Reuters: Statele Unite cer Europei să preia majoritatea capacităților de apărare NATO până în 2027. Presiuni fără precedent asupra aliaților europeni
Mesajul a fost comunicat în cadrul unei reuniuni desfășurate la Washington între oficiali ai Pentagonului și delegații europene, potrivit unor surse citate de Reuters. Solicitarea Washingtonului este considerată de numeroși reprezentanți europeni ca fiind nerealistă din cauza limitărilor industriale, financiare și logistice. Oficialii europeni consideră că obiectivul privind preluarea capacităților de apărare NATO de către Europa este nerealist Sursele citate afirmă că Pentagonul a transmis un avertisment dur: dacă Europa nu va îndeplini obiectivul din 2027, Washingtonul ar putea renunța la participarea la unele mecanisme de coordonare a apărării NATO. Această posibilă retragere ar marca o schimbare istorică în modul în care SUA, membru fondator al alianței, se implică în apărarea colectivă a Europei. Oficialii europeni au reacționat cu îngrijorare, subliniind că, deși investițiile în apărare au crescut semnificativ după invazia Rusiei în Ucraina, industria de apărare a Europei nu poate produce suficient de rapid pentru a înlocui capacitățile americane pe termen scurt. Statele Unite insistă ca Europa să accelereze preluarea capacităților de apărare NATO Anumite sisteme americane esențiale – precum capacitățile avansate de informații, supraveghere și recunoaștere – nu pot fi replicate rapid de statele europene. Mai mult, echipamentele militare de ultimă generație produse în SUA au timpi de livrare de câțiva ani. Cu toate acestea, Washingtonul susține că Europa trebuie să își asume responsabilitatea proprie pentru securitatea continentului, poziție promovată constant de administrațiile americane. Deși Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a deveni capabilă să se apere singură până în 2030, experții consideră că inclusiv acest termen este dificil de atins. Administrația Trump a oscilat între presiuni dure asupra aliaților europeni și mesaje de apreciere pentru creșterea cheltuielilor militare. În timp ce SUA cere alocarea a 5% din PIB pentru apărare, în Europa persistă temeri privind o eventuală retragere a Americii din structurile cheie ale NATO, în contextul negocierilor Washington – Moscova privind războiul din Ucraina.
Șeful Pentagonului avertizează: Statele Unite trebuie să se pregătească de război. Este un moment asemănător anului 1939
Declarațiile au fost făcute în contextul creșterii tensiunilor internaționale și al intensificării cooperării între marile puteri rivale. În cadrul discursului său, Hegseth a afirmat că Pentagonul și industria de apărare americană trebuie să colaboreze strâns, subliniind că nu mai este timp pentru „încetinirea progresului”. Oficialul a comparat situația actuală cu momente istorice tensionate, precum anii 1939 și 1981, perioade marcate de conflicte iminente și de nevoia urgentă de pregătire militară. „Este un moment asemănător anului 1939 sau, sperăm, 1981 — un moment de urgență crescândă. Dușmanii se unesc, amenințările cresc. Dacă vrem să prevenim războiul, trebuie să ne pregătim acum”, a declarat Pete Hegseth. Avertismentul Pentagonului Potrivit acestuia, nu este vorba despre o simplă ajustare administrativă, ci despre o transformare profundă a armatei SUA. „Luptătorii noștri trebuie să aibă puterea nu doar să descurajeze agresiunea, ci și să învingă decisiv orice dușman care îndrăznește să provoace America”, a adăugat Hegseth. Declarațiile sale vin pe fondul intensificării tensiunilor geopolitice în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Orientul Mijlociu, Asia și Europa de Est. Mesajul transmis de șeful Pentagonului reflectă o schimbare de ton în politica de apărare a Washingtonului, care pune accent pe modernizarea rapidă a forțelor armate și pe consolidarea alianțelor strategice. Mesajul cu impact global Apelul lui Hegseth are rolul de a mobiliza atât conducerea politică, cât și industria americană de apărare, într-o perioadă în care securitatea globală devine tot mai incertă. Oficialul a subliniat că obiectivul principal rămâne prevenirea unui conflict major, însă acest lucru este posibil doar printr-o pregătire completă și continuă.
