Cetățenii români care pot ieși mai devreme la pensie, fără penalizare. Ce criterii trebuie să îndeplinească
Unii dintre cetățenii români au posibilitatea să iasă mai devreme la pensie, chiar și fără penalizare. Însă, pentru a beneficia de pensionarea fără penalizări, aceștia trebuie să îndeplinească o serie de criterii, așa cum arată legea. Pentru a putea ieși la pensie mai devreme, chiar și fără penalizări, cetățenii români trebui să îndeplinească o serie de condiții stabilite prin legislația nouă a pensiilor. Accentul este pus atât pe perioadele de contributivitate, cât și pe cele necontributive. La momentul actual, în România, vârsta de pensionare în cazul persoanelor de sex feminin este de 63 de ani. În cazul lor, există posibilitatea să iasă la pensie mai devreme cu 5 ani (58 de ani). Cum ieși la pensie anticipat, fără să fii penalizat Pe de altă parte, începând cu anul 2030, vârsta de pensionare a femeilor va crește treptat, cu câte o lună la fiecare 2 luni calendaristice. În anul 2035, vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani. Anexa nr. 5 – Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive poate fi descărcată AICI. Documentul a fost încărcat pe site-ul oficial al CNPP, data ultimei modificări fiind septembrie 2024. Anexa nr. 5 Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive – Femei / sursă: document descărcat din site-ul CNPP Anexa nr. 5 Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive – Femei / sursă: document descărcat din site-ul CNPP În condițiile în care stagiul minim este situat la 40 de ani, cu 35 de ani de contributivitate și 5 ani cu perioade asimilate/necontributive, atunci ai posibilitatea să ieși anticipat la pensie, fără penalizare. Specialiștii în domeniu susțin că la această categorie se vor încadra mulți „decreței”. Cum se calculează cuantului pensiei anticipate: diminuarea pensiei pentru limită de vârstă, în funcție de stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5, precum și de numărul de luni cu care a fost redusă vârsta standard de pensionare. Detaliile sunt specificate și de CNPP, pe site, astfel: „Cuantumul pensiei anticipată se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4”, arată CNPP. Cum se calculează cuantumul pensiei anticipate / CNPP De asemenea, persoanele de sex feminin care au stagiul complet de cotizare contributiv, dar care au devenit mamei și au crescut copii până la vârsta de 16 ani au posibilitatea să li se reducă vârsta de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil. Reducerea maximă este de 3 ani și 6 luni. Ce să conțină dosarul pentru pensia anticipată Casa Națională de Pensii Publică a încărcat pe site lista cu actele necesare pentru pensia anticipată. cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 4 la norme); carnetul de muncă, în original şi copie; carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie; carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie; carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie; alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie; livretul militar, în original şi copie; diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie; dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate; adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original; adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original; adeverinţă privind venitul brut realizat (anexa nr. 6 la lege); certificat de naştere copil, în original şi copie; hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia, în original şi copie; procura specială, pentru mandatar, în original şi copie; acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, în original; declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme); alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie. Autorul recomandă: Pensia medie pe care o vor încasa pensionarii români până în 2044. Cât vor crește veniturile 50 de lei mai puțin la pensie pentru acești 1.000.000 de pensionari din România. Cine se încadrează Categoriile de angajați care vor avea pensiile mărite cu 50% după recalculare. Când se vor face actualizările Tabel pensii | Ce pensie vor avea pensionarii din România, în funcție de venit și de carieră Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Noile reguli de pensionare ar putea modifica inclusiv vârsta de pensionare. Ce perioade fără contribuții sunt, acum, recunoscute
Sistemul public de pensii a suferit modificări semnificative după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023. Cu aplicare de la 1 septembrie 2024, noua lege a adus câteva clarificări esențiale legate de perioadele necontributive, dar nu mulți români știu sau au înțeles despre ce e vorba. Perioadele necontributive sunt acele intervale de timp în care românii nu au plătit contribuții la sistemul public, dar care, printr-o serie de reglementări speciale, sunt recunoscute la calculul vechimii sau al stagiului de cotizare. Cum te poți pensiona anticipat fără penalizări Legea prevede în mod explicit că anii sau lunile necontributive sunt recunoscute ca vechime în muncă și stagiu de cotizare, cu toate că nu s-au plătit contribuții la stat. Însă, aceste perioade se aplică doar în situații prevăzute expres de legislația în vigoare și, atenție, nu înlocuiesc stagiul complet de cotizare. Potrivit legislației, stagiul complet de cotizare a fost stabilit la 35 de ani pentru femei și bărbați. „Prevederile Legii 360/2023 îi avantajează pe românii care au realizat stagiul complet de cotizare, de 35 de ani, și au acumulat încă cinci ani suplimentari, fie contributivi, fie necontributivi”, a declarat Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București, potrivit Digi24. În această categorie intră inclusiv anii de studii universitare, dacă au fost urmați la zi. Astfel, ținând cont de această prevedere legală, românii pot solicita pensionarea anticipată, cu până la cinci ani înainte de vârsta standard, fără ca pensia să fie diminuată. Reguli generale de pensionare Despre stagiul complet de cotizare și pensionare, legea stabilește clar câteva reguli generale: Stagiul minim contributiv – 15 ani. Stagiul complet contributiv – 35 de ani, pentru ambele sexe. Cei care au realizat acest stagiu și au cel puțin cinci ani suplimentari pot ieși mai devreme la pensie. Însă, reducerea vârstei de pensionare nu se cumulează cu alte beneficii similare prevăzute de alte acte normative. Iată perioadele asimilate stagiului de cotizare: anii de studii universitare la zi, absolvite cu diplomă; serviciul militar (inclusiv mobilizare, concentrare sau prizonierat); perioadele în care s-au primit indemnizații de asigurări sociale între 2001-2006; concediul medical pentru accidente de muncă și boli profesionale (după 2005); concediul pentru creșterea copilului (până la 2 ani, sau 3-7 ani în cazul copilului cu handicap). Bine de știut: toate aceste intervale nu pot fi valorificate la pensia anticipată și nu se suprapun peste alte stagii de cotizare! Pensionare în caz de handicap și pentru mame cu mai mulți copii Pe de altă parte, legea prevede și o serie de reduceri de vârstă pentru persoanele cu handicap preexistent calității de asigurat: 15 ani mai devreme pentru handicap grav (cu minimum o treime din stagiu realizat); 10 ani pentru handicap accentuat (cu două treimi din stagiu); 10 ani pentru handicap mediu (dacă există stagiu complet de cotizare). Totodată, asigurații nevăzători pot primi pensie de limită de vârstă, dar indiferent de vârsta lor, dacă au realizat cel puțin o treime din stagiul de cotizare. De asemenea, mamele care au realizat stagiul complet și au crescut minimum trei copii până la vârsta de 10 ani beneficiază de reduceri suplimentare: un an pentru trei copii și doi ani pentru patru sau mai mulți. Care sunt beneficiile pentru condiții grele de muncă În cazul celor care au lucrat în condiții speciale sau deosebite de muncă, legea acordă o serie de perioade suplimentare: 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite; 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiții speciale. Aceste perioade se adaugă la stagiul contributiv și pot grăbi momentul pensionării RECOMANDAREA AUTORULUI: „Bolojan mi-a luat 82 de lei!”. Ce PENSIE primește Maria, o pensionară de 92 de ani din Bârlad, după o viață întreagă de muncă
Marius Budăi (PSD): Exclus să creștem vârsta de pensionare
După ce premierul Ilie Bolojan a spus la TVR1 că „dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile, inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii”, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi a spus, la RFI, că este exclusă creșterea vârstei de pensionare. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat marți că Executivul nu are în vedere și nu discută în acest moment posibilitatea creșterii vârstei standard de pensionare. Fostul ministru PSD al Muncii Marius Budăi exclude scenariul despre care a vorbit premierul Ilie Bolojan la TVR1: „Exclus! Noi trebuie să luptăm pentru creșterea speranței de viață și mai ales a speranței de viață sănătoasă și după aia să lucrăm și am spus acest lucru, inclusiv în legea pensiilor, atunci când eram ministru”. Deputatul PSD spune că „este exclus așa ceva! Creștem speranța de viață, ne ocupăm de speranța de viață a românilor, ne ocupăm de speranța de viață sănătoasă și ulterior vedem când vom putea lua în calcul acest lucru, dar acum este exclus așa ceva și mă refer aici strict la sistemul public”. Marius Budăi subliniază că „și așa avem 65 de ani și speranța de viață în România, mai ales de viață sănătoasă, este undeva la 59-60 de ani”.
Deciziile de pensionare ale magistraților vor fi publicate vineri. Nicușor Dan: Nu există presiuni să se răzgândească cineva
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că vineri, 1 august, Administrația Prezidențială va publica deciziile de pensionare pentru o parte dintre magistrații care au depus cereri în acest sens. Dintre cele 74 de dosare analizate, doar câteva vor intra în vigoare de la 1 septembrie, restul urmând să producă efectele chiar de vineri. „Din cele 74, sunt vreo 7-8 care vor intra în vigoare la 1 septembrie… toate celelalte vor intra în vigoare la 1 august. Adică vineri. Din secunda aceea, toți judecătorii vor fi pensionați”, a spus șeful statului. Întrebat dacă publicarea deciziilor abia vineri poate fi percepută ca o presiune pentru ca unii magistrați să se răzgândească, Nicușor Dan a respins categoric această ipoteză: „Cum poate cineva să preseze pe altcineva care are un drept de pensionare să se răzgândească? Nu există o astfel de presiune”, a afirmat președintele. El a explicat că procesul de analiză a fost întârziat deoarece, în prima etapă, dosarele transmise de Consiliul Superior al Magistraturii erau incomplete. Ulterior, acestea au fost completate și reevaluate. „Unii dintre ei se puteau pensiona cu 6-7 ani în urmă” Nicușor Dan a mai spus că o parte dintre magistrați nu și-au exprimat anterior intenția de a se pensiona, deși erau îndreptățiți să beneficieze de pensie cu 6-7 ani în urmă, și că unii dintre ei au decis să solicite retragerea din funcție în contextul dezbaterilor legate de modificarea Legii 303 privind statutul magistraților. Doi dintre magistrați au precizat explicit că ar fi dorit să continue activitatea, dar au fost descurajați de „nesiguranța din spațiul public”. „Cred că acum este mai clar decât era la jumătatea lui iunie că va exista o normă tranzitorie, că cine are un drept câștigat îl va avea în continuare”, a conchis Nicușor Dan.
Prima lună fără pensionări în MAGISTRATURĂ. CSM acuză: Președintele nu a semnat nici un decret de retragere din Justiție
Președintele Nicușor Dan nu a pensionat nici un magistrat de când a preluat mandatul, acuză Consiliului Superior al Magistraturii. Elena Costache, președinta CSM, sugerează că această situația fără precedent generează tensiuni în rândul judecătorilor și procurorilor aflați în așteptarea ieșirii din sistem, dar și dezechilibre în activitatea instanțelor și a parchetelor. În ședința plenului CSM de marți, 1 iulie, Elena Costache a adus în discuție o problemă administrativă cu impact major asupra funcționării sistemului judiciar: blocajul în semnarea decretelor de pensionare. Aceasta a semnalat că, de mai bine de o lună, niciun astfel de act nu a fost promulgat și publicat în Monitorul Oficial, citează știripesurse.ro. Elena Costache a subliniat că această situație nu îi afectează doar pe magistrații care așteaptă formalizarea ieșirii din sistem, ci are consecințe directe asupra instanțelor și parchetelor din care aceștia provin. În perioada premergătoare pensionării, conform legii, magistrații sunt degrevați de activitatea curentă pentru a-și pregăti dosarele și procedurile administrative. Lipsa unui orizont clar pentru emiterea decretelor creează, astfel, blocaje suplimentare. „Aș vrea să exprim și eu o altă îngrijorare în iureșul acestor evenimente. Din păcate, mai avem încă o chestiune ce se impune a fi semnalată cu acest prilej. De aproximativ o lună de zile, dacă nu mai bine, niciun decret de pensionare a vreunui magistrat din această țară nu a fost semnat și, în consecință, publicat în Monitorul Oficial”, a declarat președinta CSM. Mesaj sfâșietor Această perioadă de așteptare și prelungire, fără nicio speranță că într-un orizont de timp dat se va rezolva, nu face decât să perturbe, o dată în plus, activitatea în respectivele instanțe și parchete, a adăugat judecătoarea. Deși a preferat să considere această întârziere un incident întâmplător, Elena Costache a făcut apel la autoritățile competente să intervină rapid: „Poate cei care au atribuții în această chestiune se vor uita sau vor asculta ceea ce am vorbit noi astăzi aici și vor face ceva în acest sens”. Decretele de eliberare din funcție prin pensionare se emit de președintele României, la propunerea CSM. Citiți și: FOTO-VIDEO| Salariații de la Finanțe, Justiție și INS protestează în contextul măsurilor de AUSTERITATE anunțate de Ilie Bolojan / „Să vă fie rușine!” Rene Pârșan a debutat în presă în 1992, reporter și redactor la Evenimentul Zilei. Între 1994 și 2010 a fost senior editor, editorialist, reporter și fotoreporter la ZIUA. A mai colaborat ca … vezi toate articolele
Câți ani trebuie să muncești și să cotizezi pentru a ieși la PENSIE mai repede: Stagiul minim de cotizare și complet la bărbați și femei
Vârsta standard de pensionare este diferențiată în funcție de sex: la femei este de 63 de ani, iar la bărbați de 65 de ani. Dar indiferent de sex, pentru ca un cetățean român să primească o sumă de bani de la stat, el trebuie să îndeplinească stagiul minim de cotizare de 15 ani. Însă tagiul complet de cotizare este de 35 de ani. Românii care au lucrat în mine beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 20 de ani, dar vârsta standard redusă de pensionare nu poate fi mai mică de 45 de ani. Condiția pentru a atinge vechime este să fie realizat un stagiu de cotizare de minim 20 de ani. Stagiul de cotizare trebuie să fie tot de 20 ani pentru următoarele domenii: Balerin, Dansator, Acrobat, Jongler, Clovn, Călăreţ de circ, Dresor de animale sălbatice, Solist vocal de operă şi de operetă, Instrumentist la instrumente de suflat sau Cascador. Românii pot verifica pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) ce vechime au acumulat în anii de muncă, dar şi dacă angajatorul le-a plătit contribuţiile pentru pensie. Sursa Foto: Shutterstock Citește și: Începând cu data de 1 ianuarie 2025, acești pensionari români vor primi pensii de 5.600 lei Absolvent al Facultății de Istorie (2013-2016) și al programului de master „Istorie și Practică în Relații Internaționale” (2019-2021) la Universitatea din București, Alexandru Stan Bogdan … vezi toate articolele