „Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege în forma finală, la medierea făcută de președinte la Cotroceni. Ei s-au înțeles,” a declarat la Antena 3 CNN Orban. De ce au fost reluate discuțiile cu magistrații Potrivit acestuia, dialogul suplimentar dintre Guvern și magistrați, inclusiv cu Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a avut ca scop modificarea acordului, ci evitarea unui posibil atac la CCR. „A existat încercarea de a dialoga cu magistrații, cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în speranța că nu vor ataca la Curtea Constituțională. Acesta a fost, de fapt, motivul pentru care s-au deschis aceste discuții,” explică Orban. Consilier prezidențial: „Poziția magistraților este complet nerezonabilă” Consilierul prezidențial critică dur revendicările reprezentanților sistemului judiciar. „Poziția exprimată de reprezentanții magistraților este o poziție complet nerezonabilă, nu poate fi acceptată,” afirmă acesta. Orban subliniază că oferta negociată la Cotroceni – 15 ani perioadă de tranziție, vârstă standard de pensionare și pensie de 75% din salariul net – reprezintă, în opinia lui, „cele mai bune condiții din Uniunea Europeană pentru magistrați”. Realizatorul a amintit că o parte dintre magistrați cer ca pensia să fie stabilită la 65% din salariul brut, ceea ce ar însemna pensii uneori mai mari decât salariile aflate în plată. Orban respinge ferm această variantă: „E jenant, sincer vă spun. Magistrații sunt cei care trebuie să facă dreptate. Nu există absolut niciun fel de argument logic sau de altă natură care să justifice o asemenea pretenție.” Acesta amintește că forma discutată la Cotroceni este apropiată de cea din legislația adoptată în 1998. Orban spune că Executivul trebuie să adopte legea prin cea mai rapidă procedură, pentru a fi respectat termenul-limită de implementare. „Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege, să aleagă cea mai rapidă cale de adoptare, probabil la angajarea răspunderii. Este singura șansă ca, în cazul în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu atacă la Curtea Constituțională, să se poată respecta termenul de 28 noiembrie,” a conchis Orban.
Bolojan, despre scăderea consumului, în contextul creșterii TVA: Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mai rele.
„Aceste măsuri au avut niște efecte de contracție economică. Eu nu pot să neg asta, pentru că în momentul în care scazi anumite câștiguri, în mod evident scazi o putere de cumpărare, în momentul în care ridici o taxă sau alta, că este acciză, că este TVA cu 1-2%, în mod inevitabil vei scumpi niște produse, care înseamnă scăderea puterii de cumpărare, aceasta este o realitate pe care nu o putem nega. Dacă nu am fi făcut aceste lucruri, efectele ar fi fost mult mai rele, pentru că am fi ajuns în situația nu să ne punem problema care sunt efectele unor anumite scumpiri sau unor scăderi ale puterii de cumpărare, ci dacă putem plăti pensii sau salarii”, a declarat Bolojan la Euronews. El le-a mulțumit românilor pentru că înțelegerea necesității de a crește taxele și a precizat că Guvernul va trebui să încerce scurtarea perioadei de austeritate prin intermediul măsurilor luate. „Sunt conștient că nu este o perioadă comodă. Le mulțumesc românilor pentru că înțeleg că trebuie trecut prin acest lucru, iar noi ceea ce trebuie să facem este să ne comportăm responsabil, să încercăm să scurtăm cât mai mult această perioadă prin măsurile pe care le luăm și în același timp să corectăm nedreptățile acolo unde în mod evident sunt flagrante și nu pot fi tolerate de oameni”, a conchis Bolojan.
Tudorel Toader despre reforma pensiilor magistraților: Nici n-ar trebui modificată pe fond
„Mai sunt foarte puține zile, dar Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Parlamentului și proiectul de lege trece. După care Curtea Constituțională, de multe ori, dă prioritate anumitor obiecții de neconstituționalitate. Curtea poate să soluționeze în timp foarte scurt, având în vedere că substanța problemei este cunoscută”, a spus Tudorel Toader, luni, la B1. Privind modificările necesare proiectului de lege, respins de CCR, Toader a afirmat: „Eu am impresia că nici nu se vrea modificarea pe fond, dar, în opinia mea, nici n-ar trebui modificat. (…) Curtea face referire la echitate socială, face referire la criză, la cerințele îndeplinirii condiționalităților europene, ceea ce înseamnă că, în toate premisele, ca proiectul de lege, dacă își păstrează actualul conținut, actuala formă, să treacă de controlul Curții Constituționale”. Declarațiile fostului ministru al Justiției, vin pe fondul presiunii cu care se confruntă Guvernul. Reforma pensiilor speciale este un angajament asumat prin PNRR și trebuie finalizată până la sfârșitul lunii noiembrie. În caz contrar, România riscă să piardă peste 230 de milioane de euro din fondurile europene.