Raport oficial. Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani
Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani, arată un raport. O analiză guvernamentală arată că peste jumătate dintre angajații din instituțiile publice au între 45 și 59 de ani. În acest ritm, între 50% și 60% dintre actualii salariați din sectorul public ar putea ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani. Și companiile de stat se confruntă cu o îmbătrânire accentuată a personalului. Cea mai mare parte a angajaților are între 55 și 59 de ani. Estimările arată că peste 55% dintre actualii salariați vor ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani, notează Mediafax. Vârstele angajaților la stat Peste 50% dintre angajații statului se vor pensiona în următorii 15 ani Aceste date sunt aferente Analizei Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale. Raportul a fost elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului în 2025, pe baza datelor oficiale ale anului precedent. Raportul oficial susține că îmbătrânirea personalului din sectorul public poate deveni o „oportunitate pentru reducerea treptată a aparatului administrativ”. Ieșirea la pensie a unui număr mare de angajați ar putea să fie însoțită de reforme precum simplificarea procedurilor, digitalizarea și automatizarea serviciilor publice. În practică, asta ar însemna că statul nu ar mai înlocui automat toți angajații pensionați, ci ar putea reduce numărul de posturi prin reorganizarea instituțiilor. S-ar putea lua în calcul comasarea unor structuri și eliminarea activităților repetitive. Acestea ar putea fi automatizate. Raportul avertizează că pensionările masive pot provoca lipsă de personal și pierderea unor competențe importante. Din acest motiv, sunt necesare măsuri de reconversie profesională și pregătirea noilor generații pentru domeniile cu deficit de angajați. Raportul subliniază că tema este importantă și din perspectiva presiunii bugetare, deoarece cheltuielile cu personalul au ajuns în 2024 la peste 164 miliarde lei (9,3% din PIB). Analiza structurii pe vârste poate ajuta statul să anticipeze deficitul de personal din anumite domenii și să dezvolte programe de reconversie, formare și adaptare a pregătirii profesionale pentru viitoarele generații. Autorul recomandă: Ce modificări sunt aduse în noua lege a salarizării. Ministrul Dragoș Pîslaru a schimbat regulile pentru doctorat Pensionarii din acest sector din București primesc 582 lei în plus la pensie. Care este singura condiție Cresc pensiile cu 700 lei, de la 1 ianuarie 2027, pentru această categorie de pensionari din România. Cine se încadrează și care este condiția Năsui explică sărăcia din România: Din fiecare 100 de lei produși prin muncă, statul le ia românilor 55 de lei Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul a fost adoptat de Guvern. Ce categorii de bugetari vor fi exceptate de la regulă Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ
Jumătate dintre oamenii generației X s-ar putea pensiona la vârste mai înaintate din cauza scumpirilor și a stagnării salariilor
Numai 38% dintre americanii generației X mai cred că se pot pensiona la timp, la vârsta la care și-au planificat inițial. Inflația care persistă de câțiva ani le erodează capacitatea salariaților de 50-60 de ani să mai economisească lunar. Cel mai devreme, americanii (bărbații și femeile) se pensionează de la 62 de ani. Însă, aceștia riscă să aibă cu 30% mai puține beneficii. În medie, americanii se pensionează de la 66-69 de ani. Cei care își amână pensionarea până la 70 de ani pot avea cu 25% beneficii mai mari. 50% dintre americanii de 50-60 ani nu pot să economisească După ce au experimentat în tinerețea lor o perioadă de înflorire în cultură, divertisment și o creștere graduală a nivelului de trai până la vârsta adultă, oamenii generației X nu vor avea parte de o pensionare ușoară. În România, ca-n multe state din Europa afectate de „îmbătrânirea populației”, persistă teama că statul