Un avion militar columbian care avea la bord 110 soldați s-a prăbușit la granița cu Peru
Ministrul Apărării, Pedro Sánchez, a spus că accidentul s-a produs în timpul decolării de la Puerto Leguízamo, în adâncul regiunii Amazonului columbian, la granița cu Peru, în timp ce transporta trupe, scrie Reuters. „Numărul exact al victimelor și cauzele accidentului nu au fost încă determinate”, a declarat el. BluRadio a citat autoritățile afirmând că la bord se aflau 110 soldați, iar prăbușirea a avut loc la doar 3 km de un centru urban. „Sper că nu există decese în acest accident îngrozitor care nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată”, a spus președintele Gustavo Petro într-o postare pe X, criticând obstacolele birocratice care au întârziat planurile sale de modernizare a armatei. „Nu voi mai acorda întârzieri; este vorba de viețile tinerilor noștri. Dacă funcționarii civili sau militari nu sunt capabili să facă față acestei provocări, trebuie înlocuiți”, a adăugat el. Avioanele Hercules C-130 au fost lansate pentru prima dată în anii 1950, iar Columbia a achiziționat primele modele la sfârșitul anilor 1960. Mai recent, unele dintre C-130-urile mai vechi au fost modernizate, cu modele mai noi trimise din SUA conform unei legi care permite transferul de echipamente militare folosite sau surplus. Detalii despre avionul implicat în accident nu sunt disponibile. La sfârșitul lunii februarie, un alt Hercules C-130 aparținând Forțelor Aeriene Boliviene s-a prăbușit în orașul populat El Alto, aproape de un bloc rezidențial. Peste 20 de persoane au murit și alte 30 au fost rănite, iar bancnotele din încărcătura avionului s-au împrăștiat în oraș, provocând ciocniri între locuitori și forțele de securitate.
Peru și-a demis președintele pentru a doua oară în ultimele patru luni
Congresul din Peru a votat marți pentru punerea sub acuzare a președintelui José Jerí, după ce acesta nu a dorit să dezvăluie întâlnirile cu oameni de afaceri chinezi cu care se întâlnea. Mișcarea politică marchează a opta schimbare de lider în mai puțin de un deceniu, statul debarcându-și liderii cu o viteză uimitoare, relatează The New York Times. Totul se întâmplă cu doar două luni înainte de alegerile generale programate. José Jerí, în vârstă de 39 de ani, fostul șef al Congresului, a preluat funcția de președinte interimar în octombrie 2025, după ce chiar el a prezidat demiterea predecesorului său. El este al șaselea președinte peruan din ultimul deceniu care părăsește funcția înainte de încheierea mandatului. Unul dintre ei a demisionat la câteva zile după preluarea mandatului. Congresul a adoptat o moțiune de punere sub acuzare a președintelui, cu 75 de voturi pentru, 24 împotrivă și 3 abțineri. Legislativul va vota miercuri pentru alegerea unui nou lider, lăsând președinția vacantă pentru moment, au declarat experții. Peru urmează să organizeze alegeri generale pe 12 aprilie și va transfera puterea unui nou președinte pe 28 iulie. Jerí nu este candidat, iar președinții din Peru nu pot candida pentru realegere consecutivă. Votul vine în urma acuzațiilor conform cărora Jerí ar fi avut întâlniri neoficiale cu oameni de afaceri chinezi, odată purtând o glugă, ceea ce a dus la o anchetă a Procurorului General pentru posibilă sponsorizare ilegală și trafic de influență în formă agravantă. Punerea sub acuzare a venit după ce luna trecută, trei videoclipuri l-au arătat pe Jerí intrând într-un restaurant și magazin din Lima, deținut de Yang Zhihua, un om de afaceri chinez bogat, aflat sub controlul guvernului. Publicațiile locale au relatat că unul dintre magazinele lui Yang a fost închis pentru încălcarea unei ordonanțe municipale; trei zile mai târziu, un organism federal de reglementare a anulat legea care a dus la închidere. Jerí a recunoscut că înregistrările video erau autentice. Legea peruană impune președinților să își înregistreze activitățile oficiale, iar el nu a raportat vizitele la sediile lui Yang, a recunoscut Jerí în timpul interogării din partea parlamentarilor luna trecută. În timpul interogatoriului, el a refuzat să-și furnizeze înregistrările telefonice și a spus că îl cunoștea pe Yang înainte de a deveni președinte. El a adăugat că omul de afaceri a refuzat să-l lase să plătească pentru niște dulciuri și tablouri pe care le-a cumpărat „pentru că era amabil cu mine”. Explicațiile nu au reușit să potolească criticile. Parlamentarii din întreg spectrul politic au cerut demiterea sa, iar procurorul general a deschis o anchetă de corupție privind interacțiunile lui Jerí cu Yang. Jerí și-a acuzat rivalii că au divulgat filmările pentru a influența alegerile viitoare. Sondajele arată că, de la izbucnirea scandalului, rata de aprobare a lui Jerí a scăzut cu 10 puncte procentuale față de 51% . Controversa s-a amplificat când Cuarto Poder, un program de televiziune care a difuzat pentru prima dată videoclipurile, a relatat că un alt om de afaceri chinez, Ji Wu Xiaodong – care se află în arest la domiciliu în timp ce este anchetat pentru presupuse legături cu o rețea de exploatare forestieră ilegală – a vizitat palatul prezidențial de trei ori în timpul mandatului domnului Jerí. Președintele le-a spus parlamentarilor că și Ji Wu era un prieten al lui Yang și a spus că nu îl cunoaște bine. Episodul subliniază instabilitatea politică profundă a Peruului. Din 2016, mai mulți președinți au fost puși sub acuzare, forțați să demisioneze sau au fost anchetați. Tulburarea survine după înlăturarea din funcție, în urmă cu patru luni, a Dinei Boluarte, unul dintre cei mai nepopulari președinți din ultimele decenii, pe fondul furiei publice din cauza creșterii criminalității. Boluarte a ajuns la președinție în 2022, după ce predecesorul său, Pedro Castillo – pentru care fusese vicepreședinte – a încercat să dizolve Congresul și să reformeze sistemul judiciar. Acesta a fost rapid pus sub acuzare și arestat, iar anul trecut a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru conspirație și rebeliune. Acel episod a fost doar unul dintr-un șir lung de scandaluri. În Peru, aproape fiecare fost președinte în viață a fost anchetat penal.
Peru declară stare de urgență la granița cu Chile
Președintele José Jerí din Peru a declarat vineri că guvernul său va declara stare de urgență de-a lungul frontierei de sud a țării și va desfășura mai multe forțe armate în zonă, în contextul în care un număr mare de migranți venezueleni se aventurează spre nord, venind din Chile, unde sentimentul anti-imigrație a crescut în timpul unei campanii prezidențiale tensionate, potrivit AP. Sute de mii de migranți care fug de crizele din țările lor de origine sau caută oportunități mai bune în străinătate au traversat de mult continentul și granița peruană pentru a-și construi o viață nouă în Chile , una dintre cele mai stabile și prospere națiuni din America Latină. Însă zeci de persoane fără statut legal în Chile – majoritatea venezueleni care au abandonat ruina economică și regimul autoritar din ultimii ani – se îndreaptă acum și în direcția opusă, în timp ce Chile se pregătește să-și înăsprească poziția împotriva imigrației. Campanie bazată pe teme legate de imigranți Favoritul la câștigarea turului doi al alegerilor prezidențiale din Chile, pe 14 decembrie, avocatul ultraconservator José Antonio Kast, și-a construit campania pe temerile populare legate de imigrația din Venezuela și de creșterea crimei organizate. Săptămâna trecută, el a filmat un videoclip de campanie la granița poroasă dintre Chile și Peru, avertizând imigranții fără statut oficial să părăsească țara cât mai pot.
Fostul președinte peruan Pedro Castillo condamnat pentru conspirație
Un complet special al celei mai înalte instanțe i-a interzis lui Castillo, în vârstă de 56 de ani, să ocupe o funcție publică timp de doi ani. El se află în arest de la punerea sub acuzare din decembrie 2022, potrivit AP. Doi dintre foștii miniștri ai lui Castillo au fost condamnați și ei la aceeași pedeapsă pentru infracțiuni similare. Unul dintre ei este fostul prim-ministru Betssy Chávez, căreia i s-a acordat azil în Mexic și care se află încă în ambasada mexicană din capitala Peru, Lima. Guvernul peruan a rupt relațiile diplomatice cu Mexicul din cauza azilului acordat lui Chávez. Castillo și foștii săi miniștri pot face apel împotriva deciziei. Acesta este al doilea fost președinte peruan condamnat săptămâna aceasta. O altă instanță l-a condamnat miercuri pe fostul lider Martín Vizcarra la 14 ani de închisoare după ce l-a găsit vinovat de luare de mită în timp ce ocupa funcția de guvernator al unui stat din sudul țării. Castillo a promis că va fi un susținător al săracilor când a preluat mandatul în 2021, devenind primul președinte din istoria națiunii provenit dintr-o comunitate agricolă săracă. A preluat președinția fără nicio experiență politică. Castillo a fost înlocuit de vicepreședintele său, Dina Boluarte, care în octombrie a fost, de asemenea, demisă din funcție pe fondul unui val de criminalitate care a afectat națiunea sud-americană. Actualul președinte este José Jerí, care a fost liderul Congresului.
Zeci de oameni au murit în urma unui accident de autobuz produs în Peru
Cel puțin 37 de oameni au murit și zeci persoane sunt rănite după ce un autobuz a căzut într-o râpă în regiunea muntoasă Arequipa din sudul Peru, au declarat miercuri autoritățile locale citate de Reuters. 36 de persoane au murit la fața locului și una a decedat în spital, a spus Walther Oporto, șeful regional de sănătate din Arequipa, citând pompierii aflați la locul accidentului. 26 de persoane primesc îngrijiri medicale, trei dintre ele fiind în stare gravă. Printre răniți sunt un bebeluș și doi copii, conform unei liste distribuite de autoritățile locale. Compania de autobuze nu a prezentat încă o poziție publică. Autoritățile au transmis că autobuzul se deplasa pe autostrada care leagă orașul de coastă Chala de regiunea Arequipa. Autobuzul a lovit o dubă și în urma impactului a ajuns într-o râpă adâncă de aproximativ 200 de metri. Autobuzul s-a răsturnat și a ajuns pe fundul râpei. În ceea ce privește numărul deceselor, accidentul este unul dintre cele mai grave din istoria țării. Accidentele de autobuz s-au înmulțit în ultimii ani în Peru și în alte țări din America de Sud din cauza stării precare a șoselelor și a mașinilor, dar și a aglomerației în trafic.
Monede de aur în valoare de un milion de dolari găsite într-o epavă spaniolă
Peste 1.000 de monede de argint și aur, despre care se crede că au fost bătute în coloniile spaniole din Bolivia, Mexic și Peru, au fost descoperite în această vară în largul coastei atlantice a Floridei, a anunțat 1715 Fleet – Queens Jewels LLC, potrivit AP. Cu secole în urmă, averea era transportată înapoi în Spania când un uragan a distrus navele flotei pe 31 iulie 1715, vărsând comorile în mare, potrivit 1715 Fleet Society. De-a lungul anilor, milioane de dolari în monede de aur din flota din 1715 au fost găsite de salvatori și vânători de comori într-o zonă de coastă care se întinde de la Melbourne la Fort Pierce. Datele și marcajele monetare sunt încă vizibile pe unele dintre monedele recuperate recent, a declarat compania de salvare, un avantaj pentru istorici și colecționari care speră să afle mai multe despre comoara pierdută. Excavators find $1 million in gold coins from Spanish shipwreck along Florida’s ‘Treasure Coast’ https://t.co/uszkMHZHMm pic.twitter.com/FfQz2MWTwF — Broomfield Enterprise (@bfld_enterprise) October 2, 2025 „Această descoperire nu se referă doar la comoara în sine, ci și la poveștile pe care le spune”, a declarat Sal Guttuso, directorul operațional al companiei de salvare, într-un comunicat. „Fiecare monedă este o bucată de istorie, o legătură tangibilă cu oamenii care au trăit, au muncit și au navigat în timpul Epocii de Aur a Imperiului Spaniol. Găsirea a 1.000 dintre ele într-o singură recuperare este atât rară, cât și extraordinară”. Conform legii din Florida, orice „comoară” sau alte artefacte istorice „abandonate” pe terenuri sau în apele aparținând statului aparțin acestuia, deși echipele pot primi permisiunea de a efectua „servicii de recuperare”. Legea prevede ca aproximativ 20% din materialele arheologice recuperate să fie păstrate de stat pentru colecții de cercetare sau expunere publică.