Ce se întâmplă cu pescuitul din România. Legea care schimbă totul: Va aduce 1 la sută din PIB

Pescuitul, unul dintre cele mai apreciate sporturi pe plan autohton, se află într-o adevărată perioadă de schimbare. O nouă lege ar putea schimba totul pentru un milion de români, care sunt practicanți cel puțin ocazionali. Federația Română de Pescuit Sportiv a cerut în instanță o măsură radicală. Reprezentanții FRPS au cerut în instanță ca apele publice să fie folosite doar pentru pescuit sportiv. Toată schimbarea ar putea intra în vigoare încă de pe 21 ianuarie. Dacă propunerea va fi acceptată, pescarii care vor să plece acasă cu ce au prins vor avea de suferit. Schimbare radicală pentru pescarii români Ștefan Popescu, președintele Federației Române de Pescuit Sportiv, se află în plină luptă cu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, organismul care emite certificatele pentru pescuit recreativ. Federalul cere interzicerea acestor certificate. Practic, acesta le transmite pescarilor români că singura modalitate prin care mai pot practica acest sport, indiferent că este recreativ ori competițional, este afilierea în cadrul federației. Numărul de sportivi legitimați ar urma să explodeze. Momentan, în registrele FRPS există doar 10.000 de astfel de sportivi înscriși. „Ne așteptăm ca așa-numitele permise recreative să fie anulate până la finalul acestei luni. Toate demersurile legale au fost deja pornite. România trebuie să se alinieze la reglementările europene și în această privință, iar pescuitul se poate face doar prin afiliere la FRPS. Pescuitul este o activitate care, în cazul în care este administrată eficient și fiscalizată corect, poate acoperi 1 la sută din PIB-ul României. În prezent, banii care vin din pescuit dispar pur și simplu în vânt”, a explicat Ștefan Popescu, conform Fanatik. Ce taxe vor avea de plătit pescarii Dacă această modificare va intra în vigoare, pescarii români vor avea de scos din buzunar noi sume pentru taxe. Fiecare dintre cei care doresc să mai practice acest sport trebuie să aleagă unul dintre cele 300 de cluburi înregistrate în registrele FRPS. Pentru legitimare, românii trebuie să plătească aproximativ 100 de lei. Din războiul FRPS-ANPA, cei care au avut cel mai mult de suferit au fost pescarii, care au primit în multe rânduri amenzi ilegale. Federalii au oferit un comunicat de presă pentru a face lumină în acest caz. Comunicatul Federației Române de Pescuit Sportiv „SĂ ELIMINĂM CONFUZIILE! Federația Română de Pescuit Sportiv, singura recunoscută să elaboreze reglementările privind practicarea pescuitului sportiv din România, după ce a notificat ADPSA, a cerut Guvernului să medieze între federație, MADR și MMAP, cu privire la incoerențele din legislația națională versus legislația cu caracter obligatoriu a UE. Azi am formulat o notificare și către Poliție, Jandarmerie și Poliția de Frontieră cu privire la pescuitul sportiv pe apele publice, al cărei text îl redăm mai jos: Nr. 3447/12.01.2026. Către, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ Stimați domni, Prin prezenta, Federația Română de Pescuit Sportiv, cu sediul în Alba Iulia, str. Octavian Goga nr. 7, județul Alba, federație sportivă națională pe ramura de sport „pescuit sportiv”, având Certificatul de identitate sportivă nr. 0075101, eliberat de Ministerul Tineretului și Sportului în anul 2013, reprezentată prin președinte, dl. Ștefan Popescu, vă trimite prezenta: NOTIFICARE cu privire la practicarea pescuitului recreativ versus pescuitul sportiv pe apele publice din România. Așa cum se știe, în materie de pescuit este în vigoare Legea nr. 176/2024, privind pescuitul și protecția resurselor acvatice vii. Din cuprinsul acestei legi nu rezultă că ar fi reglementări privind pescuitul sportiv, fapt care duce la confuzii, făcând ca agenții instituțiilor dumneavoastră să sancționeze contravențional pescarii sportivi legitimați la cluburile sportive afiliate la Federația Română de Pescuit Sportiv, pe motiv de lipsă a permisului de pescuit recreativ. Față de aceste situații de fapt, vă sesizăm asupra următoarelor aspecte, pe care vă rugăm să le analizați, după cum urmează: Potrivit art. 29 din Legea nr. 176/2024, permisele de pescuit recreativ trebuiau emise în baza unui ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale. Până la emiterea ordinului, opera Ordinul MADR nr. 60/2017. Tot în aceeași lege, la art. 60, se stabilește termenul-limită până la care actele administrative de punere în aplicare a legii trebuie emise, și anume în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Termenul impus de lege pentru emiterea ordinului de pescuit recreativ a expirat, ordinul de ministru nu a fost emis și, raportat la art. 2545 din Codul civil, nu mai există dreptul emitentului de a emite acest ordin, autoritatea emitentă fiind în culpă. De asemenea, Ordinul nr. 60/2017 nu mai are suport juridic, OUG 23/2008, în baza căruia a fost emis, fiind abrogată. În materie de pescuit, potrivit art. 3 și 4 ale Tratatului de funcționare al Uniunii Europene, pescuitul intră în politicile comune ale Uniunii și ale reglementărilor obligatorii ale acesteia, așa cum sunt ele prevăzute la art. 288 din TFUE, pe care România s-a obligat să le respecte potrivit art. 2 din Legea nr. 157/2005, prin care s-a ratificat Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, cât și prin prevederile art. 11 și 148 din Constituție. Vă informăm că în materie de pescuit există Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 2023/2842, intrat în vigoare la data de 9 ianuarie 2024, anterior adoptării Legii nr. 176/2024. Pe apele interioare, România a transpus în legislația națională directivele europene nr. 2000/60/EC și 92/43/EEC. Suntem, în atare situație, într-o contradicție legislativă. În România, pescuitul sportiv este recunoscut ca sport și este sub incidența Legii nr. 69/2000 privind educația fizică și sportul. Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să dați dispoziție structurilor din subordine cu privire la sancționarea ilicită a pescarilor sportivi, atâta timp cât aceștia sunt legitimați și autorizați de federație. Primiți salutările mele cordiale! PREȘEDINTE, Ștefan Popescu”, au transmis cei de la FRPS, pe Facebook.
