Instanța Supremă a decis să sesizeze Curtea Constituțională, referitor la legea pensiilor private propusă de Guvernul Bolojan
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis joi că sesizat Curtea Constituțională a României, după ce Parlamentul a adoptat, legea prin care românii pot retrage doar 30% din pensia privată, iar restul sumei este eșalonată pe opt ani. Judecătorii ÎCCJ au decis să sesizeze Curtea Constituțională în legătură cu Legea privind plata pensiilor private, care aduce modificări legate de plata pensiilor din Pilonul 2 și Pilonul 3. Decizia ÎCCJ a fost luată în unanimitate de cei 92 de judecătorii. Purtătorului de cuvânt al ICCJ Victor Alistar a transmis o declarație oficială referitor la sesizarea CCR. „Au fost convocate Secţiile Unite ale ICCJ, care au luat în dezbatere prevederile Legii privind plata pensiilor private şi au hotărât în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în vederea exercitării controlului de constituţionalitate, înainte de promulgare. Demersul este exclusiv în interesul cetăţenilor dat fiind dreptul acestora de a avea o lege clară, previzibilă cu privire la drepturile lor de pensie. Este în interesul societăţii ca legea să fie examinată de Curte înainte de promulgare, iar în măsura în care se vor impune corecţii în raport cu legea fundamentală acestea să fie făcute înainte de a genera efecte majore asupra cetăţenilor”, a precizat Victor Alistar. Care sunt obiecțiile judecătorilor ÎCCJ la legea pensiilor private „Aspectele de neconstituționalitate ridicate sunt următoarele: 1. Încălcarea dreptului de proprietate garantat de art. 44 şi a principiului proporţionalităţii prevăzut de art. 53 Constituţie Astfel, • obligarea titularilor care îndeplinesc condiţiile pentru deschiderea dreptului la pensie privată să încheie contract de plată cu un fond de plată autorizat • lipsirea acestuia de posibilitatea de a-şi retrage integral activul personal • limitarea cuantumului avansului din pensie care poate fi primit ca plată unică de către participant, • restrângerea libertăţii de stabilire a cuantumului pensiei lunare”, se precizează în doscument. „Măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor” „Sunt măsuri care reprezintă o ingerinţă în dreptul de proprietate privată al cetăţenilor, pentru că toate acestea sunt o obligaţie şi nu o opţiune la dispoziţia lor ca proprietari. Sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres prin Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a putea dispune de aceste active. Prin modificările aduse prin art. 55 şi art. 60, legiuitorul a introdus limitări semnificative ale dreptului de dispoziţie a! participantului asupra propriului cont, fie prin restrângerea accesului la sumele acumulate, fie prin modificarea condiţiilor de retragere sau transfer. O asemenea ingerinţă constituie o atingere adusă substanţei dreptului de proprietate, contravenind art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie, precum şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cauza Beyeler c. Italia, 2000; Kopecky c. Slovacia, 2004), orice ingerinţă a statului asupra proprietăţii trebuie sa fie: • prevăzută de lege, • să urmărească un scop legitim de interes public, • şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că „dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”. Prin urmare, dispoziţiile contestate contravin protecţiei constituţionale şi convenţionale a dreptului de proprietate privată. 2. Încălcarea principiului legalităţii, al securității raporturilor juridice şi al încrederii legitime, prevăzute de art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. Astfel, • Sunt utilizate trimiteri generale la cadrul de reglementare primară si secundară, fără să fie clară pentru cetăţeni şi practicieni care este trimiterea expresă normativă în lege. • Legea nu are prevederi clare privind situaţiile juridice tranzitorii adică ce se întâmplă cu situaţiile anterioare adoptării legii, pentru a crea un cadrul clar şi coerent pentru subiecţii legii, adică proprietarii sumelor acumulate ca drept la pensie. Neclaritatea legii este un viciu de constituţionalitate constat sancţionat de Curte, pentru că el afectează atât securitatea juridică cât şi dreptul cetăţenilor. De aceea este vital ca actele normative cu impact major care afectează aproape toată populaţia tării să fie examinate şi să intre în vigoare numai după ce au rectificate aspectele de neconstituționalitate”, se precizează în comunicat. FOTO: Gândul/ Envato Recomandarea autorului: Față în față cu ministrul Justiției. Pleacă Guvernul dacă legea pensionării magistraților pică la CCR? / Despre actualizarea taxelor de timbre / Inteligența artificială intră în penitenciare Pilonul 2 de pensii îi încaieră pe influencerii Guran – Guda Cum se vor împărți banii din Pilonul 2 la intrarea la PENSIE. Exemple de calcul pe baza actualului proiect de lege de plată a pensiilor private
AUR atacă la Curtea Constituțională legea privind plata pensiilor private
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) depune, joi, o sesizare la Curtea Constituțională împotriva Legii privind plata pensiilor private, care a fost adoptată miercuri în Camera Deputaților. „Prin acest proiect, Guvernul Bolojan fură pensiile românilor din pilonul II și III! Dacă ar fi fost un proiect legislativ cu adevărat pentru binele contribuabililor, parlamentarii AUR ar fi votat „pentru” adoptare, însă inițiativa legislativă reprezintă doar o încercare perfidă a partidelor aflate la guvernare de a fura banii munciți ai contribuabililor români”, arată AUR într-un comunicat transmis joi. Potrivit documentului citat, în forma actuală a proiectului legislativ, cei care sunt adevărații beneficiari ai modificărilor sunt, în primul rând, administratorii fondurilor care vor încasa comisioane de 0,21%-0,27%, „câștigând cât mai mulți bani dacă aceștia rămân cât mai mult timp în conturi”. Iar, în al doilea rând, principalul câștigător este statul român „care a găsit un colac de salvare pentru un sistem care se împrumută constant, fără limite, la dobânzi uriașe”. „Sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar românii au contribuit cu încredere la el pentru a-și asigura o pensionare liniștită. Acum, ceea ce vedem este o încălcare vădită atât a încrederii românilor, cât și o preluare ilegitimă a controlului asupra sumelor de bani și o pedepsire a celor care au muncit cinstit și au pus bani deoparte. În loc să ofere siguranță, legea adoptată reduce controlul pe care românii îl au asupra propriilor bani și generează un precedent periculos: regulile pot fi schimbate oricând, chiar înainte de a-ți primi drepturile pentru care ai contribuit o viață. Practic, Guvernul îți transmite că, de fapt, banii tăi nu mai sunt ai tăi. Alianța pentru Unirea Românilor nu poate sta deoparte în fața deciziilor neconstituționale girate de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR. Nu acceptăm sacrificarea economiilor fiecărui român în numele austerității cât timp marile averi scapă neatinse, iar privilegiații statului își încasează liniștiți veniturile grase”, mai arată AUR. Camera Deputaților a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, legea care stabilește modul de plată a pensiilor private și că fiecare participant va putea retrage o singură dată până la 30% din banii strânși în fiecare cont de pensii private. Legea a fost aprobată cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 de abțineri.
Ce trebuie să știi când îți alegi fondul de PENSII pilon 2. Atenție, riști să pierzi 120.000 de euro dacă nu afli la timp. Gândul îți oferă sfatul expertului
Pensiile administrate privat sunt o soluție sigură de economisire prin care îți poți suplimenta venitul din pensia de la stat. Ce sumă îți aduc când ieși la pensie? Un angajat trebuie să știe că alegerea fondului de pensie este esențială pentru a obține un randament cât mai bun. „Fondurile de pensii private, spre deosebire de pensia publică, se bazează pe investirea sumelor cu care contribui. Pe scurt, pensia publică, pensia de la stat, cum o știm toți, înseamnă să iei bani din taxele salariaților care lucrează acum, să iei acei bani prin ceea ce se numește contribuție de asigurări sociale, CAS, iei acei bani și cu acei bani plătești pensionarii din ziua de astăzi. Este un sistem care se numește distributiv sau redistributiv, pentru că pur și simplu redistribuie banii dintr-o parte într-alta. Pensiile private și aici vorbim atât de pilon doi, cât și de pilon trei, iau banii cu care tu contribui și pun într-un cont special pe numele tău, pe care îi investesc până la vârsta când tu vei putea să retragi acei bani. Vedem că nu mai vorbim de un sistem care doar distribuie banii, vedem un sistem care acumulează bani și nu numai banii cu care tu contribui, ci inclusiv rezultatul investițional. Și ca să ne facem o idee despre ce înseamnă rezultat investițional, gândiți-vă că pensiile private la momentul actual au ajuns la 180 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar profit. Deci avem aproape o treime din întregul volum de active al fondurilor de pensii private reprezintă profitul obținut în cei 17 ani de când avem sistem de pensii private”, a explicat, pentru Gândul, fondatorul desprepensiiprivate.ro George Moț. Randament, cost și risc În pilonul doi, sumele cu care contribuim sunt garantate. Concret, nu putem pierde bani. „Alegerea fondului de pensii private este o opțiune personală și ține cont și de circumstanțele fiecăruia dintre noi. Dar, ca regulă generală, întotdeauna sunt cel puțin trei elemente la care ar trebui să ne uităm atunci când alegem un fond de pensii private, și anume randament, cost și risc. Gândiți-vă la ele ca la niște ingrediente pentru un aluat. Ele în sine, dacă ne uităm doar la unul sau doar la două dintre ele, nu au nicio relevanță, ci trebuie să le combinăm. Trebuie să găsim soluția să le punem împreună pentru a afla care este soluția perfectă pentru fiecare dintre noi. Și bineînțeles, acesta este un minim. Nu trebuie să fie, nu este exhaustiv, nu ar trebui să ne oprim aici, ci putem să ne uităm și la alte elemente. Foarte important de știut este faptul că în pilonul doi sumele cu care contribuim sunt garantate, deci nu putem să pierdem bani sub ceea ce am contribuit. La pilonul trei, ceea ce se numește pensie facultativă, există aceeași garanție, doar că aici nu este obligatorie. Totuși trebuie să știm că trei din cele zece fonduri de pensii facultative oferă această garanție. Poate este un element de care vrem să ținem cont și atunci când ne alegem fondul de pensii private. De asemenea, să nu uităm și de deductibilități fiscale. Fondurile de pensii facultative beneficiază de deductibilități fiscale”, a precizat George Moț. În ultimii ani, și pilonul trei a devenit foarte popular. „Pilonul trei a devenit foarte popular ca beneficiu extra-salarial. Și aici ce înseamnă acest beneficiu extra-salarial? Înseamnă că sunt angajatori care oferă angajaților lor, se oferă să le plătească contribuția la un fond de pensii pilon trei și este dublu avantaj. 1 – tu ca salariat primești bani gratis, cum ar veni. 2- poți să contribui și tu ca salariat și beneficiezi de deduceri la impozitul pe profit. Dar ghici ce? Si pentru angajatori este o soluție bună, pentru că inclusiv angajatorul va beneficia de scutire a impozitului pe profit. Ambele scutiri sunt în limita a câte 400 euro, 400 euro pentru angajat, 400 euro pentru pentru angajator. Aceasta este limita anuală și sunt discuții la momentul actual și am văzut o inițiativă în Senat ca această limită să fie eliminată și practic să fie nelimitat nivelul deductibilități, ceea ce ar fi o veste extraordinar de bună pentru participanți”, a completat acesta. Diferența între cel mai slab și cel mai bun fond de pensii Ce ar trebui să știe un tânăr atunci când se angajează? Dacă fondul de pensii de pilon doi nu a fost ales, atunci se va repartiza aleatoriu și se pot pierde sume importante de bani. „Ar trebui să știe că dacă nu își alege un fond de pensii de pilon doi, va fi repartizat aleatoriu. Ce înseamnă această repartizare aleatorie? Înseamnă că intră ca într-un fel de loterie unde este alocat în mod întâmplător, de aici cuvântul aleatoriu, la unul din cele șapte fonduri de pensii existente. Dar ce aș vrea să mai știe acel tânăr este că există diferențe între fondurile de pensii private și dacă are nenorocul să fie repartizat la cel mai slab fond de pensii private, acesta riscă să piardă undeva până la 600.000 lei în valoarea pensiei lui finale. Adică undeva la 120.000 euro sau de un apartament cu trei camere. Pentru un tânăr de 25 de ani cu salariu mediu pe economie, aceasta va fi diferența între cel mai slab și cel mai bun fond de pensii atunci când va ajunge la vârsta pensionării”, a conchis el. RECOMANDAREA AUTORULUI: La ce vârstă te poți PENSIONA. A fost actualizat tabelul pentru femei și bărbați până în anul 2030 TABEL PENSII | Ce pensie ar trebui să ai în 2025 pentru un trai decent în România, pentru fiecare oraș în parte
Amendament la legea pensiilor private: Bolnavii de cancer să aibă posibilitatea de a își retrage integral banii
