SANITAS începe greva generală în sistemul public de sănătate. Activitatea din sute de spitale, afectată
„Dragi colegi, începând de astăzi suntem în grevă. Împreună”, a anunțat marți Iulian Pope, președintele Federației SANITAS, într-un mesaj publicat pe Facebook. Acesta a susținut că revendicările angajaților din sănătate nu reprezintă privilegii, ci privesc condițiile de muncă, salarizarea și funcționarea sistemului public. „Ceea ce cerem noi politicului nu sunt privilegii. Cerem responsabilitate față de oamenii care muncesc și față de pacienți. Cerem să înțeleagă faptul că Sănătatea nu se conduce împotriva oamenilor care o țin în picioare”, a transmis Iulian Pope. Grevă în aproximativ 400 de spitale Angajații din peste 400 de spitale din țară participă la greva generală. În timpul grevei vor fi asigurate urgențele și serviciile medicale obligatorii. Potrivit SANITAS, unitățile sanitare vor menține cel puțin o treime din activitatea normală, astfel încât viața și sănătatea pacienților să nu fie puse în pericol. Mai multe spitale au anunțat că activitatea va continua normal în secțiile esențiale, precum unitățile de primiri urgențe, terapia intensivă, dializa, oncologia și camerele de gardă. Unele consultații și servicii care nu reprezintă urgențe ar putea fi reprogramate. Principalele revendicări ale SANITAS Sindicaliștii cer o lege a salarizării corectă, negociată cu organizațiile sindicale, care să elimine diferențele dintre categoriile profesionale și să nu ducă la scăderea veniturilor. SANITAS contestă și modificarea sporurilor acordate pentru riscurile profesionale, munca de noapte, turele de weekend și sărbătorile legale. Federația susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea rămâne fără sporuri, deși condițiile în care lucrează nu se schimbă. Federația cere și deblocarea angajărilor. Potrivit sindicaliștilor, lipsa personalului duce la ture greu de acoperit, suprasolicitarea angajaților și mai puțin timp acordat pacienților. Printre revendicări se numără și îmbunătățirea condițiilor de muncă, protejarea personalului administrativ și a angajaților din asistența socială, precum și consultarea sindicatelor înainte de adoptarea deciziilor care afectează salariații. SANITAS susține că greva va continua până când Guvernul va relua negocierile și va prezenta un proiect al legii salarizării elaborat împreună cu reprezentanții angajaților. Sindicaliștii reclamă presiuni Federația a reclamat și presiuni asupra salariaților care au anunțat că participă la grevă. Potrivit SANITAS, conducerile unor unități ar fi cerut liste cu numele greviștilor, în vederea suspendării contractelor de muncă. Sindicaliștii afirmă că suspendarea contractului poate fi făcută numai în perioada în care angajatul participă efectiv la grevă, nu înainte de începerea protestului. Greva generală a fost precedată de greva de avertisment din 20 iulie, desfășurată timp de două ore în peste 480 de unități sanitare din țară.
