Ramona Lovin (deputat AUR): Românii care au muncit și au cotizat în străinătate nu trebuie să rămână luni sau chiar ani fără pensie din cauza întârzierilor birocratice
Alianța pentru Unirea Românilor a depus un proiect de lege, inițiat de deputatul AUR Ramona Lovin, prin care propune simplificarea și urgentarea procedurilor pentru stabilirea drepturilor de pensie ale românilor care au lucrat atât în România, cât și în alte state. Proiectul, care modifică legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, urmărește să elimine situațiile în care românii sunt obligați să aștepte perioade îndelungate pentru stabilirea pensiei din cauza întârzierilor în schimbul de documente dintre casele de pensii din România și instituțiile competente din alte state. În prezent, procedura poate fi blocată de lipsa unor documente din străinătate, chiar și atunci când, pe baza actelor deja existente la dosar, dreptul la pensie poate fi stabilit. Deputatul AUR, Ramona Lovin, susține că românii care au muncit și au cotizat în străinătate nu trebuie să rămână luni sau chiar ani fără pensie din cauza întârzierilor birocratice. Aceasta afirmă că proiectul propune o procedură unitară la nivelul caselor de pensii și posibilitatea emiterii unei decizii provizorii, astfel încât plata pensiei să poată începe pe baza documentelor disponibile, urmând ca drepturile să fie recalculate după primirea tuturor actelor din străinătate. „Am depus un proiect de lege care rezolvă o problemă cu care se confruntă mii de români care au muncit în străinătate și au ajuns la vârsta pensionării. În acest moment, mulți dintre românii care depun dosare de pensionare la casele de pensii din țară, după ce au muncit și au cotizat în străinătate, se lovesc de probleme birocratice care nu doar că întârzie procedura, ci îi lasă pe unii luni sau chiar ani fără pensie, fără venituri”, a spus Ramona Lovin. Potrivit acesteia, principala problemă este întârzierea cu care ajung documentele din țările în care românii au muncit și au cotizat. „Dar mai există una: lipsa unei proceduri unitare la nivelul caselor teritoriale de pensii. Unele emit decizii provizorii, altele așteaptă toate documentele din străinătate. Aceeași situație este tratată diferit, de la un județ la altul. Este o problemă semnalată inclusiv de Avocatul Poporului”, a precizat deputatul AUR. Ramona Lovin arată că proiectul nu inventează pensii noi și nu mărește pensiile, ci le dă românilor posibilitatea să primească pensia pentru care au muncit și au cotizat, fără să fie victimele birocrației. „Introducem o procedură unitară pentru toate casele de pensii și posibilitatea emiterii unei decizii provizorii. Dacă documentele existente permit stabilirea dreptului la pensie, omul începe să primească banii, fără să mai aștepte ultimul document din străinătate. Când vin toate actele, se face recalcularea și se emite decizia definitivă”, a declarat deputatul AUR, Ramona Lovin.
De la 1 ianuarie 2027, cresc pensiile cu 1.8% – 2.3% pentru această categorie de români. Cine se bucură de majorare
De la data de 1 ianuarie 2027, cresc pensiile cu 1.8% – 2.3% pentru această categorie de români. Iată cine se bucură de majorare. Loading … Nu, nu ne referimla pensiile din România, ci la cele din Franța și, implicit, la romanii care primesc pensie de la statul francez. Dar ce se întâmplă cu pensiile în Franța? Ei bine, pensiile din sistemul de bază (Régime général) se reevalueaza la 1 ianuarie in functie de evolutia indicelui preturilor de consum (excluzând tutunul). Pensiile complementare (Agirc-Arrco) sunt ajustate separat, de obicei în luna noiembrie. De precizat este că, ministerul Afacerilor Externe din România și comunitățile asociative estimează numărul total al românilor din Franța (incluzând persoanele care lucrează sezonier, studenții sau cei care nu s-au înregistrat în evidențele de rezidență) la peste 400.000 de persoane. În plus, conform estimărilor oficiale și ale experților, în Franța trăiesc între 300.000 și 500.000 de români. Cei mai mulți români sunt stabiliți în regiunea pariziană (Île-de-France), dar și în zone ca Nord-Pas-de-Calais sau Alsacia. De asemenea, comunitatea de români include un mozaic divers de profesii, de la muncitori în construcții până la specialiști IT, ingineri, economiști și peste 6.000 de medici. Așadar, de la 1 ianuarie 2027, cresc pensiile cu 1.8% – 2.3% pentru această categorie de români. Românii care primesc pensie de la statul francez sunt cei care se bucură de această majorare.
Plata pensiei, suspendată din octombrie pentru mii de români. Ce documente lipsesc
Vești proaste pentru pensionari. Un moment de neatenție poate lăsa un pensionar fără pensie. Cei care au rezidența în afara României, dar primesc pensie de la statul român, sunt obligați să trimită certificatul de viață până la 30 septembrie, altfel riscă să nu primească banii. În același timp, și studenții care primesc pensie de urmaș trebuie să dovedească faptul că își continuă studiile pentru a beneficia în continuare de bani, altfel riscă aceeași soartă. Pensionarii trebuie să depună certificatul de viață până pe 30 septembrie Casa de Pensii a anunțat că un număr mare de pensionari care nu au rezidența în România nu au transmis certificatul de viață. Șansele ca aceștia să trimită documentul la timp sunt reduse, având în vedere că termenul-limită a fost 30 septembrie. Pensiile acestora vor fi suspendate începând cu luna octombrie. Pentru ca plata să fie reluată, pensionarii trebuie să transmită certificatul de viață, iar pensia va fi repusă în plată începând cu luna noiembrie. Loading … „Pensionarul nu trebuie să aștepte neapărat o notificare individuală din partea Casei de Pensii pentru a depune certificatul de viață. Legea prevede că certificatul este transmis din proprie inițiativă de beneficiar. Certificatul de viață trebuie semnat de beneficiar în fața unei autorități legale din statul în care acesta are domiciliul sau reședința permanentă. Autoritatea respectivă trebuie să certifice faptul că semnătura a fost dată în fața sa”, arată Casa de Pensii. Mii de pensionari nu au respectat această cerință a Casei de Pensii. De exemplu, în Satu Mare, au fost înregistrați 3.812 pensionari cu rezidența în afara României, dintre care 700 nu și-au îndeplinit această obligație. Mii de elevi și studenți riscă să piardă pensia de urmaș Mii de elevi și studenți riscă să rămână fără pensia de urmaș pentru că nu au depus la timp documentele care dovedesc că încă urmează cursurile unei școli sau ale unei facultăți. Potrivit regulilor în vigoare, elevii care au împlinit 16 ani și studenții trebuie să prezinte o adeverință de la unitatea de învățământ pentru a putea primi în continuare pensia de urmaș. Documentul trebuie depus în termen de 10 zile de la începerea anului școlar sau universitar. Pentru elevi, termenul-limită a fost 15 septembrie, iar studenții mai au timp până pe 10 noiembrie. Situația este similară și în județul Satu Mare. Din cei 954 de elevi și studenți care primesc pensie de urmaș, doar 595 au depus până acum adeverințele care confirmă că sunt înscriși la școală sau la facultate, potrivit Casei de Pensii. „Sunt 954 de elevi și studenți beneficiari ai unei pensii de urmaș. Dintre aceștia, doar 595 au depus până în prezent adeverințele de școlarizare”, arată Casa de Pensii
Mureșan își contrazice propriul program: Nu curge lapte și miere
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a recunoscut joi, 24 septembrie, că, în următorii doi ani, românii nu se vor bucura de „lapte și miere”, așa cum speră după criza politică și recesiunea economică. Declarațiile făcute de europarlamentarul PNL la Radio România Actualități au venit la mai puțin de 24 de ore de când acesta a publicat „liniile directoare” ale programului de guvernare pe care îl propune. Printre ideile promovate, se numără creșterea pensiilor și a salariilor, sprijinirea copiilor din medii defavorizate cu burse speciale, scăderea facturilor la energie sau scăderea TVA-ului. Totuși, din draftul prezentat, lipsea informația esențială: prin ce mecanisme va fi scăzut deficitul bugetar și de unde va face Guvernul rost de banii promiși românilor. Loading … „În vremuri bune, economisești ca să fii cu cămara plină atunci când apare o criză, să poți sprijini oamenii” Întrebat dacă va putea face rost „de mai mulți bani”, în contextul în care economia României a ajuns în recesiune la finalul anului 2025, europarlamentarul PNL a explicat că, în perioada în care fotoliul de prim-ministru era ocupat de Marcel Ciolacu, Executivul a cheltuit mai mult decât își permitea, motiv pentru care „cămara” nu a fost aprovizionată suficient pentru „o eventuală criză”. „Trebuie să spunem oamenilor adevărul. În 2024, România a avut 9,3% deficit. Mai mare decât orice alt stat membru al Uniunii Europene. Fără să avem o criză externă, o pandemie sau o criză globală. România a fost într-o situație extrem de vulnerabilă. Știința economică spune foarte clar: în vremuri bune, economisești, pentru ca, atunci când apare o criză, să fii cu cămara plină și să poți ajuta. Să poți sprijini oamenii, economia, așa cum s-a întâmplat și în pandemie, într-o bună măsură”, a explicat Siegfried Mureșan la Radio România Actualități. Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „Prin comportamentul responsabil al Guvernului condus de premierul Bolojan, am reușit stabilizarea situației” „Din păcate, noi, în anii buni, fără criză, 2023-2024, am cheltuit prea mult. Au fost greșeli făcute atunci, inclusiv de către partidul meu. Noi ne asumăm aceste greșeli, acum, sub conducerea lui Ilie Bolojan. România a fost într-o situație foarte fragilă, riscam blocarea fondurilor europene, fiindcă aveam un deficit prea mare. Prin comportamentul responsabil al Guvernului condus de premierul Bolojan, am reușit stabilizarea situației. Fondurile europene au continuat să vină, deficitul a scăzut de la 9% la 3%, într-un an și jumătate, inflația a scăzut, în ultimele două luni, de la 10% la 6%. În ciuda faptului că au fost crize externe, precum războiul din Iran, situația este mai stabilă, dar nu va curge lapte și miere în România, în următorii doi ani, indiferent cine va fi la guvernare. Trebuie să spunem oamenilor adevărul. Eu promit că nu vom avea creșteri de impozite și taxe și vom încerca să relaxăm măsurile, dar responsabil, de îndată ce ne permitem acest lucru”, a mai precizat Siegfried Mureșan. Ilie Bolojan și Siegfried Mureșan | Sursa foto: Mediafax „La începutul săptămânii viitoare, miniștrii vor fi audiați în Parlament. După, vom avea votul în plen” Totodată, europarlamentarul desemnat de Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru a declarat că își propune ca, la începutul săptămânii viitoare, miniștrii din Guvernul pe care îl va conduce să fie audiați în Parlament, iar, la scurt timp după, să aibă loc și votul de învestitură. „Vom merge la începutul săptămânii la audieri, după care vom avea în prima parte a săptămânii viitoare votul în plenul Parlamentului. Eu ştiu ce am de făcut din prima zi în care am fost desemnat. Am confirmat parteneriatul nostru, al Partidului Naţional Liberal, cu celelalte două partide partenere, cu USR-ul şi UDMR-ul, avem un plan comun, care cred că este un plan bun. Am început munca la programul de guvernare, el este aproape gata. Ieri deja am publicat primele linii directoare, pentru ca oamenii să ştie în ce direcţie vom merge şi care sunt priorităţile noastre pentru România. Vom lucra şi la echipa de miniştri în următoarele zile”, a explicat Siegfried Mureșan.
Premierul desemnat nu știe valoarea salariului minim în România
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, programul de guvernare și lista de miniștri la Parlament. Ulterior, în timpul conferinței de presă, europarlamentarul a primit o întrebare despre valoarea la care ar trebui să ajungă pensiile în anul 2027, în contextul în care majorarea acestora este prevăzută în proiectul său. De asemenea, a fost rugat să precizeze care este valoarea actuală a salariului minim și a pensiei minime în România. Mureșan a evitat, în mod evident, un răspuns pe cifre, motiv pentru care reporterul a insistat. După mai multe tentative de a ocoli răspunsul, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul unde avea telefonul mobil, liberalul a precizat, până la urmă, o valoare aproximativă a salariului minim. Mai apoi, a oferit un răspuns eronat la întrebarea despre rata inflației folosită pentru indexarea pensiilor. Loading … Reporterul i-a adresat de cinci ori întrebarea despre salariul minim și pensia minimă lui Siegfried Mureșan până când acesta a oferit un răspuns După ce i-a fost adresată prima întrebare cu privire la valoarea salariului minim și a pensiei minime în România, premierul desemnat a vorbit