Harta pensiilor din România. Top 10 județe în care se încasează cele mai mari pensii medii
Harta pensiilor din România. Anul 2026 poate veni cu surprize pozitive pentru cetățenii care încasează pensii. Guvernul ar putea acorda ajutoare financiare pentru pensionari. Iată mai jos, în articol, județele în care se încasează cele mai mari pensii medii. De altfel, găsiți și un top 10 al județelor cu cele mai mici pensii încasate de cetățeni. Cum arată harta pensiilor din România. De menționat faptul că la final de 2025, pe teritoriul țării erau înregistrați 4.699.559 de pensionari. Valoarea totală a pensiilor plătite a depășit 13 miliarde de lei lunar. Potrivit datelor CNPP, pensia medie este diferită în funcție de județ, iar diferențele pot fi consistente (chiar și de 2.000 de lei). Topul județelor în care se încasează cele mai mari pensii medii Harta pensiilor din România: unde se găsesc cele mai mici și cele mai mari pensii medii Printre județele în care se găsesc cele mai mici pensii medii din România se numără Vrancea (2.270 de lei), precum și Botoșani (2.230 de lei) sau Giurgiu și Vaslui, diferența fiind aproape insesizabilă, de câțiva lei, potrivit topului arătat de Antena3.ro. Vrancea: 2.270 de lei Botoșani: 2.230 de lei Giurgiu: 2.280 de lei Vaslui: 2.284 de lei Suceava: 2.362 de lei Satu Mare: 2.373 de lei Călărași: 2.382 de lei Bistrița: 2.378 de lei Olt: 2.395 de lei Buzău: 2.447 de lei Datele arată că, la polul opus, diferența poate fi și de 2.000 de lei. Cele mai mari pensii medii din România se găsesc, de exemplu, în Hunedoara (3.502 lei), Brașov (3.327 de lei), dar și Gorj (3.275 de lei). În București, de altfel, cea mai mare pensie medie depășește pragul de 4.000 de lei. Cluj: 2.882 de lei Timiș: 2.820 de lei Arad: 2.593 de lei Argeș: 3.005 lei Constanța: 3.019 lei Prahova: 3.019 lei Galați: 3.022 de lei Gorj: 3.275 de lei Brașov: 3.327 de lei Hunedoara: 3.502 lei Autorul recomandă: Bani în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează, de fapt Locuitorii unui oraș din România vor beneficia de transport public gratuit, în fiecare vineri. Unde s-a adoptat măsura și de când intră în vigoare Ce se întâmplă cu pensiile în 2027? Vești proaste pentru toți pensionarii din România Indemnizații și drepturi speciale pentru veteranii de război, văduve, invalizi și deportați, 2026 Totul despre pensia anticipată parțială în 2026. Cu câți ani poți ieși mai devreme din câmpul muncii și ce impact are asupra banilor primiți Tabel pensii | Ce pensie vei primi în funcție de meseria ta, daca ai muncit 40 de ani cu carte de muncă Câți lei costă lunar să crești un copil în 2026, în funcție de vârsta lui: de la 1 an la 18 ani Sursă foto: colaj Gândul / Shutterstock
Manole: Salariile și pensiile rămân înghețate în 2026
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat la Digi24 că statul are la dispoziție mecanisme și fonduri europene pentru sprijinirea angajărilor, însă multe dintre aceste măsuri așteaptă încă decizia politică finală. Declarațiile vin pe fondul falimentelor în rândul micilor întreprinderi și al temerilor privind concedieri și reduceri în administrația publică. Oficialul a subliniat că Partidul Social-Democrat a propus încă din toamnă un pachet de relansare economică, care include subvenționarea locurilor de muncă pentru anumite categorii vulnerabile, în special tinerii aflați la primul job. Subvenții pentru tineri și fonduri europene nefolosite Potrivit ministrului, există posibilitatea acordării unei subvenții pentru tinerii care se angajează pentru prima dată, finanțată din fonduri europene. Mecanismul prevede susținerea angajatorului timp de doi ani, cu condiția menținerii tânărului angajat încă 18 luni pe contract pe perioadă nedeterminată. Proiectul legislativ este deja redactat, iar bugetul necesar există, însă aplicarea depinde de acordul guvernului. Florin Manole a precizat că această măsură face parte dintr-un pachet mai amplu de relansare economică, propus de PSD pentru domenii-cheie precum munca, sănătatea, energia și agricultura. Decizii în coaliție și limitele negocierii politice Ministrul a recunoscut că nu toate propunerile PSD au fost acceptate în coaliția de guvernare. Unele măsuri, precum plafonarea prețurilor la alimente sau creșterea salariului minim, au fost intens negociate și adoptate în final prin consens, însă alte inițiative au rămas blocate. Florin Manole a subliniat că deciziile finale aparțin premierului, dar că partenerii de coaliție trebuie să se respecte reciproc. El a admis că unele subiecte sensibile au fost amânate, în ciuda presiunii publice. Pensii, alocații și salarii bugetare, fără majorări În ceea ce privește veniturile populației, ministrul a confirmat că pensiile rămân înghețate în 2026, după decizia guvernului de a bloca punctul de pensie încă din primul pachet de măsuri. Alocațiile pentru copii și salariile din sectorul public vor avea aceeași soartă pe parcursul acestui an. Ca măsură compensatorie, Guvernul analizează acordarea unui sprijin financiar pentru pensionarii cu cele mai mici venituri, în funcție de resursele bugetare disponibile. Ajutor pentru energie destinat gospodăriilor vulnerabile Ministrul a reamintit existența unui sprijin lunar de 50 de lei pentru gospodăriile cu venituri foarte mici, acordat pe loc de consum. Măsura, inițial limitată până în martie, a fost prelungită până la finalul anului 2026. Ajutorul se adresează persoanelor care trăiesc singure sau gospodăriilor cu venituri sub pragul stabilit, fiind menită să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie. Alte măsuri, inclusiv pentru gaze, ar putea fi anunțate separat de Ministerul Energiei.