Rogobete: Nu voi vota niciodată o lege care duce la scăderea veniturilor personalului medical / Centrul de Radioterapie din Pitești ar putea primi primii pacienți din septembrie
Ex-ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vizitat șantierul noului Centru de Radioterapie din Pitești, despre care spune că este primul dintre cele 22 de spitale noi aflate în construcție în România, toate începute în 2022. Rogobete a afirmat că proiectul reprezintă unul dintre cele mai importante obiective medicale pentru regiune și a transmis, în același timp, un mesaj de susținere pentru personalul medical, în contextul dezbaterilor privind noua lege a salarizării. „Centrul de Radioterapie de la Pitești – un proiect de suflet” „Sunt 22 de spitale noi care se află în construcție în România, toate începute în anul 2022. Aici este primul, șantierul Centrului de Radioterapie de la Pitești. Un proiect de suflet care a început pe vremea când eram secretar de stat, apoi l-am continuat ca ministru”, a spus Rogobete. Potrivit acestuia, noua unitate va avea un rol esențial în tratarea pacienților oncologici. „Acest nou Centru de Radioterapie va da o șansă la viață pentru oamenii care au poate cea mai cruntă formă de boală, și anume cancerul. Punem sănătatea pe primul plan pentru că, la urma urmei, țara aceasta are nevoie și de oameni sănătoși”, a spus ministrul. „Cred că acest centru este extraordinar de util” Rogobete a prezentat și modul în care este organizată clădirea, lucru de natură să le ofere pacienților un circuit medical dedicat. „La minus 4 aveți cele două acceleratoare plus CT-ul. Un etaj mai sus este postul, un etaj mai sus saloanele și mai sus sala de așteptare pentru pacienți. Practic, pacientul când intră are un circuit și pentru radioterapie, și post-radioterapie. Cred că acest centru este extraordinar de util pentru județ și pentru regiune”, a afirmat el. Rogobete precizează că investiția a început prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și continuă prin Programul Sănătate al Uniunii Europene. Potrivit acestuia, lucrările avansează într-un ritm bun, cele două acceleratoare liniare sunt deja instalate, iar constructorul estimează că primii pacienți vor putea fi primiți la începutul lunii septembrie. Rogobete susține că apropierea serviciilor medicale de domiciliul pacienților este esențială, în special în cazul bolnavilor de cancer. „Pentru un pacient oncologic și pentru familia lui, fiecare kilometru în minus înseamnă mai puțină suferință. Înseamnă mai puțină oboseală după un tratament greu, mai puține ore petrecute pe drum și mai mult timp acasă, lângă oamenii care îi dau putere să meargă mai departe”, a transmis acesta în mesajul care însoțește imaginile. „România are nevoie de servicii medicale” În contextul protestelor din sistemul sanitar, Rogobete a spus că nu va susține „niciodată” măsuri care ar putea reduce veniturile angajaților din sănătate. „Eu, ca deputat, niciodată nu voi accepta și nu voi vota o lege care duce la scăderea venitului personalului medical. Trebuie să înțelegem cu toții că România are nevoie de servicii medicale și de investiții noi și moderne cât mai aproape de casă. Vedem în aceste zile tensionate cum personalul medical, medici, asistente, infirmiere, sunt în stradă pentru că munca lor de ani de zile, viețile lor, cariera lor este pusă la îndoială prin această nouă lege a salarizării”, a comentat Rogobete. „Indiferent cât de greu pare, sunt sigur că o să fie bine”, a afirmat ex-ministrul Sănătății.
Ministerul Sănătății vine cu primele propuneri oficiale pentru noua lege a salarizării unitare. Ce aspecte sunt vizate
Ministerul Sănătății a anunțat, joi, printr-un comunicat de presă, că a transmis primele propuneri oficiale pentru noua lege a salarizării, care se va aplica și personalului din sistemul public de Sănătate. Printre solicitările formulate se numără creșterea coeficienților salariali pentru personalul medico-sanitar și auxiliar-sanitar, majorarea cu 100% a plății gărzilor efectuate în weekend și de sărbători legale, precum și introducerea unei componente de salarizare bazate pe performanță, care ar putea ajunge până la nivelul salariului de bază. Forma actuală a proiectului plasează personalul din sănătate sub alte categorii profesionale din sectorul public Potrivit ministerului, „reforma salarizării din sănătate trebuie să țină