Singurele pensii care cresc în anul 2026 în România: 200.000 de pensionari sunt vizați. Care este condiția
Singurele pensii care cresc în anul 2026 în România: 200.000 de pensionari sunt vizați. Care este condiția. 200.000 de rezerviști din sistemul de apărare, ordine și siguranță publică au primit vestea mult așteptată. Legea care le-ar fi majorat pensiile și care a fost declarată neconstituțională de CCR a revenit în Parlament, scrie newsweek.ro. Parlamentarii o vor pune în acord cu ce a decis CCR. Pensiile militare nu au crescut la marea recalculare din septembrie 2024. A existat însă promisiunea privind creșterea pensiilor militare. Ce se întâmplă cu restul pensiilor Legea prevede indexarea pensiilor militare atunci când cresc soldele. „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, în procentajele stabilite la art. 29 şi 30 (pentru pensiile de serviciu – n.r.) şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, (…) astfel: Potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie, ale căror drepturi au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, În funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în lunile consecutive de activitate care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii”, spunea legea. Legea a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului. CCR a declarat legea de creștere a pensiilor specială neconstituțională. Cum au „căzut” creșterile de pensii la CCR Într-o analiză, Sindicatul Polițiștilor arată că legea a fost declarată neconstituțională dintr-un singur motiv: S-a încălcat principiul egalității în drepturi (art. 16 alin. 1), din două perspective: excluderea de la actualizare a pensionarilor militari care exercită demnități publice (art. 59³) și existența a două regimuri de echilibrare a pensiilor, după data ieșirii la pensie (art. 59¹). După ce CCR declară neconstituțională o lege, Parlamentul are obligația să îndrepte erorile care au făcut-o astfel și să o refacă pe baza observațiilor CCR. Apoi trebuie să voteze din nou. Timp de 1 an și 2 luni acest lucru nu s-a întâmplat. Zilele acestea legea de creștere a pensiilor militare declarată neconstituțională a reapărut pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Comisia pentru buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților a reintrodus pe ordinea de zi pentru ședința din data de 9 iunie 2026 (marți), Proiectul de Lege Plx 540/2024 (Legea 559/2024) pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Prin această decizie, parlamentarii doar respectă obligația clară de reexaminare a legilor declarate neconstituționale a priori înainte de promulgare, pentru punerea în acord a textului legislativ cu decizia Curții. În consecință, legea care prevede creșterea pensiilor militare (rezerviștilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță) urmează să fie curățată de elementele de neconstituționalitate, supusă la vot și adoptată. Pensiile civile, înghețate În 2026, cele 4,6 milioane pensii civile rămân înghețate în România. Valoarea punctului de referință rămâne 81 de lei. VPR-ul ar fi trebuit să urce la 97 de lei dacă se operau cele două indexări din 2025 și 2026. Și indexarea pensiilor la 1 ianuarie 2027 se află în incertitudine. Autorul recomandă:
Pensii din România și SUA. Intră în vigoare acordul care permite cumularea anilor de muncă din ambele state
De la 1 septembrie 2026, românii care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite ale Americii, precum și americanii care au desfășurat activitate în România, vor putea beneficia de pensie calculată în baza perioadelor lucrate în ambele state. Fiecare țară va plăti partea corespunzătoare pentru anii de contribuție realizați pe teritoriul său, potrivit noului acord de securitate socială. Conform unui comunicat oficial transmis vineri, Ministerul Muncii a anunțat că Acordul dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul securității sociale, semnat la București pe 23 martie 2023, împreună cu aranjamentul său administrativ de aplicare, va intra în vigoare după finalizarea tuturor procedurilor interne. „Noul cadru juridic permite persoanelor care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi Statele Unite ale Americii să îşi valorifice perioadele de asigurare pentru pensie pe principiul totalizării, fiecare stat acordând partea de pensie corespunzătoare perioadelor lucrate pe teritoriul său”, se arată în informarea transmisă de instituție. Autoritățile precizează că acest acord este rezultatul unui proces bilateral bazat pe reciprocitate și egalitate de tratament. Obiectiv său este consolidarea protecției sociale pentru persoanele care au lucrat sau sunt asigurate în unul ori ambele sisteme de pensii. Cum funcționează noul sistem de pensii România–SUA Acordul se aplică sistemului public de pensii din România și programului federal american pentru asigurări de bătrânețe, urmași și dizabilitate. De prevederile sale vor beneficia persoanele asigurate, dar și cele care au fost asigurate în unul sau ambele state, precum și beneficiarii care își derivă drepturile din aceste perioade. Documentul introduce mai multe avantaje pentru lucrători. Printre ele se numără cumularea perioadelor de asigurare pentru obținerea pensiei, evitarea plății duble a contribuțiilor pentru aceeași perioadă de muncă, protejarea drepturilor de pensie pentru persoanele stabilite în celălalt stat și simplificarea procedurilor administrative pentru angajați, angajatori, pensionari. „Intrarea în vigoare a Acordului contribuie la consolidarea relaţiei bilaterale româno-americane şi a protecţiei sociale pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea profesională în cele două state”, mai precizează Ministerul Muncii.