Senatoarele Gabriela Horga și Nicoleta Pauliuc au depus un amendament la proiectul de lege privind plata pensiilor private, prin care propun ca persoanele care suferă de cancer sau se află în stadii terminale de boală să își poate retrage în totalitate banii din fondurile de pensii administrate privat. În forma aflată în dezbatere la Senat, proiectul prevede că beneficiarul poate retrage maxim 30% din sumă într-o singură tranșă, restul sumei urmând a fi eșalonat pe o durată de opt ani. „Pacienții oncologici, beneficiari ai programelor naționale de sănătate, precum și bolnavii aflați în stadiu terminal, cu o speranță de viață mai mică de 12 luni, pot primi, la cerere, 100% din banii acumulați în fondurile de pensii private, sub formă de plată unică. (…) Mă bucur că am găsit susținere în acest demers și din partea inițiatorilor legii”, a scris senatoarea Gabriela Horga pe Facebook. „Este un gest de solidaritate” În acest moment, proiectul inițiat de Guvern se află în dezbatere la Comisia de buget din cadrul Senatului. „Am depus acest amendament pentru că acești oameni duc o bătălie grea cu boala și au nevoie de bani pentru tratament sau pentru îngrijire. Nu putem lăsa aceste persoane, aflate în situații dramatice, să aștepte ani de zile după niște bani care le aparțin și care le-ar putea aduce sprijin în cel mai greu moment al vieții. Este un gest de solidaritate și de respect față de acești oameni. Adevărata măsură a unei societăți se vede în felul în care are grijă de cei mai vulnerabili”, a mai transmis senatoarea. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: Scandalul prețurilor plafonate la alimente: o nouă rundă / PSD pune presiune pe Bolojan / „Eliminarea va duce la inflație 15% până în decembrie” Klaus Iohannis va fi EXECUTAT silit dacă nu predă de bunăvoie casa din Sibiu. ANAF l-a anunțat cât are de plată Implicarea clanurilor interlope în „REVOLUȚIA” lui Călin Georgescu. Momentul în care tensiunile au atins apogeul: ”Îi va prinde ca într-o menghină”
Doi români au contribuit cu peste 100.000 de lei la PENSIA privată într-o singură lună
Doi angajați din România au înregistrat în luna iunie venituri brute de aproape jumătate de milion de euro, ceea ce le-a permis să vireze contribuții record, de peste 100.000 de lei fiecare, la fondurile de pensii private Pilon II, potrivit datelor obținute de Ziarul Financiar pe baza informațiilor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Contribuția la Pilonul II este de 4,75% din venitul brut lunar, ceea ce înseamnă că un virament de 100.000 de lei corespunde unui salariu brut de peste 2,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 425.000 de euro. Astfel, în cazul celor doi salariați, veniturile brute obținute în iunie au depășit acest prag. Specialiștii în recrutare precizează că asemenea sume provin, cel mai probabil, din bonusuri anuale de performanță acordate de companii internaționale sau din salarii compensatorii oferite managerilor disponibilizați. „O contribuţie la Pilonul II de peste 100.000 lei poate însemna bonusuri de performanță la închiderea anului financiar ori salarii compensatorii pentru executivi din companii multinaționale“, a declarat Paula Rus, managing partner la Today Workforce. Tot în iunie, alți 11 români au avut venituri brute între 100.000 și 500.000 de euro, iar alți 13 între 16.800 și 100.000 de euro. Totuși, astfel de cazuri reprezintă doar o fracțiune din totalul contribuabililor. Cei care virează lunar peste 1.000 de euro în Pilonul II reprezintă doar 0,06% din totalul participanților, însă contribuția lor cumulată acoperă circa 1,35% din fond. Nucleul de echilibru al Pilonului II vine din salarii obișnuite. Aproximativ 60% dintre participanți câștigă între 4.200 și 21.000 de lei brut lunar, generând peste 61% din valoarea fondului. Salariul mediu brut din România este de aproximativ 1.800 de euro, mult sub veniturile excepționale ale celor doi salariați care au contribuit cu peste 100.000 de lei într-o lună. Foto: envato AUTORUL RECOMANDĂ: Bolojan se plânge, după modificarea condițiilor de retragere a pensiilor private: Pilonul II de pensii mi-a căzut în brațe Petrișor Peiu îl desființează pe BOLOJAN din cauza schimbărilor la Pilonul II: „Contribuţiile, confiscate și date pe mâna unor firme străine”
Raluca Turcan: Oare cine vrea să ia comisioane de pe urma pensiilor private ale românilor?
„Proiectul de lege privind plata pensiilor private, inițiat de ASF și trimis Parlamentului, conține unele prevederi corecte, menite să evite situații neprevăzute precum retragerile masive care ar putea destabiliza sistemul investițional și ar putea afecta cele peste 170 de miliarde de lei acumulate. Există, însă, și unele prevederi care ridică un mare semnal de alarmă și care pot deschide calea unor noi afaceri pentru așa-numiții „băieți deștepți”, care se bucură de avantajul unor informații din interior”, anunță fostul ministu al Muncii, Raluca Turcan, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Deputatul PNL atrage atenția asupra anumitor aspecte de care ar beneficia băieții deștepți. „Potrivit proiectului furnizori de pensii private pot deveni: Administratorii actuali ai fondurilor de pensii (NN, BCR etc.); Societăți de asigurare de viață; Societăți de administrare a investițiilor; ”Societăți nou-înființate”, denumite „societăți de plată a pensiilor private” (S.A.). Această ultimă categorie ridică întrebări foarte serioase!” „Este nevoie de ”societăți noi” pentru plata pensiilor private, într-o piață deschisă și competitivă, dar cele noi au oare aceleași rigori de autorizare cu administratorii existenți și societățile de asigurări sau de investiții care dețin deja atât infrastructura, mecanismele, cât și expertiza necesare realizării plăților? În practică, acest mecanism ar însemna că fondurile acumulate – cu randamente pozitive în ultimii ani – vor fi transferate către aceste societăți ”nou-înființate” care, printr-un simplu soft de plată, ar deveni nu doar distribuitori de pensii, ci și beneficiari ai unor noi comisioane”, mai menționează parlamentarul PNL. OARE CINE VREA SĂ IA COMISIOANE DE PE URMA PENSIILOR PRIVATE ALE ROMÂNILOR? Este întrebarea pe care o pune Raluca Turcan și atrage atenția că o analiză atentă a mecanismului de înființare a unor “noi” societăți de plată, precum și a acționarilor lor ar fi extrem de utilă, pentru a înțelege cine sunt, de fapt, adevărații beneficiari ai acestei prevederi. „Din punct de vedere economic, măsura pare discutabilă: banii deja investiți, cu diferite randamente, sunt scoși din piață și transferați către entități noi, care adaugă un cost suplimentar fără a ști dacă aduc o valoare reală pentru participanți. Pensiile private și, în mod special, Pilonul II trebuie tratate cu maximă responsabilitate. Este vorba despre economiile de o viață ale românilor, care deja suportă povara unui Pilon I nesustenabil. Pentru orice guvernant sau parlamentar, cu atât mai mult pentru cei care se revendică liberali, protejarea acestui mecanism ar trebui să fie o prioritate absolută”, mai spune fostul ministru al Muncii. Raluca Turcan mai spune că în situația unei prevederi din OCDE ar trebui ca lucrurile să fie transparente. „De aceea, solicit colegilor parlamentari ca această prevedere privind „societățile de plată a pensiilor private” din proiectul de lege să fie analizată cu toată atenția în Parlament. De asemenea, dacă există o recomandare OCDE cu privire la o astfel de măsură, ASF să o transmită Parlamentului, împreună cu o analiză comparativă cu situația din alte state OCDE”.
Pensiile private: Sindicatele și patronatele fac front comun împotriva dublei impozitări
Modificările propuse la retragerea banilor din pensiile private au adus o serie de dezbateri în spațiul public în ultimele două săptămâni, în contextul în care beneficiarii ar putea fi taxați de mai multe ori la retragere, iar sumele strânse vor putea fi revendicate în mai multe tranșe și nu toți o dată. Marți au avut loc o serie de dezbateri la ministerul Muncii, unde în prezența ASF au avut loc o serie de dezbateri. Sindicaliștii au justificat că prin noua lege pensionarii vor fi supra-impozitați. „Acești bani ai oamenilor care merg către niște firme private, au randament extraordinar, de ce mai trebuie impozitați dacă omul vrea să-și ia o anumită sumă? Că e 25%, că e 35% că e 15% e altă discuție. Mi se pare puțin absurd să-l mai impozitezi pe diferență, după ce ai folosit acei bani atâția ani și au fost impozitați”, a atenționat marți Adrian Negoiță, secretar general al CNSLR-Frăția, la dezbaterea privind proiectul de lege privind plata pensiilor private, potrivit Hotnews.ro. Și patronatele au acuzat dubla impozitare, dar la pensiile facultative (Pilonul III): „Acolo sunt doar bani privați, care au mai fost taxați odată”, a spus Iulian Lolea, reprezentant Concordia. Cine garantează sumele strânse în conturile din Pilonul 2? Dumitru Costin, BNS, a explicat că „în acest moment legea 411/ 2004, garanteaza participantilor la aceste fonduri ca activul lor la momentul pensionarii va fi cel putin egal cu valoarea nominala a contributiilor platite minus comisioanele de administrare. Piata fondurilor de pensii este in fapt reprezentata in proportie de peste 95% de fondurile de pensii din Pilonul 2, desi a inceput implementare in aceeasi perioada, activele nete cumulate in Pilonul 3 reprezenta aprox 3% din activele nete din Pilonul 2. Practic, fără Pilonul 2 piata pensiilor private aproape ca NU exista”.
Bolojan clarifică proiectul privind plata pensiilor private: Guvernul nu ia niciun ban. Mi-ar fi mai simplu să mă spăl pe mâini
Premierul Ilie Bolojan susține că proiectul de lege a fost pregătit de Autoritatea de Supraveghere Financiară și a fost în transparență la Ministerul Muncii, „pentru că autoritatea nu are dreptul de a promova proiecte de legi”. El spune, la Antena 3 CNN, că banii care ajung la fondurile private de pensii nu sunt folosiți de Guvern: „Din acești bani nu ia niciun leu Guvernul României, și nici din banii care vor fi dați atunci când omul intră în pensie, nu va folosi deloc Guvernul României. Ce se propune prin această lege? Exact cum banii aceștia se colectează lună de lună, la fiecare salariu, și plata acestora, după ce intri în pensie, să se facă într-o manieră care, așa cum le spune și numele, să-ți asigure o sumă suplimentară la pensie. Și atunci, luând modelul din toate țările europene, și aici sunt niște date care nu pot fi contestate, ASF-ul a venit cu propunerea, că atunci când ajungi în această situație, să poți să scoți 25% din bani, dacă dorești. Iar diferența, să-i distribui pe următorii 10 ani”. Numărul oamenilor pensionați va crește după 2030, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii ’65-’75 Premierul susține că astfel se evită o situație, în care, în anii următori, după 2030, când numărul de oameni care intră în pensie va crește, pentru că intră generația celor care au fost născuți în anii 65-75, cu un vârf de nașteri, „să nu ne trezim cu niște retrageri bruște, care să strice practic toată componenta de pensii gestionate privat”. „Mie ca premier, mi-ar fi mult mai simplu să mă spăl pe mâini, să nu fac nimic, pentru că lucrurile se vor întâmpla din 2030 încolo, dar eu întotdeauna am crezut că atunci când în mandatul tău vine o problemă care trebuie rezolvată, trebuie să faci ceea ce trebuie, nu ceea ce sună neapărat bine. Și deci, e un proiect de lege, nu e o ordonanță de urgență, nu se stabilește ceva, deci e un proiect de lege pe care îl propune, nu este prin asumare, e un proiect de lege care se trimite la Parlament, parlamentarii vor decide acest lucru”, a mai declarat Bolojan.
Guvernul discută proiecte-cheie pentru pensii private, spitale şi patrimoniu cultural
Executivul urmează să dezbată două proiecte de lege, inclusiv unul privind plata pensiilor private şi altul pentru aprobarea unui acord de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, destinat conservării patrimoniului cultural şi istoric al României. Pe lista de priorităţi figurează şi două ordonanţe de urgenţă: una pentru finanţarea construcţiei unui nou sediu pentru Spitalul de Urgenţă „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” şi alta pentru modificarea legislaţiei privind retrocedările imobilelor preluate abuziv în timpul regimului comunist. De asemenea, guvernul va analiza şi o ordonanţă privind reforma în sănătate, precum şi o serie amplă de hotărâri, printre care suplimentarea fondurilor pentru exproprieri, modificări în structura universitară pentru anul 2025 -2026 şi aprobarea stemei comunei Repedea din judeţul Maramureş. Pe agendă se află şi un memorandum referitor la mandatarea miniştrilor Finanţelor şi Investiţiilor Europene pentru negocierea modificării Acordului JEREMIE, precum şi o notă ce vizează transferul unor terenuri din patrimoniul local în cel al statului.