Congresul SUA blochează retragerea trupelor americane din România. Opoziție puternică față de planul administrației Trump
Potrivit publicației Kyiv Post, inițiativa legislativă ar urma să fie prezentată în zilele următoare, marcând începutul unei confruntări majore între Congres și Casa Albă. Decizia Pentagonului de a opri rotația trupelor americane în România a fost calificată drept o „greșeală strategică” de mai mulți consilieri și membri ai Congresului. Aceștia avertizează că retragerea ar slăbi poziția NATO în fața Rusiei, într-un moment de tensiune maximă în regiune. Republicanii contestă decizia de retragere a trupelor americane din România Opoziția față de planul administrației Trump este condusă de republicani de rang înalt precum senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, care au descris decizia Pentagonului ca fiind „necoordonată și periculoasă”. La rândul său, congresmanul Mike Turner și senatorul Thom Tillis au subliniat că România este un aliat strategic al SUA de aproape 30 de ani și că reducerea prezenței militare ar transmite un semnal greșit aliaților NATO. Liderii militari americani și reprezentanții veteranilor au avertizat, de asemenea, că o astfel de retragere ar submina încrederea în articolul 5 al Tratatului NATO și ar încuraja un „calcul greșit” al Rusiei. Democrații susțin blocarea retragerii trupelor americane din România De cealaltă parte, democrații sprijină inițiativa Congresului, considerând că menținerea trupelor americane în România este vitală pentru stabilitatea regională. Adam Smith, liderul democrat al Comisiei pentru Servicii Armate, a declarat că „retragerea forțelor americane ar transmite exact semnalul greșit lui Putin și aliaților noștri europeni”. Criticii planului Pentagonului susțin că motivația de a muta resurse către regiunea Indo-Pacific nu justifică reducerea prezenței SUA în Europa de Est. Diplomați americani, precum Daniel Fried, consideră că decizia poate fi încă revizuită și că presiunea Congresului ar putea inversa politica actuală.
Pentagonul aprobă rachetele Tomahawk pentru Ucraina, decizia finală rămâne la Trump
Pentagonul a spus Casei Albe că poate da Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune. Stocurile americane nu ar fi afectate, dar decizia finală rămâne la președintele Donald Trump, au spus trei oficiali americani și europeni. Donald Trump a spus la începutul acestei luni, în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că ar prefera să nu ofere rachetele Ucrainei, pentru că „nu vrem să dăm lucruri de care avem nevoie pentru a ne proteja țara”. Statul Major a spus Casei Albe că rachetele ar putea fi trimise fără probleme, chiar înainte de întâlnirea cu Zelenski. Acesta a cerut ca rachetele să lovească mai eficient instalațiile petroliere și energetice din Rusia. Oficialii europeni cred că Statele Unite au acum mai puține motive să refuze furnizarea rachetelor. Trump a mai spus, cu câteva zile înainte de întâlnire, că SUA are „o mulțime de rachete Tomahawk” disponibile pentru Ucraina. Totuși, câteva zile mai târziu, Trump a schimbat tonul și a spus în timpul întâlnirii că SUA „are nevoie” de rachete Tomahawk. Președintele i-a spus apoi lui Volodimir Zelenski, cu ușile închise, că Statele Unite nu le vor furniza. Această decizie a venit după ce Trump a vorbit la telefon cu președintele rus Vladimir Putin, care i-a spus că rachetele ar putea lovi orașe importante din Rusia, precum Moscova și Sankt Petersburg, și că „nu ar avea un impact semnificativ pe câmpul de luptă, dar ar deteriora relația SUA-Rusia”, a relatat CNN. Președintele Trump nu a exclus de tot furnizarea rachetelor, iar administrația a pregătit planuri pentru a le trimite rapid dacă va da ordinul. Supărat de lipsa interesului lui Vladimir Putin pentru negocieri, Trump a aprobat noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești și a amânat o întâlnire cu Putin la Budapesta.
Agenții de presă și publicații internaționale refuză noile reguli ale Pentagonului
În consecință, acestea riscă să-și piardă acreditările și accesul la informații din sediul Departamentului Apărării al SUA. Noile reguli vin după ce Pentagonul a restricționat deja accesul jurnaliștilor în clădire, a forțat unele redacții să-și părăsească birourile și a redus drastic numărul conferințelor de presă. Asociația Presei Pentagonului (PPA) a criticat politica, spunând că aceasta „cenzurează angajații Pentagonului și amenință jurnaliștii care încearcă să obțină informații neaprobatate oficial”. AFP a transmis într-un comunicat că „nu poate accepta termenii documentului Pentagonului, care par să încalce principiile constituționale ale SUA și principiile fundamentale ale jurnalismului”. Agenția a precizat că va continua să acopere activitatea Pentagonului „liber și corect, așa cum a făcut de decenii”. În jur de 100 acreditări posibil revocate Și rețelele TV ABC, CBS, CNN, Fox și NBC au emis un comunicat comun, afirmând că noile reguli „ar restricționa capacitatea jurnaliștilor de a informa publicul cu privire la probleme importante de securitate națională”. Alte publicații conservatoare, precum Washington Times și Newsmax, au refuzat de asemenea să semneze. În total, aproximativ 100 de acreditări ar putea fi revocate. Aceste măsuri fac parte dintr-o serie de restricții impuse jurnaliștilor în ultimele luni. Anterior, opt redacții, printre care The New York Times, Washington Post, CNN, NBC și NPR, au fost obligate să părăsească birourile dedicate din Pentagon pentru a face loc altor organizații media, majoritatea conservatoare. În plus, jurnaliștii trebuie să fie însoțiți de oficiali ai Pentagonului dacă se deplasează în afara unor zone limitate, iar numărul briefingurilor oficiale a scăzut semnificativ – aproximativ șase conferințe de presă în acest an, față de două sau mai multe pe săptămână în timpul administrației lui Joe Biden. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth – fost moderator la Fox News și veteran al Gărzii Naționale – a fost implicat în controverse privind scurgerile de informații. În acest an, el a dezvăluit din greșeală detalii despre atacuri viitoare în Yemen într-un chat de pe aplicația Signal, la care un jurnalist fusese adăugat accidental. Hegseth a mai folosit Signal pentru a discuta despre atacuri în Yemen cu soția și alte persoane care în mod normal nu ar fi implicate, ceea ce a declanșat o investigație a Inspectorului General al Pentagonului.
Donald Trump autorizează Pentagonul să folosească forţa militară împotriva cartelurilor de droguri din America Latină. Reacția Mexicului
Potrivit acestora, armata SUA a început deja planificarea unor acţiuni directe pe teritorii străine, în contextul luptei împotriva traficului de fentanil, un opioid sintetic responsabil pentru numeroase decese prin supradoză în Statele Unite. Ordinul vizează în special cartelurile mexicane, considerate principalele grupări implicate în producerea şi traficul de fentanil, cu materii prime provenind din China. Administraţia Trump a desemnat în februarie şase carteluri mexicane drept organizaţii teroriste, printre care cartelul Sinaloa, alături de grupări din Venezuela şi El Salvador. Ulterior, în iulie, lista a fost extinsă cu cartelul Soarelui, despre care Washingtonul susţine că ar fi controlat de preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, acuzaţie negată ferm de autorităţile de la Caracas. Decizia de a folosi forţa militară ridică însă semne de întrebare privind aspectele legale, inclusiv posibilitatea ca operaţiunile să implice victime civile sau arestări neautorizate, având în vedere că o astfel de acţiune militară unilaterală nu a fost aprobată de Congres. În paralel, Statele Unite au intensificat supravegherea prin drone asupra Mexicului pentru a monitoriza laboratoarele de fentanil, dar aceste operaţiuni nu includ utilizarea forţei letale. Reacţia Mexicului nu a întârziat. Preşedinta Claudia Sheinbaum a subliniat importanţa respectării suveranităţii teritoriale şi a respins ideea unei „invazii” militare americane. „Am fost informaţi despre ordin, dar nu implică desfăşurarea de trupe pe teritoriul nostru”, a afirmat ea. De asemenea, autorităţile mexicane nu investighează vreo legătură între Nicolas Maduro şi cartelul Sinaloa, declarând că nu deţin dovezi în acest sens.