social nu va putea asigura pensiile. Unele state, precum Franța, deja au crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani. În SUA, planul pensionării la timp s-a transformat într-o rugăciune. Potrivit unui sondaj citat de Fox News, aproape 50% dintre angajații Generației X și-au amânat pensionarea, mulți invocând stagnarea salariilor, creșterea costurilor vieții și lipsa economiilor în bani lichizi. Anxietatea financiară este mare în rândul cohortei Gen X „Pentru angajatori, aceasta nu este o problemă. Anxietatea financiară în timpul anilor de vârf ai carierei poate afecta concentrarea și implicarea”, scriu cercetătorii PwC. „Dacă riscurile sunt clare, întrebarea este de ce mai mulți angajați nu iau măsuri. Nu este vorba de o lipsă de dorință. Majoritatea angajaților își doresc stabilitate, încredere și să simtă că dețin controlul. Dar mulți nu se simt echipați să ajungă acolo.” 25% din forța de muncă trăiește fără un fond de urgență pentru incidente neprevăzute. 50% nu pot face față cheltuielilor de bază ale gospodăriei. 49% spun că salariile nu țin pasul cu costurile tot mai mari. Cheltuielile cresc mai repede decât veniturile. Pentru că mulți americani din Gen X nu își permit să renunțe la locurile de muncă actuale, întreaga scară corporativă stagnează. 41% din forța de muncă vizată consideră că nu are instrumentele necesare pentru a gestiona o criză financiară de amploare. Ce se va alege de societatea americană dacă tot mai mulți americani își amână pensionarea? Apar riscuri de afaceri. Companiile se confruntă cu costuri mai mari. Talentele mai în vârstă ocupă locurile mai mult decât se așteaptă. „Atunci când angajații apelează la fondul de pensii anticipate sau își amână complet pensionarea, fenomenul afectează mai mult decât finanțele personale și scurgerile de fonduri de pensii. Poate avea impact asupra planificării forței de muncă, poate influența costurile asistenței medicale, momentul succesiunii ș istabikitatea generală organizațională”, a spus Nick Nefouse, directorul global al departamentului de pensii de la BlackRock. Generația care a crescut cu muzica lui Michael Jackson, AC/DC Madonna și QUEEN Gen X este cohorta demografică dintre anii 1960 și 1980. A urmat după generația „baby-boom”. Și a fost urmată de generația „milenialilor”. I se mai spune generația „cu cheia la gât”. Copiii născuți între anii 1960 și 1970 au experimentat efectele scumpirilor a două crize petroliere. Prin urmare, mamele erau nevoite să muncească la fel ca tații. Deci, copiii se întorceau de la școală cu cheia la gât. Cu toate că lumea vestică era dominată de conservatorism, ideologiile liberale, mișcările pentru protejarea mediului, feminismul și rata divorțurilor erau în ascensiune. I se mai spunea și „generația MTV”: adolescenții din anii 1970-1980 ascultau genurile de muzică dance-pop, punk-rock, disco, hip-hop, heavy metal, rock alternativ, rave și grunge. Este prima generație care a crescut cu jocurile video. Iar tinerii est-europeni din această cohortă demografică au experimentat prăbușirea comunismului și tranziția la capitalism. Sursa Foto: Envato/ Shutterstock Autorul recomandă: Ce pensie primește un pensionar din București, după 42 de ani de muncă. Are stagiu complet de cotizare și puncte de stabilitate incluse
Lucrezi în Germania? Ce pensie primești după 5 ani de muncă. Care este formula de calcul
Pentru a putea beneficia de pensie în Germania, la bătrânețe, trebuie să lucrezi minimum 5 ani. Suma pe care pensionarul o va încasa, în schimb, depinde de veniturile realizate și de punctele de pensie acumulate. De reținut faptul că legea nu oferă o pensie minimă garantată. Contribuțiile care sunt plătite la asigurarea de pensii sunt importante, deoarece ele vor determina câte puncte de pensie („Entgeltpunkte”) vor fi acumulate. Însă, cetățenii pot beneficia de pensie la bătrânețe, dacă au o perioadă minimă de asigurare de 5 ani, așa cum arată legea din Germania. Ce trebuie să știi despre calculul pentru pensie în 2025/2026, în Germania: Acumulezi 1 punct de pensie dacă încasezi salariul mediu brut pe an (estimat la 50.493 de euro pentru 2025); Valoarea unui punct de pensie este de 40,79 euro (stabilit în 2025); Formulă de calcul al pensiei germane: Pensia brută = Numărul de puncte x Factorul de acces x Valoarea actuală a punctului x Factorul tipului de pensie. Ce pensie primești după 5 ani de muncă, în Germania Ce pensie încasezi după 5 ani de muncă în Germania (luând în considerare salariul mediu): 5 puncte x 40,79 euro = 203,95 euro (brut/lună). Cu cât venitul este mai mic, sub media pe economie, cu atât punctajul va fi mai mic. Statul german oferă și asistență socială suplimentară în cazul cetățenilor care au o pensie care nu acoperă nevoile de bază, arată Blic. De ce nu există o pensie minimă în Germania Sunt luate în considerare câteva motive pentru care legea din Germania nu a impus o pensie minimă. În primul rând, este urmărit principiul echivalenței („Äquivalenzprinzip”) și se dorește separarea asigurărilor sociale de asistența socială. De altfel, se evită să se pună presiune pe contribuabilii activi. În 2021, Germania a introdus „pensia de bază” („Grundrente”) ca alternativă. Autorul recomandă: 2.000 lei în plus la pensie pentru toți pensionarii români din această categorie. Cine se încadrează Pensii de doar 2.000 lei cu 30 de ani vechime, peste acești pensionari din România. Cine se încadrează Cum se depune contestație la decizia de pensionare. Ce date trebuie să conțină documentul Tabel complet. Cu câți lei vei ieși la pensie, în funcție de meseria ta, daca ai cotizat 23 de ani Care sunt punctele de stabilitate în 2026. Cum cresc pensiile și cine beneficiază de ele Care este valoarea unei pensii de urmaș a unui copil. Ce sume primesc și care sunt condițiile de acordarea potrivit legii din România Sursă foto: Envato
În SUA, un magistrat de 92 de ani îl judecă pe Maduro, în România se pensionează la 48 de ani. Reacția lui Marinescu
Ministrul Justiției Radu Marinescu a fost întrebat sâmbătă, la Prima TV, cum este posibil ca în America un judecător de 92 de ani să îl judece pe Maduro, iar în România aceștia se pensionează la 47-48 de ani. „Această întrebare ar fi mai potrivit să fie pusă celor care au redus vârsta de pensionare decât celor care se luptă în momentul de față să corecteze această chestiune. (…) În programul de guvernare am stabilit faptul că vârsta de pensionare trebuie să atingă în sectorul public vârsta standard, 65 de ani. Consider și eu, dacă mă întrebați ca opinie personală, așa că la o vârstă de 50 de ani, 50 și ceva de ani, ești în deplinătatea intelectuală, profesională, poți să fii utit în societății și chiar îți face plăcere să lucrezi. Și spre cinstea lor sunt mulți magistrați care continuă activitatea și după ce, potrivit actualei legi, au îndeplinit condițiile de pensionare”, a răspuns Marinescu. Întrebat dacă vârsta de 92 de ani nu este prea înaintată, ministrul Justiției a spus: „Eu sunt convins că în orice sistem de drept, inclusiv în sistemul american, care are o tradiție, totuși, care nu poate fi ignorată, un magistrat trece prin niște evaluări. Dacă acea persoană, este absolut de aplaudat faptul că la 92 de ani are capacitatea de a conduce un proces ca judecător, eu cred că e foarte bine să rămână. Până la urmă, o persoană care dorește să lucreze, are capacitatea să o facă, a acumulat o experiență uriașă, este util societății, nu văd de ce n-ar trebui să o facă, dar sigur că respectând regulile de drept din fiecare jurisdicție”. Justiția nu trebuie grăbită În ceea ce privește soluția așteptată de la Curtea Constituțională în privința pensiilor magistraților, Radu Marinescu a spus că în final „soluția care se dă să fie una foarte bine argumentată, foarte solidă, care să reprezinte un adevăr constituțional”: „Dacă este nevoie de patru termene pentru a avea un adevăr corect stabilit, să fie patru termene. Dacă e nevoie de două termene, să fie două termene, dar finalitatea să fie una corectă”.
Ieși la pensie în 2026? Cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei
Te pregătești să ieși la pensie în anul 2026? Iată cât vei încasa lunar, dacă ai avut un salariu de 4.000 de lei. Calculul este efectuat în funcție de regulile de bază care se află în vigoare. Dacă anul 2026 te retragi din câmpul muncii și te pregătești să ieși la pensie, atunci poți calcula valoarea drepturilor pe care le vei primi (în principiu) în funcție de contribuții și legea în vigoare. La momentul actual, punctul de pensie este cotat la 81 de lei, având în vedere că guvernul Bolojan a decis ca indexarea pensiilor cu inflația să fie suspendată. În acest sens, CNPP a explicat, pe site-ul oficial, cum se calculează cuantumul pensiei, precum și numărul total de puncte. „Cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea numărului total de puncte realizat de asigurat, pe parcursul întregii perioade de activitate, cu valoarea punctului de referinţă, stabilită prin lege. La data de 1 septembrie 2024, valoarea punctului de referinţă este de 81 de lei. Numarul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului și a numărului de puncte de stabilitate”, transmite CNPP. Pentru a calcula o pensie, trebuie să fie luate în considerare mai multe elemente. În primul rând, trebuie să ai în vedere punctele de contributivitate. De asemenea, se iau în considerare atât punctele de stabilitate, cât și cele asiminate sau necontributive (situații speciale). „În situația persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare CONTRIBUTIV mai mare de 25 de ani, pentru stagiul de cotizare CONTRIBUTIV care depășește acest plafon se acordă un număr de puncte de stabilitate, astfel: a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani până la 30 de ani inclusiv, 0,04167 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00139 puncte pentru fiecare zi; b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani până la 35 de ani inclusiv, 0,06250 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00208 puncte pentru fiecare zi; c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani, 0,08333 puncte pentru fiecare lună, respectiv 0,00278 puncte pentru fiecare zi”, explică CNPP. Calcul pentru pensie: cât vei încasa la un salariu de 4.000 de lei, în 2026 / foto: Shutterstock Calcul pentru pensie în cazul unui salariu de 4.000 de lei În cazul unui salariu mediu de 4.000 de lei brut, vom ajunge la o pensie de 2.430 de lei pe lună. Avem următoarele date, conform Romaniatv.net: În ultimii ani, salariul mediu brut pe economie a fost de circa 5.000 de lei; Calcul puncte: raportul între salariu și salariul mediu (4.000/5.000) = 0,8 puncte pe lună. Pentru a afla punctele anuale, se înmulțesc cele 12 luni cu 0,8 = 9,6 punte. În cazul unei cariere de 30 de ani, ar fi: 9,6 x 30 = 288 de puncte. S-ar lua în considerare un total de 30 de puncte. Puncte de stabilitate: sub 25 ani de muncă – 0 puncte. Orientativ, pensia ar fi următoare: 30 de puncte x 81 lei/punct = 2.430 de lei/lună. Autorul recomandă: Crește vârsta de pensionare la 70 de ani? 600.000 de pensionari români sunt afectați Studiile universitare la pensie. Se ia sau nu în considerare facultatea Singurele 3 categorii de pensionari din România care vor primi pensii mai mari în 2026. Decizia este finală Țara cu peste un milion de români care renunță definitiv la pensionarea anticipată. Schimbări majore în sistemul de pensii, din 2026 Legea pensiilor private a fost adoptată în Parlament. Principalele modificări aduse la limitarea retragerii banilor din fondurile private de pensii Sursă foto: Shutterstock (rol ilustrativ)
Bolojan: Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan. Acesta a dat ca exemplu zona Internelor. Dacă un polițist criminalist sau de poliție judiciară ajunge la maturitatea experienței profesionale la 50 de ani, Bolojan a precizat că acesta ar mai putea lucra „încă zece ani fără niciun fel de probleme”. „ Așa este în toată Europa. Nicăieri nu se pensionează oameni experimentați care nu sunt într-o situație de indisponibilitate fizică de a se face datoria mai repede”, a declarat premierul. Bolojan a invocat ca motive echitatea socială, suportabilitatea bugetului public, dar și o mai mare calitate a serviciilor. Întrebat când ar putea avea această reformă, premierul a precizat că ar fi nevoie de schimbări cât mai repede posibil pentru echilibrarea sistemelor, atât cel bugetar, cât și a sistemului de pensii. „Lucrurile trebuie făcute cât mai repede posibil, cu cât se fac cât mai repede posibil, cu atât echilibrarea sistemelor noastre se face mai repede. Noile generații se duc în economia reală, unde nu avem cu cine să lucrăm. E o problemă foarte serioasă pentru România, pentru că n-ai cum să ai o creștere economică sănătoasă dacă cei care lucrează în economie sunt foarte puțini. Suntem pe penultimul loc în Europa, din punctul ăsta de vedere, vrem să avem o creștere economică, vrem să ne fie mai bine, atunci trebuie să fim în situația în care, din punct de vedere al unei morale sociale minimale, din punct de vedere a unei economii robuste, din punct de vedere a unor calități, a unor servicii publice, e nevoie ca să creștem vârsta de pensionare cât mai aproape de vârsta standard pentru toate domeniile”, a conchis premierul.
Bomba demografică a nivelului de trai: scade populația activă, scade PIB-ul în următorii 25 de ani. Avertismentul dur al BERD pentru Europa: Țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți
Schimbările demografice vor reduce nivelul de trai în mari părți ale Europei și în alte părți ale lumii, pe măsură ce guvernele se confruntă cu presiuni tot mai mari de a implementa politici controversate, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare, avertizează un raport al BERD, redat de Financial Times. Se preconizează că scăderea fertilității și a populației active va reduce creșterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu aproape 0,4 puncte procentuale, în medie, între 2024 și 2050, în Europa de Est și Caucaz, potrivit unui raport al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Studiul creditorului internațional se concentrează în principal pe țările europene „emergente” în care investește, precum Polonia, Bulgaria și Slovenia, dar își extinde analiza și la mai multe economii avansate, unde efectele îmbătrânirii populației vor fi mai accentuate. Se preconizează că o scădere a ponderii populației aptă de muncă va duce la o scădere de 1,1 puncte procentuale a PIB-ului pe cap de locuitor în aceeași perioadă pentru Coreea de Sud, peste 0,7 puncte procentuale pentru Italia și Spania, 0,5-0,6 puncte procentuale pentru China și Japonia și 0,4 puncte procentuale pentru Germania. „Europa emergentă îmbătrânește. Fertilitatea scăzută și o forță de muncă în scădere vor afecta din ce în ce mai mult perspectivele sale de creștere”, a declarat Beata Javorcik, economistul-șef al BERD. Creșterea vârstei de pensionare și valorificarea migrației, inovației și tehnologiei pentru a susține prosperitatea ar putea compensa parțial această tendință, însă influența politică crescândă a alegătorilor mai în vârstă ar putea împiedica astfel de reforme, a avertizat ea. Franța a trebuit recent să suspende reformele de creștere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, în fața unei opoziții acerbe. Și alte guverne se confruntă cu o rezistență similară față de politicile concepute pentru a aborda crizele lor demografice. Și OCDE a lansat același tip de avertisment Studiul BERD repetă un avertisment lansat de la începutul acestui an de OCDE, care a estimat că presiunea demografică va reduce creșterea PIB-ului pe cap de locuitor în cele 38 de țări de la 1% pe an în anii 2010 la 0,6% pe an, în medie, în perioada 2024-2060. BERD sugerează că 42% dintre persoanele de peste 65 de ani, majoritatea din regiunile în care investește, ar dori ca guvernele să acorde prioritate cheltuielilor publice pentru sănătate și 25% pentru pensii, însă doar 18% au menționat educația. Alegătorii mai în vârstă au, de asemenea, un sentiment anti-imigrație mai puternic, atât în regiunile BERD, cât și în economiile europene avansate. „Acum este momentul să acționăm” „Acum este momentul să acționăm, înainte ca demografia să vă blocheze