cont de realitățile din spitale, de responsabilitatea uriașă purtată zilnic de personalul medical și de nevoia de a păstra profesioniștii în sistemul public”. Instituția atrage atenția că, în forma actuală a proiectului, personalul din sănătate este poziționat sub alte categorii profesionale din sectorul public, deși activitatea acestuia implică un nivel ridicat de responsabilitate. „În acest context, se propune creșterea coeficienților de salarizare și reașezarea grilelor salariale pentru personalul medico-sanitar și auxiliar-sanitar, astfel încât salariile să reflecte în mod real responsabilitatea, competențele și contribuția esențială a celor care asigură funcționarea sistemului de sănătate. Punctual, s-a solicitat creșterea coeficienților pentru mai multe categorii profesionale. Măsurile urmăresc reducerea discrepanțelor salariale și stimularea formării profesionale continue, într-un sistem care se confruntă de ani de zile cu deficit de personal și migrația specialiștilor”, se arată în comunicatul de presă emis joi. Propuneri privind modul de remunerare a gărzilor Totodată, propunerile transmise de Ministerul Sănătății privind proiectul de lege a salarizării unitare vizează și modificarea modului de remunerare a gărzilor. „Una dintre cele mai importante propuneri formulate de Ministerul Sănătății vizează modul de remunerare a gărzilor și a activității desfășurate pentru asigurarea continuității asistenței medicale în zilele de repaus săptămânal, de sărbătoare legală și în celelalte zile nelucrătoare. Referitor la majorarea cu doar 10% a tarifului orar, prevăzută în proiectul aflat în consultare, Ministerul Sănătății consideră că aceasta nu reflectă în mod real nivelul de responsabilitate și sacrificiile asumate de personalul medical care asigură continuitatea activității medicale”, precizează instituția. În aceste condiții, Ministerul Sănătății propune majorarea cu 100% a tarifului orar pentru gărzile și activitatea desfășurată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătoare legală, precum și diferențierea remunerației în funcție de tipul gărzii, prin reglementarea distinctă a gărzilor de urgență, a gărzilor de monitorizare și a gărzilor la domiciliu. Propuneri privind sporurile Ministerul Sănătății solicită clarificarea și reașezarea sistemului de sporuri, astfel încât acesta să fie aplicat unitar și echitabil pentru toate categoriile de personal din sănătate. „În forma actuală, textul proiectului utilizează criterii diferite de acordare a sporurilor, făcând referire atât la anumite locuri de muncă, cât și la anumite specialități profesionale, ceea ce poate genera interpretări neunitare și dificultăți în aplicare”, se mai arată în comunicat. Elementul de noutate Un element de noutate propus de Ministerul Sănătății vizează introducerea unei componente variabile de salarizare pentru medici, bazată pe criterii de performanță. Potrivit propunerii, salariul de bază va fi păstrat ca element fix, iar componenta variabilă va putea ajunge până la 100% din salariul de bază. În plus, mecanismul ar urma să fie testat printr-un program pilot național cu o durată de doi ani, însoțit de garanții privind respectarea independenței profesionale și evitarea unor practici care ar putea afecta calitatea actului medical. „Obiectivul este încurajarea performanței și a rezultatelor în beneficiul pacientului, într-un mod transparent și echitabil”, mai precizează Ministerul Sănătății. Ce prevede proiectul noii legi a salarizării unitare Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede o reașezare a salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită, pentru anul 2027, la 4.100 de lei. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027 și să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017. Potrivit documentului, salariile de bază, soldele, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar este stabilit la 1 la 8, ceea ce indică un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată strict prin coeficientul maxim și valoarea de referință din 2027. Proiectul introduce o structură unică de 12 grade salariale, fiecare cu un interval de coeficienți. Primul grad pornește de la coeficientul 1,00, iar gradul 12 ajunge până la 8,00. Valoarea de referință ar urma să fie stabilită anual, însă pentru primul an de aplicare este prevăzută explicit suma de 4.100 de lei.