Cât de aproape este sistemul public de pensii de colaps. Un economist celebru comentează pentru Gândul
Sistemul public de pensii din România este tot mai aproape de intrarea în colaps. Numărul mare de pensionari și cel scăzut de angajați care plătesc contribuții la bugetul de pensii, dar și modul în care sunt administrate piloanele de pensie ar putea genera probleme majore în cel mult 4 ani, avertizează economistul Cristian Păun pentru Gândul. Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice din București, crede că sistemul public de pensii din România va trece printr-un moment critic în următorii 3-4 ani. Odată cu intrarea la pensie a generației „decrețeilor”, cei născuți între anii 67-70, presiunea pe sistemul care deja funcționează cu deficit va fi accentuată. În septembrie 2025, România avea aproape 4,7 milioane de pensionari, conform datelor Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu o pensie medie de 2,773 de lei. Conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) din martie 2025, rata de dependență era de 10 salariați la 8 pensionari. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar. „Sistemul public de pensii va avea un mare hop de trecut care vine în 3-4 ani: ieșirea decrețeilor la pensie. Colapsul deja este evident prin prisma deficitului pe care îl are acest sistem. Sistemul public de pensii nu este un sistem propriu-zis de pensii”, spune economistul. Solidaritatea între generații devine tot mai greu de susținut Specialistul spune că o mare problemă a sistemului public de pensii o constituie contribuțiile lunare plătite de angajați, care nu sunt păstrate pentru pensiile lor viitoare, ci sunt folosite imediat pentru plata pensiilor curente. Generația activă acum pe piața muncii îi susține pe cei retrași din activitate, iar la rândul ei, aceasta va depinde de contribuțiile generațiilor viitoare care sunt mult mai mici ca număr. Păun spune că acest mecanism de solidaritate între generații va deveni tot mai greu de susținut, în condițiile în care numărul celor care lucrează scade, iar populația României îmbătrânește rapid. „Contribuția dumneavoastră și a mea nu merg la pensia noastră. Merg la pensia celor de la pensie acum. Pensia noastră va fi plătită de cei care vin din urmă, mai puțini. Noi și trăim mai mult, o problemă suplimentară problemei decrețeilor.” Ce soluții propune Păun pentru viitorii pensionari Pe lângă presiunea demografică se adaugă și eventuala înlocuire a ratei de pensie, de la 40%, la 30-35%, ceea ce înseamnă venituri mult prea mici pentru nevoile pensionarilor. Pentru ca o persoană care iese din activitate să-și mențină nivelul de trai, specialiștii spun că ar trebui ca pensia să fie echivalentă cu 70% din salariul din ultimii ani de activitate. În opinia economistului, soluția este diversificarea surselor de venit pentru vârsta a treia. Păun propune un model în care pensia fiecărui român să fie formată din trei părți, o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3 sau alte forme de investiții personale. „Va fi tot mai greu să plătești o pensie decentă din P1. De aia am tot spus: pensia românilor trebuie să se formeze echilibrat P1 să fie 1/3, P2 să fie 1/3 și P3 sau alte investiții personale să fie 1/3. A te baza doar pe pensia P1 este o mare iluzie și ea va fi tot mai problematică în viitorul nu foarte îndepărtat și pentru tot mai mulți români.” adaugă Cristian Păun. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Ce se întâmplă cu pensiile românilor în 2026. Cine va primi 5% și 9% în plus, anul viitor