Câți pensionari avea România la finalul lunii aprilie 2026. Pensia medie a trecut de 2.700 de lei
România înregistra, la finalul lunii aprilie 2026, un total de 4.682.638 de pensionari, cu aproape 2.000 mai puțini decât în luna precedentă, potrivit datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Pensia medie acordată în sistemul public a fost de 2.783 de lei. Aproape 13 miliarde de lei au fost plătite pentru pensii Conform statisticilor oficiale, valoarea totală a drepturilor de pensie plătite în aprilie s-a ridicat la aproape 13,032 miliarde de lei, relatează Agerpres. Din totalul pensionarilor, 519.153 proveneau din fostul sistem agricol, unde pensia medie a fost semnificativ mai mică, de doar 715 lei. Cei mai mulți pensionari sunt ieșiți la limită de vârstă Datele CNPP arată că 3.781.627 de persoane erau pensionate pentru limită de vârstă, dintre care 2.157.235 sunt femei. Pensia medie pentru această categorie a fost de 3.114 lei. În același timp, 62.287 de persoane au beneficiat de pensie anticipată, valoarea medie fiind de 2.489 de lei. În aprilie 2026, un număr de 391.661 de persoane au primit pensie de invaliditate, iar valoarea medie a fost de 1.084 lei. Dintre acestea, 45.974 de persoane erau încadrate în gradul I de invaliditate, pentru care pensia medie s-a situat la 947 lei. Totodată, pensie de urmaș au zrimit 446.972 de persoane, suma medie acordată fiind de 1.510 lei. Potrivit datelor oficiale, ajutor social au primit 91 de pensionari, cuantumul mediu fiind de 540 lei. AUTORUL RECOMANDĂ
500 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează și care este condiția
500 lei în plus la pensie pentru pensionarii din aceste orașe din România. Cine se încadrează și care este condiția. Sunt vizați pensionarii din Ilfov care ar avea pensia mai mică decât pensia minimă garantată (1.281 lei). Care pensionari beneficiază de sume între 480 și 630 lei în plus la pensie? Peste 850.000 de pensionari primesc lunar sume suplimentare de la stat, cuprinse între 400 și 600 de lei, pentru a ajunge la nivelul pensiei minime garantate, scrie newsweek.ro. Pensiile din România sunt printre cele mai mici din UE. Doar bulgarii au pensii mai mici decât românii. Potrivit informațiilor de la Casa de Pensii, pensia medie este de 2.821 de lei. Pensia medie pentru limită de vârstă a ajuns la 3.200 de lei și ajunge la 3.600.000 de pensionari. În România, există însă peste 850.000 de penionari care primesc doar 1.281 de lei, pensia minimă. Oricine a muncit minim 15 ani și are vârsta de pensionare primește măcar această pensie minimă. Chiar dacă pe baza contributivității i-ar ieși o pensie mai mică statul completează pensia până la 1.281 de lei. Situația pensionarilor din România este una dificilă. În prezent, 842.773 de pensionari beneficiază de sume suplimentare acordate lunar de stat. Ei nu au reușit, din punct de vedere al contribuțiilor acumulate, să atingă nivelul pensiei minime sociale, stabilit la 1.281 de lei. În medie, suma acordată în plus acestor pensionari este de 537 de lei. Unde se acordă cele mai mari sume Diferențele între județe sunt semnificative. În Alba, 13.816 pensionari primesc lunar în medie 545 lei pentru a ajunge la pensia socială de 1.281 lei. În Bihor, numărul beneficiarilor crește la 23.627 de persoane, care primesc în medie 483 de lei lunar pentru același scop. În Buzău, 25.471 de pensionari beneficiază de o completare medie de 575 de lei pe lună, una dintre valorile mai ridicate din țară. În Maramureș, 28.631 de pensionari primesc în medie chiar 630 de lei lunar, una dintre cele mai mari sume acordate la nivel național. În județul Dolj, 30.222 de pensionari primesc în medie 501 lei lunar, pentru a atinge pragul minim garantat. În Suceava, numărul beneficiarilor este și mai mare, respectiv 35.745 de persoane, care primesc în medie 552 de lei lunar, ceea ce confirmă presiunea ridicată asupra sistemului de pensii din această zonă. În Vaslui, 21.562 de pensionari beneficiază de aproximativ 548 de lei lunar în plus, valori apropiate de media națională pentru acest tip de sprijin. În Ilfov, deși județul este unul dintre cele mai dezvoltate economic, există totuși 13.623 de pensionari care primesc în medie 500 de lei lunar pentru completarea pensiei până la nivelul minim. Nemulțumiri în rândul pensionarilor Mulți pensionari consideră că diferența de pensie dintre cei care au muncit peste 25-30 de ani și cei care au realizat doar stagiul minim de cotizare este prea mică. Problema veniturilor mici este arhicunoscută. 1.900.000 de pensionari din țara noastră trăiesc la limita subzistenței, cu pensii sub 2.000 de lei. Autorul recomandă:
Decizie oficială: Cresc toate pensiile cu 4.24%, de la 1 iulie 2026, pentru această categorie de pensionari români
Decizie oficială: Cresc toate pensiile cu 4.24%, de la 1 iulie 2026, pentru această categorie de pensionari români. Veste bună pentru românii care au lucrat, cu forme legale, în Germania, scrie presa germană. De la 1 iulie 2026, toate pensiile din Germania vor fi majorate cu 4.24%. Inițial se prognoza o creștere de doar 3.7%. Valoarea actuală a pensiei (Rentenerwert) crește de la 40.79 euro la 42.52 euro pentru fiecare punct de pensie acumulat. De exemplu, o persoană care primește o pensie brută de 1000 euro va lua în plus aproximativ 42.40 euro pe lună începând cu luna iulie. Potrivit vermoegenszentrum.de, pensiile din sistemul public din Germania vor crește cu 4.24% de la 1 iulie 2026. Exemple concrete – O pensie de 1.500 € pe lună va crește la aproximativ 1.563,60 € – O pensie de 2.000 € pe lună va crește cu aproximativ 84,80 € Pensionarii obișnuiți ar urma să primească în medie între 37 € și 62 € în plus pe lună, în funcție de regiune și sex. Creșterile pensiilor depind în principal de evoluția salariilor din Germania. Majorările pot face ca mai mulți pensionari să devină obligați să plătească impozit, dacă veniturile lor depășesc pragul neimpozabil din 2026 (12.348 € pentru persoane singure și 24.696 € pentru cupluri căsătorite). Pensionarii continuă să plătească contribuții pentru asigurarea de sănătate și îngrijire pe termen lung. Inflația rămâne un factor important: pensionarii câștigă putere reală de cumpărare doar dacă pensiile cresc mai repede decât inflația. Articolul spune că în 2024 și 2025 majorările au depășit din nou inflația. Oficialii germani fac și estimări pentru anii următori – 2027: aproximativ 4,75% – 2028: aproximativ 2,39% – 2029: aproximativ 2,75% – 2030: aproximativ 2,83% La rândul său, deutsche-rentenversicherung.de subliniază că o pensie de 1000 euro va crește la 1042,40 euro pe lună. Un pensionar va primi, după 45 de ani de contribuții și salariu mediu, 77.85 euro în plus pe lună. Creșterea pensiilor are legătură cu majorarea salariilor în Germania. Din 2023 nu mai există diferențe între Est și Vest, majorarea fiind aceeași în toată țara. Nivelul pensiei este garantat la minimum 48% până în 2031, printr-o amplă reformă. Pensionarii vor primi notificări oficiale privind noua valoare a pensiei în lunile iunie-iulie 2026. Plata se va efectua prin serviciul de pensii Deutsche Post. Autorul recomandă: Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Alocație redusă la 100 de lei pentru copiii între 3 și 18 ani. Ce prevede un nou proiect legislativ al UDMR Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați Cresc pensiile cu 600 lei, de la 1 ianuarie anul viitor. Categoria de pensionari români care se vor bucura de această majorare Ce pensie o să primești pentru meseria ta, dacă ai lucrat 38 de ani cu carte de muncă. Tabel complet pentru 25 de profesii populare în România 400 lei în plus la pensie, în luna mai 2026, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează
Raport oficial. Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani
Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani, arată un raport. O analiză guvernamentală arată că peste jumătate dintre angajații din instituțiile publice au între 45 și 59 de ani. În acest ritm, între 50% și 60% dintre actualii salariați din sectorul public ar putea ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani. Și companiile de stat se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a personalului. Cea mai mare parte a angajaților are între 55 și 59 de ani. Estimările arată că peste 55% dintre actualii salariați vor ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani, notează Mediafax. Vârstele angajaților la stat Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani Aceste date sunt aferente Analizei Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale. Raportul a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025, pe baza datelor oficiale ale anului precedent. Raportul oficial susține că îmbătrânirea personalului din sectorul public poate deveni o „oportunitate pentru reducerea treptată a aparatului administrativ”. Ieșirea la pensie a unui număr mare de angajați ar putea să fie însoțită de reforme precum simplificarea procedurilor, digitalizarea și automatizarea serviciilor publice. În practică, asta ar însemna că statul nu ar mai înlocui automat toți angajații pensionați, ci ar putea reduce numărul de posturi prin reorganizarea instituțiilor. S-ar putea lua în calcul comasarea unor structuri și eliminarea activităților repetitive. Acestea ar putea fi automatizate. Raportul avertizează că pensionările masive pot provoca lipsă de personal și pierderea unor competențe importante. Din acest motiv, sunt necesare măsuri de reconversie profesională și pregătirea noilor generații pentru domeniile cu deficit de angajați. Raportul subliniază că tema este importantă și din perspectiva presiunii bugetare, deoarece cheltuielile cu personalul au ajuns în 2024 la peste 164 miliarde lei (9,3% din PIB). Analiza structurii pe vârste poate ajuta statul să anticipeze deficitul de personal din anumite domenii și să dezvolte programe de reconversie, formare și adaptare a pregătirii profesionale pentru viitoarele generații. Autorul recomandă: Ce modificări sunt aduse în noua lege a salarizării. Ministrul Dragoș Pîslaru a schimbat regulile pentru doctorat Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Năsui explică sărăcia din România: Din fiecare 100 de lei produși prin muncă, statul le ia românilor 55 de lei Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul a fost adoptat de Guvern. Ce categorii de bugetari vor fi exceptate de la regulă Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Jumătate dintre oamenii generației X s-ar putea pensiona la vârste mai înaintate din cauza scumpirilor și a stagnării salariilor
Numai 38% dintre americanii generației X mai cred că se pot pensiona la timp, la vârsta la care și-au planificat inițial. Inflația care persistă de câțiva ani le erodează capacitatea salariaților de 50-60 de ani să mai economisească lunar. Cel mai devreme, americanii (bărbații și femeile) se pensionează de la 62 de ani. Însă, aceștia riscă să aibă cu 30% mai puține beneficii. În medie, americanii se pensionează de la 66-69 de ani. Cei care își amână pensionarea până la 70 de ani pot avea cu 25% beneficii mai mari. 50% dintre americanii de 50-60 ani nu pot să economisească După ce au experimentat în tinerețea lor o perioadă de înflorire în cultură, divertisment și o creștere graduală a nivelului de trai până la vârsta adultă, oamenii generației X nu vor avea parte de o pensionare ușoară. În România, ca-n multe state din Europa afectate de „îmbătrânirea populației”, persistă teama că statul social nu va putea asigura pensiile. Unele state, precum Franța, deja au crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. În SUA, planul pensionării la timp s-a transformat într-o rugăciune. Potrivit unui sondaj citat de Fox News, aproape 50% dintre angajații Generației X și-au amânat pensionarea, mulți invocând stagnarea salariilor, creșterea costurilor vieții și lipsa economiilor în bani lichizi. Anxietatea financiară este mare în rândul cohortei Gen X „Pentru angajatori, aceasta nu este o problemă. Anxietatea financiară în timpul anilor de vârf ai carierei poate afecta concentrarea și implicarea”, scriu cercetătorii PwC. „Dacă riscurile sunt clare, întrebarea este de ce mai mulți angajați nu iau măsuri. Nu este vorba de o lipsă de dorință. Majoritatea angajaților își doresc stabilitate, încredere și să simtă că dețin controlul. Dar mulți nu se simt echipați să ajungă acolo.” 