Pontaj electronic pentru personalul medical din spitalele publice. Ce prevede noul proiect de lege
Proiectul prevede instalarea unor sisteme de pontaj electronic care să înregistreze ora de începere și de finalizare a programului, timpul efectiv lucrat și să permită verificarea prezenței personalului. Toate spitalele publice vor trebui să implementeze aceste sisteme, iar managerii unităților vor răspunde de funcționarea și mentenanța lor. Proiectul definește sistemul electronic de evidență a prezenței ca fiind „un ansamblu de echipamente și aplicații informatice care permit identificarea unică a persoanei și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire”. Datele vor putea fi consultate de autoritățile de control și de organismele de audit. De ce ar fi necesare măsurile Politicienii susțin că măsura este necesară deoarece au fost semnalate în repetate rânduri situații în care angajații din sistemul public de sănătate nu respectă integral programul de lucru pentru care sunt remunerați. „În spațiul public au fost semnalate, în mod repetat, situații în care personal medical angajat în unități sanitare publice nu respectă programul de lucru stabilit prin contractul individual de muncă, desfășurând concomitent activități în unități sanitare private”, spun parlamentarii. Potrivit acestora, astfel de comportamente afectează accesul pacienților la serviciile medicale. „Aceste practici generează consecințe negative semnificative: afectarea accesului pacienților la servicii medicale în cadrul sistemului public, diminuarea calității actului medical, utilizarea ineficientă a fondurilor publice alocate pentru salarizare și imposibilitatea autorităților de a verifica în mod obiectiv respectarea obligațiilor de serviciu”, au transmis inițiatorii. Cum ar trebui să funcționeze sistemul Sistemele electronice de care vorbește proiectul ar trebui să permită identificarea unică a fiecărui angajat și înregistrarea automată a momentelor de intrare și ieșire. Spitalele trebuie să păstreze jurnalele de acces timp de cel puțin 12 luni. În plus, proiectul stabilește că evidența electronică a prezenței va fi verificată anual printr-un audit tehnic și funcțional, iar rezultatele vor fi transmise Ministerului Sănătății. Inițiatorii susțin că, în lipsa unui mecanism standardizat de monitorizare, verificarea respectării programului de lucru este aproape imposibilă. „În prezent, legislația nu prevede un mecanism standardizat și obligatoriu de monitorizare electronică a prezenței personalului medico-sanitar. În lipsa unui astfel de sistem, verificarea respectării programului de lucru este dificilă, iar capacitatea managerială și de control a autorităților este limitată”, au explicat parlamentarii. Amenzi pentru spitale și manageri Dacă vor fi aprobate, noile reguli privind evidența electronică a prezenței vor aduce amenzi consistente pentru unitățile medicale și managerii care nu le respectă. Spitalele publice care nu instalează ori nu pun în funcțiune sistemele de evidență riscă amenzi cuprinse între 30.000 și 60.000 de lei. În același timp, managerii pot fi sancționați cu amenzi între 20.000 și 40.000 de lei pentru neutilizarea sau utilizarea formală a sistemului și cu amenzi între 10.000 și 20.000 de lei pentru refuzul furnizării datelor solicitate de autorități. În cazul în care obligațiile nu sunt îndeplinite nici după acordarea unui termen de remediere, amenzile suplimentare pot ajunge la 100.000 de lei pentru spitale.
Infirmier de la Socola, condamnat la 3 ani cu suspendare după ce a agresat doi pacienți. Ștefan Adrian Ursachi a recunoscut totul
Un infirmier de la Institutul de Psihiatrie „Socola” din Iași, Ștefan Adrian Ursachi, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, după ce a recunoscut în fața instanței că a agresat doi pacienți internați în spital. Bărbatul a ales să fie judecat prin procedura simplificată de recunoaștere a învinuirii, ceea ce a dus la reducerea pedepsei. Instanța a stabilit că acesta a comis două fapte pentru care a fost tras la răspundere penală. Ștefan Adrian Ursachi, infirmier la „Socola”, condamnat la 3 ani cu suspendare după ce a agresat doi pacienți Potrivit informațiilor din dosar, cei doi pacienți erau internați la secția de psihiatrie și se aflau într-o stare vulnerabilă, fiind imobilizați la pat în momentul incidentelor. Instanța a decis ca pedeapsa de 3 ani de închisoare să fie suspendată, ceea ce înseamnă că bărbatul nu va merge efectiv la închisoare, dar va fi supravegheat de autorități. Pe perioada supravegherii, acesta va trebui să respecte anumite obligații și să muncească în folosul comunității. Hotărârea este definitivă. În plus, instanța a dispus ca una dintre victime să primească despăgubiri morale de 2.000 de euro. „Condamnă pe inculpatul URSACHI ȘTEFAN-ADRIAN la 2 ani și 7 luni închisoare și 1 an și 3 luni închisoare pentru două fapte de purtare abuzivă. Contopește pedepsele și stabilește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare. Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, cu termen de supraveghere de 4 ani. Obligă inculpatul la 120 de zile muncă în folosul comunității. Admite în parte acțiunea civilă și obligă la plata a 2.000 euro daune morale. Obligă inculpatul la 2.000 lei cheltuieli judiciare”, se arată în decizia magistraților.
Concursurile pentru personalul medical din spitale ar putea fi supravegheate independent. Proiectul, contestat de sindicatele din sănătate
Proiectul, care modifică Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, păstrează organizarea concursurilor la nivelul spitalelor și repartizarea pe posturi în atribuția managerului, dar introduce observatori independenți din societatea civilă pentru supravegherea procedurilor de angajare. „Prezenta iniţiativă legislativă propune instituirea unor garanţii suplimentare de transparenţă şi integritate în concursurile pentru ocuparea posturilor vacante ale personalului medical”, argumentează inițiatorii, care spun că astfel s-ar rezolva probleme semnalate frecvent în sistem. Favoritisme în concursurile din spitale Participarea observatorilor ar trebui să asigure că procedurile „se derulează corect, fără privilegii sau favoritisme”. Parlamentarii semnalează suspiciunile constante legate de modul în care sunt organizate concursurile în spitale. „Necesitatea reglementării survine ca urmare a vulnerabilităţilor intens prezentate în spaţiul public care descriu suspiciuni de favorizare şi tratament inegal în procedurile de concurs”, spun aceștia, avertizând că lipsa de transparență afectează direct sistemul sanitar, de la motivația candidaților până la încrederea pacienților. Observatorii, „câini de pază” Observatorii ar urma să fie desemnați din afara spitalelor, din organizații neguvernamentale acreditate de Ministerul Sănătății, și nu vor interveni în evaluarea profesională a candidaților. Rolul lor este limitat la supravegherea respectării regulilor, consemnarea eventualelor nereguli și întocmirea unor rapoarte de observare. Inițiatorii compară mecanismul cu cel al observatorilor electorali, susținând că ar putea funcționa ca un „câine de pază” împotriva corupţiei, abuzurilor şi tratamentelor inegale. Patronatele, susținere cu rezerve Consiliul Economic și Social, instituție consultativă a Parlamentului și Guvernului, a analizat proiectul și a emis un aviz împărțit. Reprezentanții patronatelor și ai organizațiilor neguvernamentale au susținut inițiativa, votând pentru avizarea favorabilă a acesteia, dar au cerut stabilirea clară a criteriilor de selecție a observatorilor, nu doar o trimitere generală la „societatea civilă”. Sindicatele nu vor observatori externi În schimb, sindicatele s-au opus proiectului, avertizând că introduce actori din afara sistemului în concursuri și că noul mecanism le-ar diminua sau chiar elimina rolul. „Se creează dezechilibru în relațiile de muncă din sistemul sanitar, modificarea propusă eliminând dialogul social dintre angajator și organizația sindicală, introducând în procesul de selecție persoane care nu au calitatea de partener social”, au transmis reprezentanții sindicali. Angajatorii, alături de sindicate Reprezentanții angajatorilor au susținut poziția sindicatelor de menținere a actualului cadru, în care concursurile rămân în interiorul sistemului. „Este mult mai utilă folosirea unor instituții reglementate și statuate în cadrul dialogului social, cum ar fi organizațiile sindicale reprezentative la nivelul unităților”, au transmis aceștia. Propunerea, aplicabilă întregului sistem medical Dacă propunerea USR va fi adoptată, Ministerul Sănătății va trebui să modifice metodologia de organizare a concursurilor în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Inițiativa vizează toate categoriile de personal medical, de la medici și farmaciști până la funcții de conducere din unitățile sanitare.