Halucinant! România a ieșit campioană și vicecampioană mondială în sportul milionarilor, dar sportivii n-au încasat niciun ban. EXCLUSIV
România a ieșit campioană și vicecampioană mondială la cea de-a 16-a ediție a Campionatului Mondial de Pescuit la Răpitori cu momeli artificiale din barcă. Țara noastră a mers acolo cu două echipe și a terminat pe primele două poziții la competiția desfășurată în Estonia, pe lacul Vortsjarv. România a strâns 13 penalizări și 159.177 de puncte în noul sport al milionarilor, despre care a vorbit deschis într-un interviu pentru ProSport și Bogdan Herac, președintele Ligii Române de Spinning. Constantin Bogdănel Dirinea și Rizea Cristian Mihail au câștigat aurul, fiind urmați de compatrioții lor Pavel Calance și Vasile Jarda. Medalia de bronz a revenit perechii estoniene Enders Siim și Jaadla Janno. Din lotul României au mai făcut parte Vlad Dumitrescu – căpitan și Ciprian Hrișcă – delegat. Pescuitul din barcă la răpitori este un sport relativ nou și pentru România. Costurile de participare sunt destul de mari, ținând cont că, pe lângă obiectele pentru pescuit, ai nevoie și de o barcă de viteză, iar prețul uneia poate pleca de la 20.000 de euro și să depășească 100.000 de euro. De aceea, în România sunt foarte multe vedete care participă la Campionatul Național de Spinning – divizia barcă, printre acestea se numără fostul fotbalist Cristi Ciocoiu, Marius Urzică, Sorin Bontea, canoistul Cătălin Chirilă sau actorul Mihai Bobonete. Buget impresionant pentru participarea la Mondiale ProSport a stat de vorbă cu Bogdan Herac, președintele Ligii Române de Spinning, despre costurile unei participări la Campionatul Mondial, dar și despre câți bani au încasat sportivii români după ce au ieșit campioni și vicecampioni mondiali. „Ca să poți duce un an calendaristic până la final ai nevoie de un buget. Eu sunt venit de 8 luni la Ligă. Acești băieți n-au avut un buget foarte consistent din partea Ligii Române de Spinning. Au plecat pe cheltuiala lor. LRS a plătit niște taxe, în jur de 1.700 de euro pentru fiecare echipă. Au fost niște oameni inimoși din interiorul Ligii care i-au susținut, dar îți trebuie un buget între 20.000 – 40.000 de euro de echipă. Aici intră bărcile de închiriat sau barca cu care te duci acolo din România. A fost foarte greu, de-aia îi respect pe acești băieți. Este meritul 100% al lor, eu n-am avut nicio contribuție deocamdată anul acesta. În bugetul de mai sus intră închiriatul bărcilor sau transportul bărcii până acolo, cazare, masă, antrenamente. Fără antrenamente nu ai ce să cauți. Băieții trebuie să stea minimum 10-12 zile înainte de concurs. Băieții ăștia 4 care au câștigat sunt niște băieți care stau foarte multe ore pe apă. Gândiți-vă că zona un de au pescuit în Estonia este de 15 ori mai mare decât lacul Bicaz. Aici intră și mii de litri de benzină”, a declarat Bogdan Herac. „De la Mondial vii cu faimă, medalii și cu imnul care ți s-a cântat” Întrebat cu câți bani au venit acasă sportivii români care au câștigat aurul și argintul, Bogdan Herac a surprins: „Vii cu faimă. Cu niște medalii de aur. Avem acum ultima etapă la Aquamania, unde vom încerca să-i premiem pe băieți. Este ultima etapă a diviziei barcă, unde vom premia campionii naționali și mondiali. Campionii și vicecampionii mondiali nu au primit niciun ban din partea organizatorilor Campionatului Mondial. Cupă, medalie și diplomă. Și s-a cântat imnul, care contează foarte mult. Eu am trăit pe pielea mea și ți se face pielea de găină când ți se cântă imnul României”.