Raport: Pentagonul a furnizat 2,4 trilioane de dolari firmelor private de armament pentru a finanța războiul
Potrivit unui raport elaborat de Quincy Institute for Responsible Statecraft și programul Costs of War de la Brown University, că noul buget al Pentagonului al administrației Trump va duce cheltuielile militare anuale ale SUA dincolo de pragul de 1 trilion de dolari. Conform raportului, acest lucru va genera un câștig estimat de peste o jumătate de trilion de dolari, care va fi împărțit între firmele de armament de top precum Lockheed Martin și Raytheon, precum și un sector al tehnologiei militare în creștere, cu aliați apropiați în administrație, precum vicepreședintele JD Vance. Primii cinci contractanți ai Pentagonului Raportul este alcătuit din statistici privind cheltuielile și contractele Pentagonului în perioada 2020-2024, timp în care primii cinci contractanți ai Pentagonului (Lockheed Martin, Raytheon, Boeing, General Dynamics și Northrop Grumman) au primit 771 de miliarde de dolari în contracte atribuite. În total, firmele private au primit aproximativ 54% din cheltuielile discreționare ale departamentului de 4,4 trilioane de dolari în perioada respectivă. Luând în considerare finanțarea suplimentară pentru Pentagon aprobată de Congres în temeiul legii „One Big Beautiful Bill Act” a lui Trump, bugetul militar al SUA se va fi aproape dublat în acest secol, crescând cu 99% din 2000, se arată în raportul citat de The Guardian. Creșterea rapidă a cheltuielilor militare, care a început sub administrația Bush după 11 septembrie, a fost continuată acum prin cheltuieli pentru contracararea Chinei, principalul rival al SUA, precum și prin transferuri de arme record către Israel și Ucraina.
Anunțul care îngrijorează aliații SUA: Pentagonul revizuiește exporturile de arme și către alte țări, nu doar către Ucraina
Acest anunț vine după ce în urmă cu o zi, Casa Albă a anunțat că suspendă livrarea de armament către Ucraina, pe motiv că stocurile de muniții sunt reduse. Decizia a fost luată pentru a „pune pe primul loc interesele Americii în urma unei revizuiri a Departamentului Apărării privind sprijinul și asistența militară a națiunii noastre pentru alte țări din întreaga lume”, scrie The Guardian. Miercuri, Pentagonul a confirmat că revizuirea exporturilor de arme americane ar putea afecta și alte țări decât Ucraina. Sean Parnell, un purtător de cuvânt al Departamentului Apărării, a anunțat că această revizuire este în curs. Nu este clar dacă revizuirea ar include și livrarea de armament către Israel, care în prezent cumpără 68% din armele sale de proveniență străină din SUA. În replică, ministerul ucrainean de Externe l-a convocat pe emisarul american în exercițiu la Kiev pentru a sublinia importanța continuării ajutorului militar din partea Washingtonului și a avertizat că orice întrerupere ar încuraja Rusia în războiul său din Ucraina. Revizuirea ar fi fost efectuată sub conducerea subsecretarului apărării pentru politică, Elbridge Colby, care conduce un grup responsabil pe politică externă care consideră că SUA ar trebui să redirecționeze resursele din Europa și Orientul Mijlociu către combaterea amenințării reprezentate de China.