Iancu Guda trage semnalul de alarmă: Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os
Analistul economic Iancu Guda avertizează prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, că România se confruntă cu o ajustare fiscală masivă, aproximativ 11% din PIB, necesară până în 2030. Potrivit acestuia, reformele în sectorul public, administrație, companiile de stat și în sistemul de pensii sunt inevitabile, iar un eventual eșec ar reprezenta falimentul direct al statului. În postare, economistul explică că, ajustarea fiscală nu mai poate fi așteptată și spune că România se află sub presiunea creditorilor. Acesta susține că situația nu poate fi rezolvată doar prin noi creșteri de taxe, ci prin implementarea unor reforme în sectorul public și în administrația locală. Guda atrage atenția că reforma din sectorul public nu mai poate fi amânată pentru că tăierile bugetare au ajuns la limită, iar întârzierile vor transforma ajustarea într-un proces riscant. „De ce sunt ÎNCREZĂTOR (nu “optimist” .. nu “idealist”) că TOATE reformele necesare se vor implementa în următorii 3-4 ani. UN SINGUR GRAFIC! O MARE PROBLEMA: DIMENSIUNEA AJUSTĂRII este de minim 11% din PIB, cca. 200 MILIARDE RON!! Până în 2030 trebuie să facem rost de acești bani. Dacă NU reușim = FALIMENT. ORICINE își imaginează că poate obține acești bani numai din creștere taxe (să suporte sectorul privat) este deconectat de la realitate. Alte taxe NU mai trebuie majorate, a spus foarte clar si Premierul Bolojan recent la Radio România Actualități. ORICINE crede că se poate amâna / evita reforma din sectorul public, cu tot ce scrie mai jos, este deconectat de la ce urmează în viitorul apropiat. SE VA ÎNTAMPLA! NU avem de ales. Nu mai sunt bani și creditorii ne opresc robinetul. Sub presiunea externă, va trebui să o facem. Cuțitul taie deja din os, nu mai este carne pe os. GATA.” Economistul vorbește despre cum aceste reforme ar trebui să fie aplicate pe mai multe fronturi, de la plafonarea pensiilor speciale și reforma administrației locale, până la restructurarea din companiile de stat și reforma legilor pe justiție. Guda subliniază că aceste măsuri nu sunt doar opțiuni politice, ci pași firești pentru stabilitatea economică a României și pentru evitarea unui colaps bugetar, mai ales în cotextul cheltuielilor militar, plus 3%, și al terminării fondurilor din PNRR după 2027. În finalul postării, Iancu Guda vorbește despre perspectivele economice și eventualele obstacole care pot apărea. Specialistul susține că România poate deveni o mare putere economică regională și un jucători important în UE, în special datorită numărului de kilometri de autostradă care vor fi finalizați și al propiectului Neptune Deep. Totuși, economistul avertizează că există un pericol al anumitor părți din „sistemul politic piramidal controlat de baroni, interlopi care se hrănesc din corupție și hoție”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iancu Guda sare să-l ajute cu cifre prietenoase pe Ilie Bolojan: „Cifrele privind execuția bugetară arată din ce în ce mai bine” Iancu Guda a descoperit că se poate economisi și cu venituri mici. „Veniturile foarte mari duc la risipă și pierderea reperelor”
Perspectivele de creștere ale Europei depind de cheltuielile excesive ale Germaniei. Pe ce se bazează România în 2026?
Perspectivele Europei de a se redresa economic în anul ce are să vină depind în cea mai mare măsură de deciziile fiscale ale Germaniei, cea mai puternică economie de pe continent. După mai bine de doi ani de stagnare economică, guvernul de la Berlin a lansat un program uriaș de cheltuieli publice finanțate prin datorii, estimat la 1 trilion de euro. Banii ar urma să fie investiți în infrastructură și apărare și ar urma să stimuleze cererea internă și să susțină investițiile. În contrast, România se luptă cu provocările fiscale, deficitul bugetar și datoria publică care crește alarmant. În cazul nostru, creșterea economică rămâne modestă, iar perspectivele de viitor depind de evoluția economiei europene. Măsurile Germaniei ar putea crește economia europeană Conform datelor unui sondaj realizat de Financial Times, economiștii cred că aceste cheltuieli excesive ale Germaniei ar putea să devină principalul motor al creșterii economiei europene, în contextul în care politica monetară a Băncii Centrale Europene și-a atins limitele și nu mai poate stimula suficient economia. Creștere modestă și presiuni externe asupra economiei europene Prognozele pentru zona euro indică o creștere economică de doar 1,2% în 2026, în timp ce noua creștere de 0,2% ar urma să se producă abia din 2027. Estimările analiștilor sunt asemănătoare cu cele ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene. De asemenea, cheltuielile nemților ar putea stimula exporturile și investițiile altor state membre, dar specialiștii rămân încă rezervați. O parte dintre fonduri ar putea fi direcționată către cheltuielile curente, cu impact limitat asupra creșterii pe termen lung. FOTO – Caracter ilustrativ Economia europeană se confruntă și cu mai multe provocări externe precum tarifele comerciale impuse de Statele Unite, concurența intensă a Chinei dar și tensiunile geopolitice care afectează atât industria, cât și încrederea consumatorilor. Un alt risc venit tot din partea SUA se referă la corecția severă pe piețele financiare globale, inclusiv în sectorul tehnologic american care ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare în Europa. România e prinsă între creșterea modestă și dezastrul bugetar Când vine vorba de țara noastră, România reușește să înregistreze o creștere economică peste media Uniunii Europene, dar într-un ritm greoi. De altfel, deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. Pe lângă ritmul moderat al creșterii, România se confruntă cu provocări semnificative la nivel fiscal pentru 2026. Comisia Europeană a avertizat în mai multe rânduri că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB, în ciuda măsurilor de austeritate care încearcă să reducă deficitul. Țara noastră ar putea să devină unul dintre statele membre UE în care o mare parte din venituri va fi alocată pentru plata dobânzilor și va limita spațiul fiscal pentru investițiile productive. Perspectivele economice ale României se află sub semnul incertitudinii După primele 11 luni din 2025, România a încheiat cu un deficit bugetar de 6,40% din PIB, mult peste pragul impus de UE. Dar, în cazul nostru, 2026 va începe cu perspective dificile din toate punctele de vedere, mai ales din perspectiva locurilor de muncă. Companiile importante din diverse sectoare au anunțat concedieri masive sau chiar închiderea unităților de producție. Această tendință de restructurare începută în 2025 ar putea să frâneze dinamica consumului intern și va afecta creșterea economică a României în 2026. O eventuală relansare a economiei germane din 2026 ar putea să stimuleze și România, dar diferența majoră dintre cele două state e aceea că Germania are capacitatea să transforme cheltuielile publice într-o creștere economică sustenabilă. România ar trebui să combine investițiile cu ajustările fiscale și pachetele de reforme dat fiind faptul că deciziile guvernului de la Berlin influențează dinamica Europei. Însă, până atunci, rămâne să ne luptăm în continuare cu deficitul ridicat, inflația uriașă și multă incertitudine. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026