despre așa-numitele „ordonanțe trenuleț” pe care guvernele le decid la sfârșitul fiecărui an și despre necesitatea menținerii stabilității fiscal-bugetare. În momentul în care era evident faptul că europarlamentarul evită un răspuns concret, pe cifre, cu privire la valoarea acestora, reporterul i-a adresat din nou întrebarea. Mureșan a oferit, în mare parte, același răspuns și a explicat că Executivul său își propune să indexeze pensiile și salariile, așa cum este specificat în programul de guvernare. Reporterul a insistat, iar premierul desemnat a început să facă pauze de vorbire, timp în care își îndrepta privirea spre pupitrul de la care vorbea. Într-un final, a precizat cifra aproximativă de 4.300 de lei brut în cazul salariului minim. Concret, de la data de 1 iulie 2026, salariul minim brut în România este de 4.325 de lei. „Exact asta vom face și noi acum. La finalul anului, vom indexa pensiile și salariile, cât mai rapid. Ne propunem să avem o creștere a pensiilor și o creștere a salariilor cât de curând posibil, în următoarele luni. După cum v-am spus, la legea bugetului de stat, vom evalua… Salariul minim și pensia minimă vor crește conform rata inflației și vom avea… creșteri în perioada imediat următoare… Salariul minim brut în România este, în momentul de față, în jur de 4.300 de lei, adică în jur de 2.600-2.700 de lei net”, a răspuns Siegfried Mureșan. Sursa foto: Mediafax Premierul desemnat a greșit răspunsul cu privire la rata inflației folosită la indexarea pensiilor După ce a precizat valoarea aproximativă a salariului minim brut, reporterul a insistat și pe întrebarea cu privire la valoarea pensiei minime. Scenariul anterior s-a repetat, întrucât premierul desemnat a început să vorbească despre modul în care își propune „să corecteze inechitățile”, pentru ca, mai apoi, după încă o privire aruncată spre pupitru, să precizeze cifra exactă de 1.281 de lei. „Pensia minimă este mai puțin. Pensia minimă în România este… este mai puțin decât salariul minim și ceea ce îmi doresc este să corectăm… să corectăm inechitățile din sistemul de pensii și salarii. Faptul că au existat judecători care au avut, în România, pensii mai mari decât salariile a fost un lucru incorect. Pensia minimă este 1.281 de lei, ca să fim specifici”, a declarat europarlamentarul. Totodată, Siegfried Mureșan a fost întrebat și despre rata inflației care ar urma să fie luată în calcul pentru indexare. Liberalul a precizat cifra de 6,2% și nu a ezitat să puncteze faptul că aceasta a coborât de la 10%. Reporterul i-a atras atenția că este vorba de indicatorul prevăzut de lege pentru indexarea pensiilor, nu de rata curentă a inflației, însă premierul desemnat a insistat pe cifra de 6,2%. Legea pensiilor prevede un mecansim care ia în calcul rata medie anuală a inflației din anul calendaristic anterior și valoarea de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. În 2025, rata medie anuală a inflației s-a situat la 7,3%, potrivit datelor confirmate de reprezentanții Institutului Național de Statistică (INS).
Câți ani trebuie să lucrezi cu carte de muncă, pentru a ajunge la o pensie de 4.000 lei, în funcție de salariul tău
Câți ani trebuie să lucrezi cu carte de muncă, pentru a ajunge la o pensie de 4.000 lei, în funcție de salariul tău. O pensie netă de 4.000 de lei nu este la „îndemâna” oricărui român. Nivelul salariului pe parcursul vieții în câmpul muncii are un impact major asupra punctajului strâns în sistemul public de pensii. În funcție de veniturile realizate, perioada necesară pentru atingerea aceluiași punctaj poate varia cu mai mult de 17 ani. Loading … Pentru o pensie netă de aproximativ 4.000 de lei, reperul de calcul este o pensie brută de circa 4.222 de lei. La o valoare a punctului de referință (VPR) de 81 de lei, pentru o pensie brută de 4.222 de lei este necesar un total de aproximativ 52,12 puncte. Calculul este relativ simplu: 4.222 de lei împărțit la 81 de lei înseamnă aproximativ 52,12 puncte. Însă câți ani trebuie să muncească un român pentru a acumula acest punctaj? Răspunsul poate fi dat în primul rând în funcție de nivelul salariului avut în perioada de activitate. Aproape 40 de ani de muncă la salariul minim În scenariul unui român care a câștigat, în medie, salariul minim pe economie, perioada estimată pentru atingerea celor 52,12 puncte este de aproximativ 39,5 ani de muncă. Perioada este mai lungă pentru că un venit mai mic generează, în principiu, un punctaj anual mai modest. Pentru a ajunge la același număr total de puncte, este nevoie astfel de mai mulți ani de contribuție. 32,8 ani la salariul mediu Pentru un român care a avut un venit situat în jurul salariului mediu pe economie, calculul indică aproximativ 32,8 ani de muncă pentru atingerea punctajului necesar. Față de scenariul salariului minim, diferența este de aproximativ 6,7 ani. Cu cât venitul pentru care se plătesc contribuțiile este mai mare, cu atât punctajul acumulat anual poate fi mai ridicat, ceea ce reduce perioada necesară pentru atingerea unui anumit total de puncte. 26,3 ani la un salariu cu 50% peste medie În cazul unui român care câștigă, în medie, un salariu cu 50% mai mare decât salariul mediu pe economie, perioada estimată scade la 26,3 ani. Diferența față de scenariul salariului minim este mare, de peste 13 ani. Așadar, pragul de 25 de ani de vechime devine vital, deoarece după această perioadă se acordă și puncte de stabilitate. Doar 22,3 ani la un salariu de două ori mai mare decât media Pentru un salariu mediu echivalent cu de două ori salariul mediu pe economie, estimarea indică aproximativ 22,3 ani de muncă pentru atingerea celor 52,12 puncte. Este cea mai scurtă perioadă dintre scenariile analizate. În acest caz, punctajul anual obținut din venituri este mai ridicat, astfel încât totalul necesar pentru pensia de aproximativ 4.000 de lei net poate fi acumulat într-un număr mai mic de ani. Ce rol au punctele de stabilitate Un element cheie în calculul pensiei îl reprezintă punctele de stabilitate, acordate pentru vechimea contributivă de peste 25 de ani. Pentru anii 26 până la 30 se acordă câte 0,50 puncte pentru fiecare an. Pentru anii 31 până la 35 se acordă câte 0,75 puncte pentru fiecare an, iar pentru perioada care depășește 35 de ani se acordă câte 1 punct pentru fiecare an. Astfel, pentru cei cinci ani cuprinși între 26 și 30 de ani de vechime se pot acumula 2,5 puncte de stabilitate. Pentru următorii cinci ani, de la 31 la 35 de ani de vechime, se pot acumula alte 3,75 puncte. După 35 de ani de vechime, fiecare an suplimentar aduce câte un punct de stabilitate. Aceste puncte se adaugă punctajului obținut prin contribuțiile realizate în perioada de activitate. De ce diferența dintre salarii contează atât de mult Cele patru scenarii relevă o diferență prăpăstioasă între românii care au avut venituri diferite pe parcursul carierei. La salariul minim, sunt necesari aproximativ 39,5 ani pentru atingerea punctajului analizat! La salariul mediu, perioada scade la 32,8 ani… Pentru un venit cu 50% peste medie, estimarea ajunge la 26,3 ani, iar pentru un salariu de două ori mai mare decât media, la aproximativ 22,3 ani! Drept consecință, între primul și ultimul scenariu există o diferență de aproximativ 17,2 ani. Calculul este orientativ Este important de menționat că aceste valori reprezintă scenarii de calcul, nu o garanție privind pensia pe care o va primi o anumită persoană. În cazul concret al unui viitor pensionar contează veniturile realizate pe întreaga perioadă de activitate, punctajul acumulat în fiecare an, perioadele de cotizare și regulile care vor fi în vigoare la momentul pensionării. Doi români cu aceeași vechime pot ajunge la pensii diferite dacă au avut venituri diferite pentru care au fost plătite contribuțiile. Pentru exemplul de față, respectiv o pensie netă de aproximativ 4.000 de lei, calculul pornește de la o pensie brută de circa 4.222 de lei, echivalentul a aproximativ 52,12 puncte la o valoare a punctului de referință de 81 de lei. Numărul de ani necesari pentru acumularea acestui punctaj poate varia de la aproximativ 22,3 ani la un salariu de două ori mai mare decât media până la 39,5 ani în cazul salariului minim pe economie.
Pilonul II: Unde sunt investiți cei 246,8 miliarde lei?
Pilonul II de pensii a ajuns la active de 246,8 miliarde de lei la sfârșitul lunii iulie 2026. Sistemul avea înregistrați peste 8,5 milioane de participanți. Cei mai mulți bani erau investiți în titluri de stat și acțiuni. Datele publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) arată amploarea atinsă de sistemul pensiilor private obligatorii din România. La data de 31 iulie 2026, activele fondurilor de Pilon II ajungeau la 246,8 miliarde de lei, cu 39% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Suma reprezintă totalul activelor administrate în numele participanților, nu banii disponibili individual sau totalul contribuțiilor virate. Valoarea este influențată atât de contribuții, cât și de rezultatele investițiilor fondurilor, arată Mediafax. Loading … Pilonul II de pensie a atins fonduri de 246,8 miliarde de lei. Unde sunt investiți banii din fondurile private. Foto: Shutterstock Unde sunt investiți banii din fondurile private La sfârșitul lunii iulie, Pilonul II avea 8.553.656 de participanți, repartizați între cele șapte fonduri active. NN avea cei mai mulți participanți – 2.147.342; AZT Viitorul Tău – 1.726.321 de participanți; Metropolitan Life – 1.181.653 de participanți; Vital – 1.092.233 de participanți; Aripi – 933.071 de participanți; BCR – 843.360 de participanți; BRD – 629.676 de participanți. Titlurile de stat domină investițiile fondurilor de Pilon II. La sfârșitul lunii iulie, acestea însumau 152,09 miliarde de lei, adică 61,6% din active. Acțiunile reprezentau 75,51 miliarde de lei, respectiv 30,6%. Obligațiunile corporative aveau o pondere de 3,1%, iar fondurile de investiții aveau 2,9%. Cele patru categorii totalizau 242,45 miliarde de lei. Aproximativ 95% din investițiile fondurilor de Pilon II erau plasate în active românești. Cele mai importante sunt titlurile de stat și acțiunile listate la Bursa de Valori București. Astfel, Pilonul II este și o sursă importantă de finanțare pentru stat și piața financiară din România. În iulie 2026, fondurile de Pilon II au încasat contribuții de 2,01 miliarde de lei. Contribuția medie lunară a fost de 437 de lei. Această medie nu reprezintă suma economisită anual de fiecare participant, deoarece valoarea conturilor depinde atât de contribuții, cât și de rezultatele investițiilor. Sursă foto: Shutterstock – imagini care au rol ilustrativ
Pensiile din SUA: Noul acord bilateral a intrat în vigoare
Românii care au muncit o perioadă în Statele Unite, dar nu au strâns suficienți ani pentru a primi o pensie americană, pot folosi și anii în care au contribuit în România. Regula funcționează și invers. Dacă o persoană nu are destui ani de cotizare în România pentru a ieși la pensie, pot fi luați în calcul și anii lucrați legal în SUA. Acordul dintre România și SUA a început să se aplice din 1 septembrie 2026 Acordul dintre România și Statele Unite privind pensiile a început să se aplice de la 1 septembrie 2026. El fusese semnat încă din martie 2023, însă a fost nevoie de mai mulți pași legali înainte să poată produce efecte. România a aprobat documentul printr-o lege adoptată în 2024, iar ulterior Guvernul a stabilit regulile după care instituțiile din cele două țări vor colabora. Casa Națională de Pensii Publice a anunțat că, de la 1 septembrie, acordul este complet funcțional și poate fi folosit de persoanele care au lucrat atât în România, cât și în Statele Unite. Sistemul american cere, de regulă, aproximativ zece ani de muncă Pentru a primi pensie în sistemul american, o persoană trebuie să adune, de regulă, 40 de credite de asigurare. În practică, acest prag este atins după aproximativ zece ani de activitate. Asta înseamnă că românii care au muncit doar câțiva ani în Statele Unite, de exemplu șase sau șapte, puteau să nu îndeplinească singuri condițiile necesare pentru a primi pensie din SUA. Acordul nu înseamnă că anii lucrați în România se transformă automat în ani de muncă în Statele Unite sau invers. Fiecare stat își păstrează propriile reguli și calculează separat partea de pensie care îi revine. Pentru partea americană, există totuși o condiție minimă: persoana trebuie să fi acumulat cel puțin șase credite în sistemul de asigurări sociale din SUA. În mod obișnuit, acest prag poate fi atins după aproximativ un an și jumătate de muncă. România cere cel puțin un an de asigurare în sistemul propriu Și România aplică o condiție proprie. Pentru ca perioadele lucrate în Statele Unite să poată completa stagiul necesar în sistemul românesc, persoana trebuie să aibă cel puțin un an de asigurare în România. În prezent, pentru pensia pentru limită de vârstă, legislația românească prevede un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Acordul îi poate ajuta astfel pe cei care au cariera împărțită între cele două țări să îndeplinească mai ușor condițiile necesare pentru deschiderea dreptului la pensie. Fiecare țară plătește separat partea care îi revine Acordul nu presupune transferarea contribuțiilor dintr-un sistem de pensii în celălalt. Cu alte cuvinte, banii plătiți în perioada lucrată în Statele Unite rămân în sistemul american, iar contribuțiile achitate în România rămân în sistemul românesc. Anii lucrați în cele două țări sunt folosiți împreună doar pentru a stabili dacă o persoană îndeplinește condițiile necesare pentru pensionare. După ce acest drept este recunoscut, fiecare stat calculează separat suma datorată pentru perioada în care persoana a fost asigurată în acel sistem. Astfel, cine a lucrat și în România, și în SUA poate ajunge să primească două plăți distincte. Partea corespunzătoare perioadei lucrate în Statele Unite este achitată de autoritățile americane, iar pensia aferentă anilor de contribuție din România este plătită prin sistemul public românesc. Românii pot începe procedura direct din țară Cei care s-au întors în România după ce au lucrat în Statele Unite nu trebuie să plece din nou peste ocean pentru a începe demersurile privind pensia. Cererea poate fi depusă prin instituția competentă din România, care va transmite mai departe datele necesare către autoritățile americane. Practic, solicitantul nu este obligat să strângă și să transfere singur informațiile despre perioadele lucrate în cele două state. Instituțiile din România și SUA comunică între ele și verifică separat contribuțiile înregistrate în fiecare sistem. În anumite situații, o singură cerere poate fi folosită pentru analizarea drepturilor de pensie în ambele țări. Ulterior, fiecare stat stabilește, după propriile reguli, dacă persoana îndeplinește condițiile și ce sumă îi revine. Angajații trimiși temporar în cealaltă țară pot rămâne în sistemul de asigurări de acasă Acordul îi ajută și pe salariații care sunt trimiși pentru o perioadă limitată să lucreze peste Atlantic. Este vorba atât despre românii detașați în Statele Unite, cât și despre americanii care vin temporar să lucreze în România. Dacă detașarea nu depășește cinci ani, angajatul poate continua să plătească contribuțiile sociale doar în țara din care a fost trimis. Astfel, nu va fi obligat să achite contribuții în același timp și în România, și în Statele Unite. Loading … Un document va arăta în ce sistem este asigurat angajatul Pentru aplicarea acestei reguli este necesar un certificat care dovedește că persoana este deja asigurată în unul dintre cele două state. Pe baza lui, angajatul și firma care îl detașează pot fi scutiți de plata contribuțiilor sociale în celălalt stat. În cazul celor care rămân asigurați în sistemul românesc, formalitățile sunt gestionate prin Casa Națională de Pensii Publice. Noua regulă poate reduce costurile atât pentru angajați, cât și pentru companiile care își trimit temporar personalul să lucreze în cealaltă țară. Pentru cei care desfășoară activități independente, criteriul principal este, în general, locul de reședință. Persoanele care locuiesc în România intră, de regulă, sub sistemul românesc de asigurări sociale, iar cele care au reședința în Statele Unite sunt supuse sistemului american. Ambasada SUA spune că acordul aduce beneficii concrete Ambasada Statelor Unite la București a anunțat vineri, 4 septembrie, că acordul a devenit funcțional. Reprezentanții misiunii diplomatice au subliniat că măsura are efecte concrete pentru oamenii care au lucrat în cele două țări și au prezentat-o ca pe un rezultat important al Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. „Intrarea în vigoare a acestui acord reflectă puterea durabilă a Parteneriatului strategic dintre SUA și România, aducând beneficii reale și concrete cetățenilor, lucrătorilor și întreprinderilor din ambele țări”, a susținut ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg. Oana Țoiu a anunțat despre acordul România-SUA Și ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat că acordul în domeniul securității sociale dintre România
Măsuri masive pentru populație într-o țară europeană. Măriri de salarii, pensii crescute și scutiri de impozite
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a anunțat sâmbătă reduceri de impozit pe venit și majorări salariale pentru angajați, pensionari și persoane fizice autorizate, ca parte a unei reforme fiscale de miliarde de euro derulate înaintea alegerilor de anul viitor, potrivit Investing. Aproximativ 1% din PIB Măsurile, care vor costa 2,2 miliarde de euro pentru anul 2027, adică aproximativ unu la sută din PIB, includ un bonus anual de 400 de euro pentru pensionari și 500 de euro pentru bugetari. De asemenea, planul prevede impozit zero pe venit pentru fermierii cu venituri mici și familiile cu trei copii, alături de o reducere a plății în avans a impozitului pentru microîntreprinderi și lucrători independenți. Guvernul de centru-dreapta, reconfirmat la vot în 2023 cu 40,5% din opțiuni după ce a promis creșteri de venituri, rămâne pe primul loc în sondaje. Cu toate acestea, sprijinul electoral a scăzut sub 30% din cauza crizei prelungite a costului vieții și a unor acuzații de corupție. O revenire spectaculoasă a economiei elene După criza financiară din 2009 care a stârnit temeri privind ieșirea Greciei din zona euro, țara are acum una dintre cele mai bune performanțe din Europa. Economia greacă crește cu un ritm anual de 2%, depășind media zonei euro, și estimează pentru acest an un excedent primar de 4% din PIB, aproape dublu față de prognoza inițială, ceea ce oferă spațiul fiscal necesar pentru finanțarea noilor măsuri. Mitsotakis a anunțat totodată o nouă majorare a salariului minim lunar la 950 de euro, urmând ca acesta să ajungă la 1.000 de euro în anul 2028. În plus, pachetul include și o reducere cu 0,5% a contribuțiilor pentru pensii.
Casa de Pensii a lansat noul portal. Ce faci cu contul vechi
O nouă veste pentru pensionarii din România. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a lansat un nou portal pentru pensionari și persoanele asigurate. Aceștia pot accesa online informații, documente și servicii, fără să se mai prezinte fizic la casele teritoriale de pensii. Iată ce se întâmplă cu vechile conturi și cum pot fi accesate datele. Noua platformă permite verificarea stagiului de cotizare și a contribuțiilor la Pilonul II. Utilizatorii pot accesa talonul electronic și pot simula drepturile de pensie. Portalul reunește serviciile și informațiile din sistemul public de pensii. Loading … Casa Națională de Pensii Publice a lansat un nou portal. Foto: CNPP Portalul a fost simplificat pentru accesarea mai rapidă a informațiilor. Prin Spațiul Privat Virtual (SPV), utilizatorii pot depune online cereri, fără să mai meargă la casele teritoriale de pensii. De altfel, vechile conturi au fost migrate pe noua platformă, motiv pentru care utilizatorii vechi nu sunt nevoiți să își redeschidă un cont. Pot fi utilizate aceleași credențiale pentru logarea în cont. Totodată, deschiderea unui cont CNPP a fost simplificată. Două dintre cele trei metode sunt complet online. Una folosește sistemul național de identificare electronică ROeID. „Unul dintre cele mai importante puncte de acces este Spațiul Privat Virtual (SPV). Prin intermediul contului personal, utilizatorii pot transmite online toate categoriile de cereri prevăzute în sistemul administrat de CNPP, fără să mai fie necesară deplasarea la casa teritorială de pensii. Conturile existente pe vechiul portal au fost migrate, astfel încât utilizatorii se pot autentifica în continuare cu aceleași credențiale. Și procesul de creare a unui cont SPV a fost simplificat. Două dintre cele trei modalități de înregistrare sunt complet digitale, fără necesitatea prezenței fizice la sediul instituției. Printre acestea se numără autentificarea prin ROeID, sistemul național de identificare electronică”, anunță CNPP pe site-ul oficial. Ce date pot fi accesate printr-un cont online? Prin Spațiul Privat Virtual (SPV), utilizatorii pot verifica stagiul de cotizare, contribuțiile la Pilonul II, decizia de pensionare și e-Talonul. Platforma permite și simularea orientativă a drepturilor de pensie și a datei la care acestea pot fi solicitate. Portalul include informații despre pensii internaționale, tratamente balneare și accidente de muncă și boli profesionale. Utilizatorii au acces și la formulare, programări online și datele caselor de pensii. Platforma funcționează pe computer, tabletă și telefon. Noua platformă urmărește să reducă deplasările la casele de pensii prin digitalizarea serviciilor. Portalul a fost realizat printr-un proiect finanțat din PNRR. Sursă foto: Mediafax Foto/colaj Gândul, CNPP