opțiunile. Deoarece s-ar putea crea această spirală pe măsură ce alegătorii îmbătrânesc, pe măsură ce liderii îmbătrânesc, aceștia sunt mai interesați de problemele de interes pentru vârstnici, în special pensiile, și, prin urmare, devine mai greu să se facă reforme ale pensiilor”, a spus Javorcik. Inteligența artificială ar putea genera câștiguri semnificative ale productivității, dar este puțin probabil ca acestea să compenseze complet impactul presiunilor demografice asupra creșterii economice în regiunile BERD, se arată în studiu. Studiul a estimat că IA ar putea oferi, în medie, aproximativ jumătate din creșterea productivității necesară în economiile BERD din UE, într-un scenariu cu impact ridicat. BERD definește Europa Emergentă ca fiind Europa de Est, inclusiv Moldova; Balcanii de Vest, inclusiv Albania, Kosovo și Muntenegru; și Caucazul, inclusiv Armenia și Georgia. Fertilitatea a fost în scădere persistentă în regiunile BERD, ajungând la niveluri istoric scăzute în multe economii și cu mult sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii per femeie, stabilit atunci când populațiile se stabilizează fără imigrație. Ca și în economiile avansate, aceste scăderi reflectă întârzierea nașterii, schimbarea tiparelor de căsătorie, presiunile economice și evoluția normelor sociale. Cu toate acestea, țările postcomuniste îmbătrânesc înainte de a se îmbogăți, se arată în raport, îndemnând factorii de decizie politică să acționeze cu „curaj și viziune pe termen lung” pentru a asigura prosperitatea tinerilor. „Tinerii sunt cei care vor suporta consecințele deciziilor luate astăzi, fie că este vorba de achitarea datoriei publice sau de susținerea sistemelor de pensii”, a spus Javorcik. „Ceea ce trebuie să faceți este să începeți schimbările acum.” RECOMANDĂRILE AUTORULUI Bani în plus la pensie în 2026. Pensionarii care se vor bucura de venituri mai mari de anul viitor Măsură istorică în Europa. O țară europeană anunță că va depune lunar 10 euro în conturile de pensie ale copiilor: „Un venit sigur la bătrâneţe”
Cetățenii români care pot ieși mai devreme la pensie, fără penalizare. Ce criterii trebuie să îndeplinească
Unii dintre cetățenii români au posibilitatea să iasă mai devreme la pensie, chiar și fără penalizare. Însă, pentru a beneficia de pensionarea fără penalizări, aceștia trebuie să îndeplinească o serie de criterii, așa cum arată legea. Pentru a putea ieși la pensie mai devreme, chiar și fără penalizări, cetățenii români trebui să îndeplinească o serie de condiții stabilite prin legislația nouă a pensiilor. Accentul este pus atât pe perioadele de contributivitate, cât și pe cele necontributive. La momentul actual, în România, vârsta de pensionare în cazul persoanelor de sex feminin este de 63 de ani. În cazul lor, există posibilitatea să iasă la pensie mai devreme cu 5 ani (58 de ani). Cum ieși la pensie anticipat, fără să fii penalizat Pe de altă parte, începând cu anul 2030, vârsta de pensionare a femeilor va crește treptat, cu câte o lună la fiecare 2 luni calendaristice. În anul 2035, vârsta de pensionare a femeilor va ajunge la 65 de ani. Anexa nr. 5 – Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive poate fi descărcată AICI. Documentul a fost încărcat pe site-ul oficial al CNPP, data ultimei modificări fiind septembrie 2024. Anexa nr. 5 Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive – Femei / sursă: document descărcat din site-ul CNPP Anexa nr. 5 Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare contributive – Femei / sursă: document descărcat din site-ul CNPP În condițiile în care stagiul minim este situat la 40 de ani, cu 35 de ani de contributivitate și 5 ani cu perioade asimilate/necontributive, atunci ai posibilitatea să ieși anticipat la pensie, fără penalizare. Specialiștii în domeniu susțin că la această categorie se vor încadra mulți „decreței”. Cum se calculează cuantului pensiei anticipate: diminuarea pensiei pentru limită de vârstă, în funcție de stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5, precum și de numărul de luni cu care a fost redusă vârsta standard de pensionare. Detaliile sunt specificate și de CNPP, pe site, astfel: „Cuantumul pensiei anticipată se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4”, arată CNPP. Cum se calculează cuantumul pensiei anticipate / CNPP De asemenea, persoanele de sex feminin care au stagiul complet de cotizare contributiv, dar care au devenit mamei și au crescut copii până la vârsta de 16 ani au posibilitatea să li se reducă vârsta de pensionare cu 6 luni pentru fiecare copil. Reducerea maximă este de 3 ani și 6 luni. Ce să conțină dosarul pentru pensia anticipată Casa Națională de Pensii Publică a încărcat pe site lista cu actele necesare pentru pensia anticipată. cerere pentru înscrierea la pensie (anexa nr. 4 la norme); carnetul de muncă, în original şi copie; carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru membrii CAP, în original şi copie; carnetul de pensii şi asigurări sociale pentru ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, în original şi copie; carnetul de asigurări sociale pentru agricultori, în original şi copie; alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; actele de stare civilă ale solicitantului, respectiv BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie, în original şi copie; livretul militar, în original şi copie; diploma de absolvire a învăţământului universitar însoţită de foaia matricolă sau de adeverinţă din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi, în original şi copie; dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate; adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original; adeverinţa privind condiţiile de muncă deosebite, speciale, în original; adeverinţă privind venitul brut realizat (anexa nr. 6 la lege); certificat de naştere copil, în original şi copie; hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a încuviinţat adopţia, în original şi copie; procura specială, pentru mandatar, în original şi copie; acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; adeverinţă eliberată de angajatorul/angajatorii la care îşi desfăşoară activitatea, cu datele de identificare ale acestuia/acestora, în vederea informării cu privire la emiterea deciziei de pensie, în original; declaraţie pe propria răspundere pentru determinarea locului de şedere obişnuită (anexa nr. 5 la norme); alte acte întocmite potrivit prevederilor legale, prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie. Autorul recomandă: Pensia medie pe care o vor încasa pensionarii români până în 2044. Cât vor crește veniturile 50 de lei mai puțin la pensie pentru acești 1.000.000 de pensionari din România. Cine se încadrează Categoriile de angajați care vor avea pensiile mărite cu 50% după recalculare. Când se vor face actualizările Tabel pensii | Ce pensie vor avea pensionarii din România, în funcție de venit și de carieră Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Noile reguli de pensionare ar putea modifica inclusiv vârsta de pensionare. Ce perioade fără contribuții sunt, acum, recunoscute
Sistemul public de pensii a suferit modificări semnificative după intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2023. Cu aplicare de la 1 septembrie 2024, noua lege a adus câteva clarificări esențiale legate de perioadele necontributive, dar nu mulți români știu sau au înțeles despre ce e vorba. Perioadele necontributive sunt acele intervale de timp în care românii nu au plătit contribuții la sistemul public, dar care, printr-o serie de reglementări speciale, sunt recunoscute la calculul vechimii sau al stagiului de cotizare. Cum te poți pensiona anticipat fără penalizări Legea prevede în mod explicit că anii sau lunile necontributive sunt recunoscute ca vechime în muncă și stagiu de cotizare, cu toate că nu s-au plătit contribuții la stat. Însă, aceste perioade se aplică doar în situații prevăzute expres de legislația în vigoare și, atenție, nu înlocuiesc stagiul complet de cotizare. Potrivit legislației, stagiul complet de cotizare a fost stabilit la 35 de ani pentru femei și bărbați. „Prevederile Legii 360/2023 îi avantajează pe românii care au realizat stagiul complet de cotizare, de 35 de ani, și au acumulat încă cinci ani suplimentari, fie contributivi, fie necontributivi”, a declarat Cristiana Dumitrescu, director executiv al Casei de Pensii a Municipiului București, potrivit Digi24. În această categorie intră inclusiv anii de studii universitare, dacă au fost urmați la zi. Astfel, ținând cont de această prevedere legală, românii pot solicita pensionarea anticipată, cu până la cinci ani înainte de vârsta standard, fără ca pensia să fie diminuată. Reguli generale de pensionare Despre stagiul complet de cotizare și pensionare, legea stabilește clar câteva reguli generale: Stagiul minim contributiv – 15 ani. Stagiul complet contributiv – 35 de ani, pentru ambele sexe. Cei care au realizat acest stagiu și au cel puțin cinci ani suplimentari pot ieși mai devreme la pensie. Însă, reducerea vârstei de pensionare nu se cumulează cu alte beneficii similare prevăzute de alte acte normative. Iată perioadele asimilate stagiului de cotizare: anii de studii universitare la zi, absolvite cu diplomă; serviciul militar (inclusiv mobilizare, concentrare sau prizonierat); perioadele în care s-au primit indemnizații de asigurări sociale între 2001-2006; concediul medical pentru accidente de muncă și boli profesionale (după 2005); concediul pentru creșterea copilului (până la 2 ani, sau 3-7 ani în cazul copilului cu handicap). Bine de știut: toate aceste intervale nu pot fi valorificate la pensia anticipată și nu se suprapun peste alte stagii de cotizare! Pensionare în caz de handicap și pentru mame cu mai mulți copii Pe de altă parte, legea prevede și o serie de reduceri de vârstă pentru persoanele cu handicap preexistent calității de asigurat: 15 ani mai devreme pentru handicap grav (cu minimum o treime din stagiu realizat); 10 ani pentru handicap accentuat (cu două treimi din stagiu); 10 ani pentru handicap mediu (dacă există stagiu complet de cotizare). Totodată, asigurații nevăzători pot primi pensie de limită de vârstă, dar indiferent de vârsta lor, dacă au realizat cel puțin o treime din stagiul de cotizare. De asemenea, mamele care au realizat stagiul complet și au crescut minimum trei copii până la vârsta de 10 ani beneficiază de reduceri suplimentare: un an pentru trei copii și doi ani pentru patru sau mai mulți. Care sunt beneficiile pentru condiții grele de muncă În cazul celor care au lucrat în condiții speciale sau deosebite de muncă, legea acordă o serie de perioade suplimentare: 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite; 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiții speciale. Aceste perioade se adaugă la stagiul contributiv și pot grăbi momentul pensionării RECOMANDAREA AUTORULUI: „Bolojan mi-a luat 82 de lei!”. Ce PENSIE primește Maria, o pensionară de 92 de ani din Bârlad, după o viață întreagă de muncă
Marius Budăi (PSD): Exclus să creștem vârsta de pensionare
După ce premierul Ilie Bolojan a spus la TVR1 că „dacă nu creşti vârsta de pensionare în general, la toate categoriile, inclusiv în zona de pensii speciale, vom ajunge într-o situaţie de nesustenabilitate a sistemului de pensii”, fostul ministru al Muncii, Marius Budăi a spus, la RFI, că este exclusă creșterea vârstei de pensionare. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat marți că Executivul nu are în vedere și nu discută în acest moment posibilitatea creșterii vârstei standard de pensionare. Fostul ministru PSD al Muncii Marius Budăi exclude scenariul despre care a vorbit premierul Ilie Bolojan la TVR1: „Exclus! Noi trebuie să luptăm pentru creșterea speranței de viață și mai ales a speranței de viață sănătoasă și după aia să lucrăm și am spus acest lucru, inclusiv în legea pensiilor, atunci când eram ministru”. Deputatul PSD spune că „este exclus așa ceva! Creștem speranța de viață, ne ocupăm de speranța de viață a românilor, ne ocupăm de speranța de viață sănătoasă și ulterior vedem când vom putea lua în calcul acest lucru, dar acum este exclus așa ceva și mă refer aici strict la sistemul public”. Marius Budăi subliniază că „și așa avem 65 de ani și speranța de viață în România, mai ales de viață sănătoasă, este undeva la 59-60 de ani”.