25% din forța de muncă trăiește fără un fond de urgență pentru incidente neprevăzute. 50% nu pot face față cheltuielilor de bază ale gospodăriei. 49% spun că salariile nu țin pasul cu costurile tot mai mari. Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. Pentru că mulți americani din Gen X nu își permit să renunțe la locurile de muncă actuale, întreaga scară corporativă stagnează. 41% din forța de muncă vizată consideră că nu are instrumentele necesare pentru a gestiona o criză financiară de amploare. Ce se va alege de societatea americană dacă tot mai mulți americani își amână pensionarea? Apar riscuri de afaceri. Companiile se confruntă cu costuri mai mari. Talentele mai în vârstă ocupă locurile mai mult decât se așteaptă. „Atunci când angajații apelează la fondul de pensii anticipate sau își amână complet pensionarea, fenomenul afectează mai mult decât finanțele personale și scurgerile de fonduri de pensii. Poate avea impact asupra planificării forței de muncă, poate influența costurile asistenței medicale, momentul succesiunii ș istabikitatea generală organizațională”, a spus Nick Nefouse, directorul global al departamentului de pensii de la BlackRock. Generația care a crescut cu muzica lui Michael Jackson, AC/DC Madonna și QUEEN Gen X este cohorta demografică dintre anii 1960 și 1980. A urmat după generația „baby-boom”. Și a fost urmată de generația „milenialilor”. I se mai spune generația „cu cheia la gât”. Copiii născuți între anii 1960 și 1970 au experimentat efectele scumpirilor a două crize petroliere. Prin urmare, mamele erau nevoite să muncească la fel ca tații. Deci, copiii se întorceau de la școală cu cheia la gât. Cu toate că lumea vestică era dominată de conservatorism, ideologiile liberale, mișcările pentru protejarea mediului, feminismul și rata divorțurilor erau în ascensiune. I se mai spunea și „generația MTV”: adolescenții din anii 1970-1980 ascultau genurile de muzică dance-pop, punk-rock, disco, hip-hop, heavy metal, rock alternativ, rave și grunge. Este prima generație care a crescut cu jocurile video. Iar tinerii est-europeni din această cohortă demografică au experimentat prăbușirea comunismului și tranziția la capitalism. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari: 1.200.000 de români sunt afectați
Pensii cu 60% mai mari pentru această categorie de pensionari. 1,2 milioane de români sunt afectați. Există o țară în Europa unde 1.200.000 de români iau o pensie mai mare decât au contribuit. Urmează, însă, falimentul. În Spania, se contribuie prea puțin, de către un număr prea mic de angajați. În schimb, cresc pensiile în mod constant, iar numărul pensionarilor este tot mai mare. În România se întâmplă un proces similar. Numărul pensionarilor va crește cu 1.000.000 în următorii 3-4 ani. Din păcate, numărul nașterilor va fi la jumătate. Nu va trece mult până când numărul pensionarilor va fi egal cu al angajaților. În prezent, sunt 4 pensionari la 5 angajați. Pensiile trebuie indexate cu inflația potrivit legii, la fiecare 1 ianuarie al anului. Nu mai există, însă, bani. O creștere cu 1% anuală a pensiilor înseamnă un efort bugetar de 250.000.000 euro. La data de 1.01.2027 indexarea în România ar trebui să se facă cu 13%. Costul indexării va ajunge la 2,8 miliarde anul viitor. În 2045, pensia va fi de numai 35% din ultimul salariu, în acest ritm. Acum, pensia românilor reprezintă aproape 50% din salariu. Ce se întâmplă cu pensiile în Spania În Spania trăiesc 1,2 milioane de România. Ei și-au făcut calculele, după cum scrie eleconomista. Statisticile spaniole arată că, în medie, fiecare euro plătit de angajați drept contribuție la sistemul de pensii se transformă în 1,62 euro plătiți la pensie. Asta demonstrează că pensiile sunt cu 62% mai mari decât valoarea contribuțiilor. Conform proiecțiilor demografice ale Comisiei Europene, raportul va fi de 2,14 în anul 2045 și de 2,20 în 2065. În „traducere liberă”, până la mijlocul secolului, pentru fiecare euro contribuit se vor plăti 2 EURO la sistemul de pensii din Spania. O situație similară va „bântui” și România. Politicienii refuză să recunoască inevitabilul. Sumele strânse la bugetul de pensii sunt mult mai mici decât nevoile pentru plata lor. Diferența va fi tot mai mare. Autorul recomandă:
În 2025, la nivel mondial, 700 de mii de lucrători au murit la locul de muncă. Dumitru Costin: Lupta pentru drepturile lor este mai vie ca oricând
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Dumitru Costin, președinte BNS, a vorbit despre cum drepturile angajaților sunt o bătălie zilnică, chiar dacă ele sunt stipulate încă din secolul XIX. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Dumitru Costin: „Trebuie să știți că anul trecut, în 2025, la nivel mondial, au murit peste 700.000 de lucrători. Sunt țări pe planeta asta în care sănătatea, securitatea în muncă sunt niște vise, niște aspirații. Sunt oameni care lucrează în niște condiții și sub niște riscuri uriașe. Și v-aș mai da o cifră care ar trebui să ne dea de gândit tuturor.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Dumitru Costin a vorbit despre cum drepturile angajaților sunt o bătălie zilnică, chiar dacă ele sunt stipulate încă din secolul XIX. Acesta a început prin a spune că 28 aprilie este Ziua Internațională a celor care își pierd viața la locul de muncă. În 2025, la nivel mondial, 700 de mii de lucrători au murit la locul de muncă. Pe lângă aceștia, 70 de mii de muncitori s-au sinucis, iar 90% dintre ei au acuzat supraîncărcarea la locul de muncă. „Azi este 1 mai. Încheiem o săptămână, însă care în urmă cu câteva zile a mai marcat, să zic așa, un eveniment global. 28 aprilie este Ziua Internațională în care îi comemorăm pe cei care mor la locul de muncă. Ca să realizați dimensiunea acestui indicator, cei care decedează la locul de muncă… Trebuie să știți că anul trecut, în 2025, la nivel mondial, au murit peste 700.000 de lucrători. Sunt țări pe planeta asta în care sănătatea, securitatea în muncă sunt niște vise, niște aspirații. Sunt oameni care lucrează în niște condiții și sub niște riscuri uriașe. Și v-aș mai da o cifră care ar trebui să ne dea de gândit tuturor. Și revin la subiectul burnout. Anul trecut, peste 70.000 de lucrători s-au sinucis. Peste 90% din cei care s-au sinucis au menționat în scrisorile lor de adio către prieteni, rude, familie… Motivația a reprezentat supraîncărcarea la locul de muncă. Deci, chiar dacă acum 140 de ani luăm reper acel eveniment care a generat niște schimbări fundamentale în relațiile de muncă și în piața muncii, nu doar din America, ci din toată lumea… Chiar și astăzi subiectele alea sunt la ordinea zilei. Această constantă presiune pe care capitalul, mediu de afaceri o exercită asupra lucrătorilor pentru a renunța sau a le vulnerabiliza acestora drepturile… Care au fost, repet, câștigate în timp, în ani, iată, mai bine de 100 de ani. Totul, în goana după profit.”, a explicat președintele BNS. Președintele BNS: „Și după 40 de ani de muncă cu contracte de-astea cu 0 ore, eu cu ce mă aleg? La sfârșit, când trebuie să ajungi la pensie, o să te alegi cu sărăcie lucie și cu dependență socială. Cu asta o să te alegi… Ceea ce insist ca mesaj este că bătălia pentru aceste drepturi este mai vie ca niciodată, chiar dacă nu mai suntem în secolul XIX și suntem în secolul XXI.” Acesta a vorbit și despre o inițiativă parlamentară ce vizează domeniul muncii. Câțiva politicieni din Parlamentul României au vrut să introducă contractul de muncă pe 0 ore. Această inițiativă este preluată din Marea Britanie, unde se practică de ceva timp această formă de contract. Costin susține că este o nebunie absolută de contract, care va face ca angajatul să fie la cheremul angajatorului. Mai mult de atât, acesta susține că inițiativa are un impact major și asupra sistemului de securitate socială. Un om care a lucrat 40 de ani cu un asemenea contract, la pensie nu va beneficia de nimic. „Apropo de program de 8 ore… Am reușit să oprim anul trecut, dar e doar o bătălie de etapă… Bătălia nu este încheiată. Au fost și încă mai sunt niște membri în Parlamentul României care vor să vină cu o nebunie de contract, contractul cu 0 ore, în care eu, ca salariat, pot să închei un contract cu 0 ore. Și o să mă întrebi bine și cu cât ești plătit dacă semnezi un contract? Păi, ești plătit cu nimic, dar asta înseamnă că tu ești la cheremul angajatorului. Acesta te poate suna într-o zi și să-ți spună: Adina, am nevoie de tine mâine să lucrezi de la 16 la 18, că am niște activități de la 16. Sau o să mai am nevoie de tine peste o săptămână, miercuri, de la 11 la 13… Când tragem linie la finalul lunii, te plătesc pentru ce ai muncit cumulat de-a lungul acelei luni. Spre exemplu, există în Marea Britanie. Și momentul în care a venit la putere recent guvernul laburist, condus de Starmer, actualul premier britanic… Noul Ministru al Muncii a și declarat că este primul lui obiectiv să elimine această nebunie legislativă care a dus… Pentru că unde te duce până la urmă? Momentul în care nu ai stabilitate în relația de muncă, nu ai venituri constante, toate astea aduc atingere asupra vieții tale de zi cu zi, a capacității tale umane de a exista, a demnității umane. Impactează și asupra sistemului de securitate socială. Și după 40 de ani de muncă cu contracte de-astea cu 0 ore, eu cu ce mă aleg? La sfârșit, când trebuie să ajungi la pensie, o să te alegi cu sărăcie lucie și cu dependență socială. Cu asta o să te alegi… Ceea ce insist ca mesaj este că bătălia pentru aceste drepturi este mai vie ca niciodată, chiar dacă nu mai suntem în secolul XIX și suntem în secolul XXI.”, menționează Costin.
Calcul complet. Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse
Calcul complet. Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse. După 42 de ani de muncă, un pensionar din Capitală se va „bucura” de o pensie de doar 3.798 lei pe lună. Cu stagiul complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse, suma rămâne mică și ridică semne de întrebare cu privire la sistemul de pensii din România, scrie newsweek.ro. Pensionarul în cauză a acumulat un total de 36,31957 puncte anuale până la 31 august 2024. La aceste punctaje se adaugă 10,56394 puncte de stabilitate, acordate pentru stadiu de cotizare contributiv de peste 1 an, 3 luni și 23 de zile. Numărul total de puncte utilizat pentru calculul pensiei este 46,88351 puncte, iar valoarea punctului de referință la 1 septembrie 2024 este de 81 lei. Prin înmulțirea punctajului total cu valoarea punctului, rezultă pensia lunară de 3.798 lei. Stagiul total de cotizare realizat include: 39 ani, 3 luni și 23 zile contributiv; 3 ani, 11 luni și 6 zile necontributiv; 0 ani, 2 luni asimilat. Nu există stagiu realizat în sistem neintegrat, iar indemnizația de însoțitor rămâne zero. Dosarul de pensie. Ce trebuie să știe pensionarii Mulți români se gândesc la pensia care le va asigura bătrânețea (sau nu…). Pentru a ști exact pe câți bani se pot baza, este recomandat să obțină foaia cu punctajele lunare de la Casa de Pensii sau să ceară o simulare online, dacă au cont pe site-ul Casei. Cum se calculează punctajele, de fapt Punctajul lunar se obține prin raportarea venitului lunar realizat sau asigurat la câștigul salarial mediu brut pe țară pentru luna respectivă. Punctajul anual este media celor 12 punctaje lunare. La punctajele de contributivitate se adaugă: puncte de stabilitate pentru cei care au muncit peste 25 de ani; puncte pentru perioadele asimilate (0,25 puncte pentru fiecare an de armată, facultate, șomaj etc.). Așadar, dacă un angajat a avut salariul minim sau mediu pe țară pe parcursul vieții profesionale, pensia poate fi calculată aproximativ folosind această metodă. Punctajul lunar Mai simplu spus, punctajul lunar la pensie se calculează astfel: Se împarte venitul brut obținut de angajat în acea lună la venitul mediu brut pe țară din luna respectivă. Media punctajelor lunare pe 12 luni oferă punctajul anual. Prin aplicarea formulei și adunarea punctelor de stabilitate și a celor asimilate, se ajunge la cuantumul pensiei finale, așa cum se întâmplă în cazul pensionarului cu 42 de ani de muncă care primește doar 3.798 lei. Autorul recomandă: