Dacă România pierde 231 de milioane de euro din PNRR, ne asumăm. Ce spune Manole despre avizul CSM pe pensiile magistraților
„Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu Premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a transmis Manole, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN, despre avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care privește pensiile magistraților. Deși se declară convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, Ministrul Muncii nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM.. „Am făcut tot ce mi s-a cerut” Întrebat despre riscul ca România să piardă finanțarea europeană dacă termenul este ratat, Manole a insistat asupra necesității asumării responsabilității. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”. În ceea ce privește calendarul exact al angajării răspunderii Guvernului în Parlament, ministrul a menționat că decizia depinde strict de primirea avizelor necesare și de respectarea marjei zilei limită. „Să venim cât mai repede în marja zilei limită de 28. N-aș putea să anticipez acum dacă joi, dacă miercuri, dacă vineri. Depinde foarte mult și de cum vom avea avizele, evident”. Contestarea legii către ÎCCJ Ministrul a evitat să anticipeze o eventuală contestație a legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, menținând distanța față de sistemul judiciar. „Nu pot și nu vreau să anticipez. V-am spus că nu vreau să mă amestec acolo unde nu este mandatul meu. Cred că trebuie să ne respectăm între noi, cei care coordonăm o instituție sau alta, și să ne facem treaba. Nu știu ce decizie va lua sau nu va lua Înalta Curte sau oricine altcineva”.
Miruță, despre pensiile magistraților: Nu se poate să câștigi la pensie mai mult decât când lucrai. Nu este echitabil pentru societate
Miruță a condamnat ferm pensionarea timpurie și veniturile disproporționate obținute de magistrați la pensie. „Eu cred că sunt și magistrați în țara asta care acceptă principiul că nu se poate să câștigi bani la pensie mai mult decât când lucrai. Nu se poate să te pensionezi la 48 de ani și la 47 de ani. Nu este echitabil pentru societate să bagi mâna într-un coș în care pun bani și alții și să tragi de acolo mai mult decât proporțional”, a spus Miruță, la Digi24. Radu Miruță a admis că munca în justiție poate implica o „supra-încărcare” și că aceasta ar putea justifica o „pondere mică în plus” față de contribuția efectivă. Totuși, el a insistat că sub această scuză nu pot fi tolerate beneficii „disproporționat cum se întâmplă, de fapt, astăzi”. Referitor la refuzul magistraților de a coopera la schimbarea sistemului de pensii, Ministrul a explicat că reacția este o „reacție de protecție autoimună când ți se ia un lucru cu care ai fost obișnuit”. De asemenea, Miruță a oferit o explicație pentru tăcerea din interiorul sistemului judiciar față de poziția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), subliniind independența judecătorilor. „Nu prea există relații de superioritate în rândul magistraților. Un judecător nu poate să-i spună unui președinte de tribunal de ce a luat decizia asta juridică… Judecătorul e independent, poate să fie președintele în alte curți. Nu are ce să-i facă unui judecător pe decizia pe care o consideră. Și normal să fie așa”.
Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM: Ni se cere aviz în câteva zile. Vi se pare o chestie serioasă din partea unui Guvern?
Claudiu Sandu, vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a declarat la Digi24 că magistrații nu pot accepta forma în care Guvernul intenționează să modifice pensiile de serviciu. El susține că Executivul încalcă principiul echității și pune presiune pe magistrații aflați încă în activitate. „Noi am spus 65%, la fel ca toate celelalte categorii de funcționari care au pensii de serviciu. Din brut. Se învârte undeva în jur de 85% după impozitare. A fost o discuție, dar nu am căzut de acord asupra niciunei etapizări”, a explicat Sandu. „Avem mii de pensii mai mari decât salariul și nu se intervine asupra lor” Sandu afirmă că Guvernul evită să reglementeze cazurile extreme deja existente și, în schimb, „lovește” în magistrații care duc greul sistemului. „Ceea ce nu acceptăm este această chestiune de-a dreptul neserioasă: nerespectarea principiului echitabilității. Avem câteva mii de pensii mai mari decât salariul, împotriva cărora nu se face nicio intervenție legislativă. Însă se țintește magistratul în activitate, cel care va duce greul următorii 20 de ani până la 65 de ani, în timp ce unii s-au pensionat la 48 de ani cu pensii mai mari decât salariul”, a spus Sandu. Acesta avertizează că se creează o polarizare periculoasă în societate: „Se țintește doar ticăloșii de magistrați în funcție. Este o ură propagată în spațiul public care nu va dispărea 50 de ani. Este incorect față de colegii care rămân să-și facă datoria, în timp ce cei care au ‘scăpat’ vor rămâne cu pensii foarte mari și cu vârste foarte mici de pensionare”. CSM, critici la adresa Guvernului: „Ni se cere aviz în câteva zile. Este serios?” Vicepreședintele CSM spune că Executivul presează instituția să avizeze rapid noul proiect, fără consultarea corpului magistraților. „Guvernul trimite joi, pe 20, un proiect și are pretenția să-l avizăm de urgență, iar pe 28 să fie și asumarea guvernamentală în Parlament. Vi se pare o chestie serioasă din partea unui Guvern?”, a întrebat retoric Sandu. Acesta subliniază că CSM nu poate da un aviz în nume propriu, fără consultarea magistraților:„Noi suntem un organ ales de judecători și procurori. Este corect să-i consultăm înainte să dăm un aviz. Nu suntem aici pe capul nostru. Adunările generale trebuie să se pronunțe. Câteva zile, două-trei, sunt necesare”. Coaliția a decis, potrivit unor surse politice, ca pensia magistraților să fie 70% din salariu net și a mărit perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani.
Ședința coaliției despre pensiile magistraților, din nou fără rezultat. Nicușor Dan, o ultimă negociere cu magistrații, astăzi
Liderii Coaliției de guvernare s-au reunit luni, la ora 18, într-o nouă ședință în care au încercat să stabilească ce se va întâmpla cu pensiile magistraților. După mai bine de două ore, discuțiile cu reprezentanții Guvernului s-au terminat fără o concluzie. Coaliția de guvernare trebuia să ajungă la o formă finală a reformei pensiilor magistraților, după ce propunerea inițială a Guvernului Bolojan a fost respinsă de Curtea Constituțională. Săptămâna trecută, miercuri, președintele Nicușor Dan a invitat partidele și reprezentanții sistemului judiciar la Palatul Cotroceni pentru dezbateri pe aceeași temă. După mai bine de trei ore, întâlnirea s-a încheiat fără un acord. Conform surselor MEDIAFAX, discuțiile s-au blocat la valoarea pensiei. Guvernul a venit cu varianta unei pensii de 70 la sută din salariul net, însă magistrații au dorit un nivel apropiat de venitul din perioada activă. Ei au cerut 65 la sută din salariul brut, ceea ce ar ridica pensia până aproape de 98 la sută din salariul net. Au propus și o opțiune de 60 la sută din salariul brut, dar niciuna dintre aceste variante nu a primit sprijinul liderilor Coaliției. Magistrații au susținut și o perioadă de tranziție de 18 ani, în timp ce Guvernul a propus 10 ani. Coaliția a respins această solicitare, însă premierul Ilie Bolojan s-a arătat deschis la o variantă intermediară de cel mult 15 ani. Nicușor Dan, ultima încercare de negociere Surse politice au transmis pentru MEDIAFAX că președintele Nicușor Dan ar putea avea marți o întâlnire fie cu reprezentanții Justiției, fie cu liderii Coaliției, pentru a debloca situația. Guvernul ar trebui să anunțe o decizie finală până miercuri. Sursele au mai precizat că o parte dintre lideri cred că este inevitabilă pierderea celor peste 230 de milioane de euro din PNRR, fiindcă jalonul privind pensiile speciale nu va fi finalizat până la 28 noiembrie. Din acest motiv, ei nu mai văd motive pentru concesii. Tot marți, premierul Ilie Bolojan ar urma să se întâlnească cu președintele Nicușor Dan pentru a stabili dacă mai există loc pentru o înțelegere cu magistrații sau dacă Guvernul ar trebui să avanseze direct cu noul proiect. Miercuri, cel mai probabil, Executivul va introduce documentul în procedura de avizare.
Protest anti – Savonea în fața Curții Supreme de Justiție. CSM acuză că manifestațiile sunt organizate de politicieni
Protest anti-Savonea, organizat de Asociația Corupţia Ucide, Rezistenţa şi Declic, în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Până în prezent, în jur de 250 de persoane s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție. Motivul nemulțumirilor, susțin organizatorii, îl reprezintă deciziile controversate ale șefei Curții Supreme, Lia Savonea. De cealaltă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut o reacție tranșantă în legătură cu protestele declanșate, acuzând că manifestațiile sunt organizate de politicieni. Proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar Reamintim că este o perioadă tensionată pentru justiția din România, cauzată de anunțul Guvernului Bolojan de reducere a pensiilor magistraților. Totodată, mai multe organizații de magistrați au făcut scut în jurul șefei Înaltei Curți, trăgând un semnal de alarmă cu privire la asaltul politicului asupra independenței justiției. Pe rețelele de socializare, ONG-urile apropiate de liderii USR au anunțat declanșarea unor proteste împotriva unor reprezentanți de vârf ai sistemului judiciar. Prima „țintă” luată în vizor este cea aproape în mod tradițional atacată: șefa Curții Supreme, Lia Savonea, care nu a fost de acord cu modul de comportament și acțiunile în forță ale actualei guvernări asupra sistemului judiciar. (Materialul integral AICI) Protest împotriva Liei Savonea, şefa Instanţei Supreme CSM sare în apărarea Liei Savonea: „Reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică” „Așadar, în loc să-și asume consecințele propriilor inacțiuni, reprezentanții clasei politice manipulează opinia publică, instigând-o împotriva judecătorilor și generând riscul destabilizării grave a sistemului judiciar. Independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată. Subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”, susține Consiliul Superior al Magistraturii care și-a declarat susținerea pentru Lia Savonea. (Materialul integral AICI) Ce spune CSM despre protestul anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale Secția de Judecători a CSM iese în apărarea Curții Supreme și susține că informațiile „false sau denaturate” afectează încrederea publică în Justiție și lezează independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de politicieni. CSM face referire și la protestele organizate astăzi de ONG-uri apropiate USR în fața ÎCCJ și spune că „independența judecătorilor nu poate constitui obiectul vreunei contestări publice și nu poate fi negociată iar subminarea justiției înseamnă dispariția statului de drept și întoarcerea la totalitarism”. „Consiliul Superior al Magistraturii a atras atenția în repetate rânduri asupra amplificării atitudinilor publice ostile față de magistrați, care au potențialul de a afecta încrederea publică în justiție și de a leza independența acesteia, cu atât mai mult cu cât sunt inițiate și orchestrate de factorul politic. În acest context, demersul de contestare publică a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și a judecătorilor instanței supreme, anunțat de mai multe organizații nonguvernamentale, constituie o escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar, incompatibilă cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept. Efectul concertat al acțiunilor publice vizând autoritatea judecătorească depășește cu mult limitele unor pretinse critici constructive și dobândește caracterul unor presiuni fără precedent la adresa justiției. În aceste condiții, Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă susținerea deplină față de Înalta Curte de Casație și Justiție întrucât afectarea independenței acesteia, prin acțiunile publice denigratoare care manipulează societatea împotriva justiției și subminează statul de drept, vulnerabilizează major puterea judecătorească, până la limita în care nu-și mai poate îndeplini menirea constituțională, aceea de a garanta funcționarea societății democratice în respect deplin față de drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor”, precizează CSM. (Materialul integralAICI) CSM sare în apărarea Liei Savonea, șefa Înaltei Curți Președinții Curților de Apel din țară fac scut în jurul Liei Savonea Președinții Curților de Apel din țară au dat publicității, luni, un comunicat de presă în care o apără pe șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, după valul de eliberări ale infractorilor celebri. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare echivalează cu vulnerabilizarea întregului sistem” și că „reformarea unor hotărâri definitive prin intermediul unor căi extraordinare de atac reprezintă prevalența adevărului.” (Materialul integral AICI) Reamintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a acuzat o campanie “fără precedent” de “denigrare a Instanței supreme și a judecătorilor” și de “destabilizare a ordinii de drept în care sunt implicați oameni politici, grupurile de presiune și formatori de opinie” și cere autorităților statului să își “îndeplinească atribuțiile și rolul în prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride la adresa puterii judecătorești.” „Ce face Lia cu Justiția din România?” De cealaltă parte, organizaţiile reproşează că, de când Lia Savonea a devenit preşedintele ÎCCJ, judecătorii de la această instanţă au luat mai multe decizii prin care au fost eliberate mai multe persoane importante condamnate pentru corupţie. Protestul este ”o reacție pașnică, dar fermă la deriva gravă a sistemului judiciar, simbolizată de numirea și acțiunile actualei președinte a ÎCCJ, Lia Savonea, și la atitudinea de autoapărare instituțională a CSM și a Înaltei Curți, care confundă independența justiției cu impunitatea celor aflați la vârf”, transmit organizatorii care cer revocarea Liei Savonea și ”o resetare morală” a Curții Supreme. Mai multe organizaţii civice organizează un protest în faţa sediului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Corupția Ucide ,,Opriți derapajele din justiție. Revocați-o pe președinta CSM!” Peste 50.000 de cetățeni cer, printr-o petiție Declic, revocarea președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, pentru acțiuni ce subminează independența justiției. Sub conducerea Elenei Costache, CSM a devenit instrument de intimidare, prin plângeri penale și alte acțiuni pornite împotriva oricui contestă sistemul privilegiilor din justiție. Acțiunile, dar și inacțiunile șefei CSM sunt în evidentă contradicție cu rolul de garant al independenței justiției și cu îndeplinirea condiției de bună reputație, condiție imperativă impusă magistraților. Prin petiția semnată, cetățenii le cer judecătorilor independenți să declanșeze procedura de revocare a președintei CSM. Sursă foto și VIDEO: Gândul / Asociația Corupția Ucide RECOMANDAREA AUTORULUI: Începe asaltul asupra Justiției! Susținătorii lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan pregătesc proteste împotriva magistraților. „Nu avem toată Puterea, până nu luăm și Justiția”, ideea USL din 2012 revine în 2025 – îmbrățișată chiar de cei care o contestau Avocații din România reacționează în SCANDALUL Gheorghiu și se
Discuții la Cotroceni despre reforma pensiilor magistraților, fără rezultat. Partidele și președintele s-au consultat cu magistrații. Ce s-a stabilit
UPDATE 19:05 Discuțiile s-au încheiat Discuțiile de la Palatul Cotroceni alături de Nicușor Dan, reprezentanții partidelor și cei ai magistraților s-au încheiat după trei ore. Potrivit surselor G4Media, întâlnirea de astăzi dintre magistrați, președintele Nicușor Dan și liderii coaliției de guvernare s-a terminat fără un acord. Rezultatul discuțiilor a fost că ambele părți trebuie să accepte compromisuri pentru a reduce tensiunile dintre Executiv și sistemul judiciar. Magistrații au cerut ca pensia lor să reprezinte 65% din venitul brut, în loc de 70% din venitul net, așa cum prevedea proiectul Guvernului Bolojan, respins de CCR. Potrivit aceleași surse, liderii politici au refuzat această propunere. Grindeanu despre pensiile speciale: Legea trebuie dorită și de cei vizați, nu doar de coaliție Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la stirileprotv.ro că proiectul privind pensiile speciale nu depinde doar de coaliția de guvernare, ci și de cei asupra cărora se aplică. El a explicat că CSM are 30 de zile pentru a emite un aviz, termen ce ar putea duce la depășirea datei de 28 noiembrie, prevăzută în PNRR. „Soluţiile pot fi mai multe, dar aici deja intrăm într-o zonă în care nu doar coaliţia trebuie să-şi dorească această lege, ci şi chiar cei asupra cărora se aplică, fiindcă avem acel termen limită de 28 noiembrie, până la care trebuie să avem o lege, şi avem un termen în care CSM-ul poate să răspundă, să dea un aviz la un eventual proiect de lege”, a spus Grindeanu. El a mai spus că proiectul ar fi trebuit finalizat mai devreme, pentru a evita presiunea actuală asupra instituțiilor implicate. Negocieri acum la Cotroceni Liderii coaliției, alături de Nicușor Dan și reprezentanții magistraților, se află chiar acum în discuții la Palatul Cotroceni. Se dezbat soluții pentru a rezolva blocajul privind reforma pensiilor magistraților. Știrea inițială Astăzi, de la ora 16:00, președintele Nicușor Dan, împreună cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, are o întâlnire cu conducerea magistraților pentru a analiza legea ce prevede creșterea vârstei de pensionare. Procurorii și judecătorii cer extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 20 de ani și majorarea pensiilor. Premierul Bolojan s-a arătat dispus să discute modificarea perioadei de tranziție, iar PSD dorește găsirea unei soluții comune. Scopul întâlnirii de astăzi de la Palatul Cotroceni este găsirea unei variante care să deblocheze reforma pensiilor magistraților.
Discuții la Cotroceni despre reforma pensiilor magistraților. Partidele și președintele se consultă cu magistrații. Ce propune coaliția
Grindeanu despre pensiile speciale: Legea trebuie dorită și de cei vizați, nu doar de coaliție Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la stirileprotv.ro că proiectul privind pensiile speciale nu depinde doar de coaliția de guvernare, ci și de cei asupra cărora se aplică. El a explicat că CSM are 30 de zile pentru a emite un aviz, termen ce ar putea duce la depășirea datei de 28 noiembrie, prevăzută în PNRR. „Soluţiile pot fi mai multe, dar aici deja intrăm într-o zonă în care nu doar coaliţia trebuie să-şi dorească această lege, ci şi chiar cei asupra cărora se aplică, fiindcă avem acel termen limită de 28 noiembrie, până la care trebuie să avem o lege, şi avem un termen în care CSM-ul poate să răspundă, să dea un aviz la un eventual proiect de lege”, a spus Grindeanu. El a mai spus că proiectul ar fi trebuit finalizat mai devreme, pentru a evita presiunea actuală asupra instituțiilor implicate. Negocieri acum la Cotroceni Liderii coaliției, alături de Nicușor Dan și reprezentanții magistraților, se află chiar acum în discuții la Palatul Cotroceni. Se dezbat soluții pentru a rezolva blocajul privind reforma pensiilor magistraților. Știrea inițială Astăzi, de la ora 16:00, președintele Nicușor Dan, împreună cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, are o întâlnire cu conducerea magistraților pentru a analiza legea ce prevede creșterea vârstei de pensionare. Procurorii și judecătorii cer extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 20 de ani și majorarea pensiilor. Premierul Bolojan s-a arătat dispus să discute modificarea perioadei de tranziție, iar PSD dorește găsirea unei soluții comune. Scopul întâlnirii de astăzi de la Palatul Cotroceni este găsirea unei variante care să deblocheze reforma pensiilor magistraților.
CCR publică motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile magistraților | DOCUMENT
Având în vedere neregularitatea formulării cererii avizului CSM, Curtea a constatat că Guvernul nu a cerut avizul CSM, ceea ce este contrar art.1 alin.(5) coroborat cu art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, fiind astfel afectat rolul CSM de garant al independenței justiției. „Curtea constată că solicitarea avizului CSM nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere, astfel că nu poate fi considerată ca fiind o solicitare validă a avizului CSM [a se vedea mutatis mutandis, în privința necesității caracterului valid al solicitării avizului, Decizia nr.221 din 2 iunie 2020, paragraful 66]. Prin urmare, lipsa avizului CSM s-a datorat transmiterii unei cereri de avizare neconforme într-o etapă procedurală care nu permitea solicitarea avizului și asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care nu corespundea etapei procedurale antereferite, ceea ce a împiedicat CSM să își exercite atribuția prevăzută de art.39 alin.(3) din Legea nr.305/2022. 242”, arată CCR. De asemenea, în motivare se arată că argumentul Înaltei Curți de Casație și Justiție conform căruia pensia de serviciu a magistraților este protejată de Constituție, iar modificările propuse ar echivala cu eliminarea acesteia este nejustificat, întrucât protecția pensiilor de serviciu a magistraților nu exclude modificarea acestora, mai ales în condițiile în care statul poate demonstra că măsurile propuse sunt necesare pentru asigurarea unei gestionări sustenabile a resurselor financiare. Curtea Constituțională, în Decizia nr.467 din 2 august 2023, a recunoscut că, deși pensia de serviciu este protejată, aceasta poate fi reglementată prin măsuri care nu aduc atingere esențială dreptului la pensie. Modificările propuse nu vizează eliminarea pensiilor de serviciu, ci doar adaptarea acestora pentru a răspunde noilor realități economice și sociale, fără a le reduce semnificativ și, astfel, a pune în pericol independența justiției. Guvernul are obligația să adopte măsuri echilibrate pentru a asigura sustenabilitatea bugetului public, mai ales în contextul crizelor economice și financiare care pot apărea. Modificările vizează doar pensiile de serviciu ale magistraților, dar acest lucru poate fi justificat prin rațiuni legate de protejarea independenței justiției și asigurarea unui sistem judiciar funcțional. În acest context, Curtea Constituțională, în Decizia nr.900 din 15 decembrie 2020, a apreciat că legislația poate reglementa în mod diferențiat grupuri profesionale, atunci când există o rațiune obiectivă pentru aceste diferențieri, se arată în motivare. Documentele pot fi consultate mai jos: OP S by BB Dec 479 by BB OP C by BB
Tanczos Barna: România a negociat cu Bruxelles-ul amânarea reformei pensiilor magistraților din PNRR
Întrebat, la Digi 24, dacă a existat o tentativă de negociere cu Comisia Europeană pentru amânarea acestui jalon care expiră pe 28 noiembrie, vicepremierul a răspuns: „A existat și va exista probabil, dacă nu reușim să terminăm”. Cu toate acestea, Tanczos a spus că nu mai există spațiu pentru noi amânări: „Nu mai avem când să amânăm, pentru că avem mai puțin de un an de zile pentru a termina PNRR-ul”. Vicepremierul a adăugat că România a pierdut oricum 7 miliarde de euro, „o sumă colosală” pentru bugetul României. „În spatele acelei sume au fost mii, poate zeci de mii de proiecte care au rămas fără finanțare. Bine, unele n-au fost începute, au fost întârziate. Este vina celor care au avut contractele de finanțare și n-au lasat licitațiile, n-au început lucrările, n-au finalizat proiectele”, a afirmat Tanczos. Pentru proiectele care mai pot fi salvate, Tanczos Barna a cerut un „focus pe proiecte, pe plăți, pe implementare, pe proceduri cât mai eficiente și rapide, ca să terminăm până la sfârșitul lunii august”. În rest, „reformele nici nu mai pot fi negociate și amânate, pentru că n-avem cum să mai promitem”, a afirmat Tanczos.
Florin Manole spune că România riscă să piardă 231 de mil. euro din cauza legii pensiilor magistraților
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că este nevoie de consens în coaliție pentru ca până la finalul lunii noiembrie să existe legea privind pensiile magistraților, altfel, România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. Manole a spus, la Europa FM, că dacă ar fi să fie așteptat o lună de zile un aviz al CSM, începând de mâine, de exemplu, ne-am duce până pe 24 noiembrie, ceea ce ar mai da doar 4 zile pentru întreg restul procedurii, inclusiv publicarea în Monitorul Oficial. Asta pentru că, până pe 28 noiembrie trebuie să rezolve această problemă, altfel riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR. „Nu cred că ne permitem, nu cred că trebuie, nu cred că e corect, nu cred că este just ca după ce plătim aceste pensii atât de mari să mai pierdem și banii aceia. Și pentru care, cred că există o soluție și soluția aceea este consensul. (…) Dar când mă refer la consens în acest caz, mă refer la consens cu CSM, Înalta Curte, magistrații.(…) Dialogul înseamnă două opinii, iar consensul înseamnă a ține cont și de cât se poate și din opinia celuilalt”, spune Manole. Ministrul Muncii a afirmat că nu s-a discutat în ședința de guvern de joi despre această lege. „Singura discuție din guvern sau în fine cu membrii ai guvernului despre acest subiect am avut-o cu domnul Bolojan, cred că marți, când în cadrul unei discuții, în 2, mi-a spus că nu are ce reproșa Ministerului Muncii din punctul de vedere al conduitei și al lucrurilor pe proiectul anterior. Pentru că au existat anumite voci în spațiul public, mă refer la oameni de presă și la politicieni care au reproșat Ministerului Muncii că a făcut sau n-a făcut ceva. Nu, am făcut tot ce a trebuit să facem, am lucrat îndeaproape cu premierul, cu Cancelaria, cu Ministerul Justiției, nu am obstrucționat cu nimic, n-am făcut lucrurile nici mai repede, nici mai târziu decât ceea ce am agreat împreună cu premierul Bolojan”, mai spune Manole.