Ministerul Sănătății vine cu primele propuneri oficiale pentru noua lege a salarizării unitare. Ce aspecte sunt vizate
Ministerul Sănătății a anunțat, joi, printr-un comunicat de presă, că a transmis primele propuneri oficiale pentru noua lege a salarizării, care se va aplica și personalului din sistemul public de Sănătate. Printre solicitările formulate se numără creșterea coeficienților salariali pentru personalul medico-sanitar și auxiliar-sanitar, majorarea cu 100% a plății gărzilor efectuate în weekend și de sărbători legale, precum și introducerea unei componente de salarizare bazate pe performanță, care ar putea ajunge până la nivelul salariului de bază. Forma actuală a proiectului plasează personalul din sănătate sub alte categorii profesionale din sectorul public Potrivit ministerului, „reforma salarizării din sănătate trebuie să țină cont de realitățile din spitale, de responsabilitatea uriașă purtată zilnic de personalul medical și de nevoia de a păstra profesioniștii în sistemul public”. Instituția atrage atenția că, în forma actuală a proiectului, personalul din sănătate este poziționat sub alte categorii profesionale din sectorul public, deși activitatea acestuia implică un nivel ridicat de responsabilitate. „În acest context, se propune creșterea coeficienților de salarizare și reașezarea grilelor salariale pentru personalul medico-sanitar și auxiliar-sanitar, astfel încât salariile să reflecte în mod real responsabilitatea, competențele și contribuția esențială a celor care asigură funcționarea sistemului de sănătate. Punctual, s-a solicitat creșterea coeficienților pentru mai multe categorii profesionale. Măsurile urmăresc reducerea discrepanțelor salariale și stimularea formării profesionale continue, într-un sistem care se confruntă de ani de zile cu deficit de personal și migrația specialiștilor”, se arată în comunicatul de presă emis joi. Propuneri privind modul de remunerare a gărzilor Totodată, propunerile transmise de Ministerul Sănătății privind proiectul de lege a salarizării unitare vizează și modificarea modului de remunerare a gărzilor. „Una dintre cele mai importante propuneri formulate de Ministerul Sănătății vizează modul de remunerare a gărzilor și a activității desfășurate pentru asigurarea continuității asistenței medicale în zilele de repaus săptămânal, de sărbătoare legală și în celelalte zile nelucrătoare. Referitor la majorarea cu doar 10% a tarifului orar, prevăzută în proiectul aflat în consultare, Ministerul Sănătății consideră că aceasta nu reflectă în mod real nivelul de responsabilitate și sacrificiile asumate de personalul medical care asigură continuitatea activității medicale”, precizează instituția. În aceste condiții, Ministerul Sănătății propune majorarea cu 100% a tarifului orar pentru gărzile și activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală, precum și diferențierea remunerației în funcție de tipul gărzii, prin reglementarea distinctă a gărzilor de urgență, a gărzilor de monitorizare și a gărzilor la domiciliu. Propuneri privind sporurile Ministerul Sănătății solicită clarificarea și reașezarea sistemului de sporuri, astfel încât acesta să fie aplicat unitar și echitabil pentru toate categoriile de personal din sănătate. „În forma actuală, textul proiectului utilizează criterii diferite de acordare a sporurilor, făcând referire atât la anumite locuri de muncă, cât și la anumite specialități profesionale, ceea ce poate genera interpretări neunitare și dificultăți în aplicare”, se mai arată în comunicat. Elementul de noutate Un element de noutate propus de Ministerul Sănătății vizează introducerea unei componente variabile de salarizare pentru medici, bazată pe criterii de performanță. Potrivit propunerii, salariul de bază va fi păstrat ca element fix, iar componenta variabilă va putea ajunge până la 100% din salariul de bază. În plus, mecanismul ar urma să fie testat printr-un program pilot național cu o durată de doi ani, însoțit de garanții privind respectarea independenței profesionale și evitarea unor practici care ar putea afecta calitatea actului medical. „Obiectivul este încurajarea performanței și a rezultatelor în beneficiul pacientului, într-un mod transparent și echitabil”, mai precizează Ministerul Sănătății. Ce prevede proiectul noii legi a salarizării unitare Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede o reașezare a salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită, pentru anul 2027, la 4.100 de lei. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017. Potrivit documentului, salariile de bază, soldele, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar este stabilit la 1 la 8, ceea ce indică un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată strict prin coeficientul maxim și valoarea de referință din 2027. Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00. Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual, însă pentru primul an de aplicare este prevăzută explicit suma de 4.100 de lei.
Pontaj electronic pentru personalul medical din spitalele publice. Ce prevede noul proiect de lege
Proiectul prevede instalarea unor sisteme de pontaj electronic care să înregistreze ora de începere și de finalizare a programului, timpul efectiv lucrat și să permită verificarea prezenței personalului. Toate spitalele publice vor trebui să implementeze aceste sisteme, iar managerii unităților vor răspunde de funcționarea și mentenanța lor. Proiectul definește sistemul electronic de evidență a prezenței ca fiind „un ansamblu de echipamente și aplicații informatice care permit identificarea unică a persoanei și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire”. Datele vor putea fi consultate de autoritățile de control și de organismele de audit. De ce ar fi necesare măsurile Politicienii susțin că măsura este necesară deoarece au fost semnalate în repetate rânduri situații în care angajații din sistemul public de sănătate nu respectă integral programul de lucru pentru care sunt remunerați. „În spațiul public au fost semnalate, în mod repetat, situații în care personal medical angajat în unități sanitare publice nu respectă programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă, desfășurând concomitent activități în unități sanitare private”, spun parlamentarii. Potrivit acestora, astfel de comportamente afectează accesul pacienților la serviciile medicale. „Aceste practici generează consecințe negative semnificative: afectarea accesului pacienților la servicii medicale în cadrul sistemului public, diminuarea calității actului medical, utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate pentru salarizare și imposibilitatea autorităților de a verifica în mod obiectiv respectarea obligațiilor de serviciu”, au transmis inițiatorii. Cum ar trebui să funcționeze sistemul Sistemele electronice de care vorbește proiectul ar trebui să permită identificarea unică a fiecărui angajat și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire. Spitalele trebuie să păstreze jurnalele de acces timp de cel puțin 12 luni. În plus, proiectul stabilește că evidența electronică a prezenței va fi verificată anual printr-un audit tehnic și funcțional, iar rezultatele vor fi transmise Ministerului Sănătății. Inițiatorii susțin că, în lipsa unui mecanism standardizat de monitorizare, verificarea respectării programului de lucru este aproape imposibilă. „În prezent, legislația nu prevede un mecanism standardizat și obligatoriu de monitorizare electronică a prezenței personalului medico-sanitar. În lipsa unui astfel de sistem, verificarea respectării programului de lucru este dificilă, iar capacitatea managerială și de control a autorităților este limitată”, au explicat parlamentarii. Amenzi pentru spitale și manageri Dacă vor fi aprobate, noile reguli privind evidența electronică a prezenței vor aduce amenzi consistente pentru unitățile medicale și managerii care nu le respectă. Spitalele publice care nu instalează ori nu pun în funcțiune sistemele de evidență riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 60.000 de lei. În același timp, managerii pot fi sancționați cu amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru neutilizarea sau utilizarea formală a sistemului și cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru refuzul furnizării datelor solicitate de autorități. În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după acordarea unui termen de remediere, amenzile suplimentare pot ajunge la 100.000 de lei pentru spitale.
Infirmier de la Socola, condamnat la 3 ani cu suspendare după ce a agresat doi pacienți. Ștefan Adrian Ursachi a recunoscut totul
Un infirmier de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, Ștefan Adrian Ursachi, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut în fața instanței că a agresat doi pacienți internați în spital. Bărbatul a ales să fie judecat prin procedura simplificată de recunoaștere a învinuirii, ceea ce a dus la reducerea pedepsei. Instanța a stabilit că acesta a comis două fapte pentru care a fost tras la răspundere penală. Ștefan Adrian Ursachi, infirmier la „Socola”, condamnat la 3 ani cu suspendare după ce a agresat doi pacienți Potrivit informațiilor din dosar, cei doi pacienți erau internați la secția de psihiatrie și se aflau într-o stare vulnerabilă, fiind imobilizați la pat în momentul incidentelor. Instanța a decis ca pedeapsa de 3 ani de închisoare să fie suspendată, ceea ce înseamnă că bărbatul nu va merge efectiv la închisoare, dar va fi supravegheat de autorități. Pe perioada supravegherii, acesta va trebui să respecte anumite obligații și să muncească în folosul comunității. Hotărârea este definitivă. În plus, instanța a dispus ca una dintre victime să primească despăgubiri morale de 2.000 de euro. „Condamnă pe inculpatul URSACHI ȘTEFAN-ADRIAN la 2 ani și 7 luni închisoare și 1 an și 3 luni închisoare pentru două fapte de purtare abuzivă. Contopește pedepsele și stabilește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare. Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu termen de supraveghere de 4 ani. Obligă inculpatul la 120 de zile muncă în folosul comunității. Admite în parte acțiunea civilă și obligă la plata a 2.000 euro daune morale. Obligă inculpatul la 2.000 lei cheltuieli judiciare”, se arată în decizia magistraților.
Concursurile pentru personalul medical din spitale ar putea fi supravegheate independent. Proiectul, contestat de sindicatele din sănătate
Proiectul, care modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, păstrează organizarea concursurilor la nivelul spitalelor și repartizarea pe posturi în atribuția managerului, dar introduce observatori independenți din societatea civilă pentru supravegherea procedurilor de angajare. „Prezenta iniţiativă legislativă propune instituirea unor garanţii suplimentare de transparenţă şi integritate în concursurile pentru ocuparea posturilor vacante ale personalului medical”, argumentează inițiatorii, care spun că astfel s-ar rezolva probleme semnalate frecvent în sistem. Favoritisme în concursurile din spitale Participarea observatorilor ar trebui să asigure că procedurile „se derulează corect, fără privilegii sau favoritisme”. Parlamentarii semnalează suspiciunile constante legate de modul în care sunt organizate concursurile în spitale. „Necesitatea reglementării survine ca urmare a vulnerabilităţilor intens prezentate în spaţiul public care descriu suspiciuni de favorizare şi tratament inegal în procedurile de concurs”, spun aceștia, avertizând că lipsa de transparență afectează direct sistemul sanitar, de la motivația candidaților până la încrederea pacienților. Observatorii, „câini de pază” Observatorii ar urma să fie desemnați din afara spitalelor, din organizații neguvernamentale acreditate de Ministerul Sănătății, și nu vor interveni în evaluarea profesională a candidaților. Rolul lor este limitat la supravegherea respectării regulilor, consemnarea eventualelor nereguli și întocmirea unor rapoarte de observare. Inițiatorii compară mecanismul cu cel al observatorilor electorali, susținând că ar putea funcționa ca un „câine de pază” împotriva corupţiei, abuzurilor şi tratamentelor inegale. Patronatele, susținere cu rezerve Consiliul Economic și Social, instituție consultativă a Parlamentului și Guvernului, a analizat proiectul și a emis un aviz împărțit. Reprezentanții patronatelor și ai organizațiilor neguvernamentale au susținut inițiativa, votând pentru avizarea favorabilă a acesteia, dar au cerut stabilirea clară a criteriilor de selecție a observatorilor, nu doar o trimitere generală la „societatea civilă”. Sindicatele nu vor observatori externi În schimb, sindicatele s-au opus proiectului, avertizând că introduce actori din afara sistemului în concursuri și că noul mecanism le-ar diminua sau chiar elimina rolul. „Se creează dezechilibru în relațiile de muncă din sistemul sanitar, modificarea propusă eliminând dialogul social dintre angajator și organizația sindicală, introducând în procesul de selecție persoane care nu au calitatea de partener social”, au transmis reprezentanții sindicali. Angajatorii, alături de sindicate Reprezentanții angajatorilor au susținut poziția sindicatelor de menținere a actualului cadru, în care concursurile rămân în interiorul sistemului. „Este mult mai utilă folosirea unor instituții reglementate și statuate în cadrul dialogului social, cum ar fi organizațiile sindicale reprezentative la nivelul unităților”, au transmis aceștia. Propunerea, aplicabilă întregului sistem medical Dacă propunerea USR va fi adoptată, Ministerul Sănătății va trebui să modifice metodologia de organizare a concursurilor în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Inițiativa vizează toate categoriile de personal medical, de la medici și farmaciști până la funcții de conducere din unitățile sanitare.