1.000 lei în plus la pensie pentru această categorie de pensionari din România. Care este singura condiție
Autoritățile pregătesc un nou pachet de măsuri sociale pentru pensionari. Dat fiind contextul economic actual, Guvernul vrea să ofere ajutoare financiare seniorilor români și persoanelor cu venituri mici. Banii vor fi destinați acoperirii cheltuielilor cu energia. Iată care este singura condiție de îndeplinit pentru a primi acest ajutor. Ajutorul pentru încălzire este condiționat Cele trei programe de ajutor deja existente – compensare procentuală, supliment fix și card de energie – vor fi combinate, iar valoarea totală a sprijinului oferit pensionarilor ar putea depăși 1.000 de lei anual. Prin aceste măsuri, autoritățile urmăresc să vină în ajutorul românilor la plata facturilor la electricitate, gaze sau alte surse de încălzire. Primul tip de sprijin avut în vedere reprezintă o compensare procentuală a facturii la energie și se acordată diferențiat în funcție de venitul mediu net pe membru de familie sau pe persoană singură. Cu alte cuvinte, vorbim de un calcul progresiv: cu cât venitul obținut este mai mic, cu atât procentul suportat de statul român este mai mare. Iată cum este diferențiată această compensare procentuală a facturii la energie: Persoanele cu venituri de până la 200 lei/lună primesc 100% din valoarea de referință a consumului, fără a depăși suma facturată; Pe măsură ce veniturile cresc, ajutorul acordat de stat scade treptat, cu 5-10%, până la plafonul de 386 lei pentru familii și 2.053 lei pentru persoane singure. Peste acest prag, sprijinul nu mai este acordat. Valorile de referință diferă în funcție de sursa de energie utilizată: 250 lei/lună pentru gaze naturale, 500 lei/lună pentru energie electrică, 320 lei/lună pentru combustibili solizi sau petrolieri. Astfel, prin acest tip de ajutor, pensionarii și familiile cu venituri foarte mici beneficiază de o compensare semnificativă, care acoperă integral sau aproape integral consumul de bază. Suplimentul fix pentru energie Pe lângă compensarea procentuală, pensionarii sau persoanele cu venituri mici pot primi un supliment lunar fix pentru energie, acordat pe tot parcursul anului, indiferent de sezon. Sumele acordate sunt următoarele: 30 lei/lună pentru energie electrică, 10 lei/lună pentru gaze naturale, 10 lei/lună pentru energie termică, 20 lei/lună pentru combustibili solizi sau petrolieri. Dacă o persoană eligibilă are casa alimentată exclusiv cu energie electrică, ajutorul crește la 70 lei/lună. Plata se face fie direct furnizorului (în cazul electricității, gazelor sau energiei termice), fie titularului ajutorului. Important de știut: acest tip de sprijin poate fi solicitat separat sau împreună cu ajutorul pentru încălzire. Singura condiție este respectarea criteriilor privind venitul lunar. Cardul de energie În fine, cea de-a treia formă de sprijin oferită de autorități este cardul de energie. Acest voucher lunar are o valoare de 50 de lei și se acordă românilor cu pensii mici și altor persoane vulnerabile. Programul a început la 1 iulie și este valabil până la 31 martie 2026. Acești bani se dau pentru plata facturilor la energie, indiferent de tipul sursei de încălzire a locuinței. Cum poți obține ajutoarele de la stat Pentru a beneficia de ajutoarele oferite de stat, trebuie îndeplinite mai multe condiții: Venitul net lunar pe membru de familie sau pe persoană singură nu trebuie să depășească un anumit prag: 386 lei pentru familii și 2.053 lei pentru persoanele singure; Beneficiarul trebuie să aibă facturi la energie – electricitate, gaze, încălzire centralizată sau combustibili solizi; Cererile se depun la primărie, la serviciul social, sau, în unele cazuri, direct la furnizorul de energie; Respectarea termenelor de înscriere este obligatorie, altfel se pierd sumele pentru lunile trecute; Solicitantul trebuie să locuiască în România, în locuința pentru care cere ajutorul. Cu alte cuvinte, un pensionar care primește lunar sub 2053 lei poate depune dosarul pentru a obține ajutorul de la stat pentru plata energiei. Câți bani se dau în total Dacă facem un simplu calcul, vedem că un pensionar eligibil poate beneficia anual de peste 1.000 de lei, după cum urmează: Supliment fix pentru energie: 30 lei/lună × 6 luni (sezon rece) = 180 lei; Voucher lunar (card de energie): 50 lei/lună × 9 luni = 450 lei; Compensare procentuală a facturii – până la 500 lei/an. Acești bani, peste 1.000 de lei, reduc semnificativ efortul financiar lunar pentru pensionari, mai ales acum, când trăim o perioadă marcată de scumpiri constante. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vești bune pentru pensionari, ce sumă trebuie să încasezi lunar pentru a primi ajutor la căldură Pensionarii care vor primi un AJUTOR de 400 de lei, în decembrie 2025. Ministrul Muncii: „Avem aceşti bani în buget”
Categoria de pensionari români care pierd 350 lei la pensie, începând cu 1 ianuarie 2026. Anunțul făcut de ministrul Muncii
După ce au înregistrat creșteri considerabile în 2024, de la 1 ianuarie 2026, mulți pensionari din România vor pierde între 100 și 420 de lei din pensie ca urmare a pachetelor fiscale, a anunțat Ministerul Muncii. Pensiile, fiind indexate în funcție de rata inflației, la începutul anului 2025, au avut majorări semnificative. Pensia medie a crescut la 2.720 de lei în România. Potrivit Newsweek, peste 4,8 milioane de pensii au fost recalculate de la 1 septembrie 2025, fiind o creștere medie de 520 de lei. Toate pensiile ar fi trebuit să crească cu 12% anul acesta, dar indexarea a fost anulată de la 1 ianuarie 2025 prin Ordonanța Trenuleț, din cauza contextului economic actual. Pensionarii care vor avea pierderi semnificative de bani Ministrul Muncii a declarat că nu se poate garanta un angajament pentru indexarea pensiilor nici de la 1 ianuarie 2026, astfel, pensionarii riscă să piardă două creșteri consecutive de pensie. „Vreau să fiu foarte prudent și să spun cu toate riscurile publice că nu este acesta momentul în care ne putem angaja la un astfel de termen”, a declarat miercuri seara ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, după ce a fost întrebat dacă ar putea exista o majorare a pensiilor anul viitor. Ar fi rezultat o majorare totală de 7% pentru 4 milioane de pensionari dacă inflația rămânea la 5% și salariul mediu ar fi crescut cu încă 2%. De exemplu, pensionarii care au pensie de 5.000 de lei, ar fi trebuit să aibă creștere cu 350 de lei. De la 1 ianuarie 2026, puteau să primească o pensie lunară de 5350 de lei. Fiindcă nu se mai face indexarea, ei vor pierde mărirea de 350 de lei! Dacă s-ar fi indexat pensiile în 2026 În scenariul indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2026, următoarele categorii de pensionari ar fi avut creșteri semnificative la veniturile lunare: Pensiile de 1.281 lei ar fi crescut la 1.370 lei = Creștere de pensie de 99 lei Pensiile de 2.000 lei ar fi crescut la 2.140 lei = Creștere de pensie de 140 lei Pensiile de 3.000 lei ar fi crescut la 3.210 lei = Creștere de pensie de 210 lei Pensiile de 4.000 lei ar fi crescut la 4.280 lei = Creștere de pensie de 280 lei Pensiile de 5.000 lei ar fi crescut la 5.350 lei = Creștere de pensie de 350 de lei Pensiile de 6.000 lei ar fi crescut la 6.420 lei = Creștere de pensie de 420 de lei. Autorul recomandă: Ilie Bolojan: PENSIILE și salariile rămân plafonate până în 2026. 10% CASS la pensiile peste 3.000 LEI
Uu șofer de 77 de ani a murit înr-un accident auto provocat de un alt conducător de 75 de ani
Doi șoferi seniori au fost implicați într-un accident teribil în Iași. Ironia sorții, un conducător auto de 77 de ani a fost ucis de un altul „mai tânăr” cu doi ani decât el. Un șofer de 77 de ani a murit într-un grav accident rutier pe un drum național din județul Iași. De vină ar fi fost un alt conducător auto, de 75 de ani, care nu ar fi adaptat viteza într-o curbă și ar fi pierdut controlul volanului pe carosabilul umed. A urmat impactul frontal dintre cele două mașini. Victima din autoturismul lovit a murit pe loc. Celălalt șofer a primit îngrijiri medicale și a refuzat transportul la spital. Polițiștii l-au verificat cu etilotestul, iar rezultatul a fost zero. Polițiștii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele