Chimicalele eterne: cum ne intră în corp, ce riscuri prezintă și cum reducem expunerea
Un simplu test de sânge realizat în cadrul unei investigații despre „chimicalele eterne” (PFAS) s-a transformat într-o descoperire tulburătoare: prezența ridicată a unor substanțe aproape imposibil de eliminat din organism. PFAS sunt un grup de mii de substanțe chimice sintetice extrem de persistente, care nu se descompun în mediul înconjurător și se acumulează treptat în organism. Datorită structurii lor foarte stabile, pot rămâne în sol, apă și sedimente timp de zeci sau chiar secole, fiind considerați unii dintre cei mai durabili poluanți moderni. Chimicalele care nu dispar Testele de sânge efectuate în cadrul investigației au scos la iveală o concentrație de 9,8 nanograme (ng/ml) de PFAS pe mililitru de sânge, aproape de cinci ori peste pragul considerat de risc de către specialiști. „Orice nivel peste 2 ng/ml aduce riscuri pentru sănătate”, a precizat dr. Sabine Donnai, medic în medicina preventivă, citată de BBC. Medicul a adăugat că „nu a întâlnit pe nimeni care să nu aibă cel puțin urme de PFAS în sânge”. PFAS, peste 10.000 de substanțe folosite în textile impermeabile, vase antiaderente, cosmetice, electronice sau echipamente medicale, „nu se descompun”. „Odată ce ajung în corpul nostru, rămân acolo și se acumulează treptat, până când încep să interfereze cu sistemele noastre”, a explicat Stephanie Metzger, consilier în politici publice la Societatea Regală de Chimie. PFAS se transmit bebelușilor înainte de naștere Cercetătorii au asociat unele PFAS cu diverse probleme de sănătate. Printre acestea se numără bolile tiroidei și afectarea fertilității. Anumite substanțe din această categorie au fost legate de cancer de rinichi și ficat. Există, de asemenea, dovezi că expunerea poate influența negativ dezvoltarea copiilor. Jurnalista BBC care s-a supus testelor pentru a realiza investigația a descoperit și un fapt tulburător: în timpul sarcinilor, corpul ei „a eliminat o parte din PFAS transferându-le bebelușilor”. „Nivelurile ar fi fost și mai mari înainte să rămâi însărcinată”, i-a transmis medicul specialist. Cum ajung aceste substanțe în viața de zi cu zi Sursele sunt mult mai diverse decât am crede. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară spune că cea mai mare expunere vine din alimentație, în special din pește, carne, ouă, fructe și produsele din fructe. Chiar și o simplă căpșună poate purta urme. PFAS sunt folosite în pesticide „ca să se lipească mai bine de fruct și să nu fie spălate de ploaie”, a dezvăluit profesorul David Megson de la Universitatea Metropolitană din Manchester, care se ocupă de analiza chimică a mediului. Vinul, printre cele mai contaminate În mod surprinzător, vinul poate fi una dintre sursele cele mai concentrate. „Concentrăm sute de struguri într-o singură sticlă. Pe măsură ce pesticidul se descompune, partea de PFAS rămâne în urmă”, spune Megson. Cu alte cuvinte, atunci când pesticidele folosite pe vița-de-vie se degradează, componentele lor care conțin PFAS nu dispar, ci ajung în produsul final. Poluanții de acasă În casă, expunerea la PFAS poate proveni din mai multe surse. Tigăile antiaderente zgâriate pot elibera astfel de compuși. Covoarele tratate pentru a fi rezistente la pete și hainele impermeabile pot conține, de asemenea, PFAS. Chiar și praful acumulat în locuință poate deveni un vector de expunere. Unele produse pentru copii etichetate ca fiind PFAS-free s-au dovedit a le conține, de fapt. Într-o altă investigație, BBC a găsit astfel de chimicale într-un produs de îmbrăcăminte pentru copii cumpărat de la un retailer britanic, dar provenind dintr-un lot vechi. „Dacă țesăturile care conțin PFAS intră în „contact prelungit cu pielea umană”, există posibilitatea ca substanțele chimice să fie absorbite prin piele, a explicat profesorul Stuart Harrad de la Universitatea din Birmingham, care a testat produsul. Ce putem face pentru a reduce expunerea Dr. Sabine Donnai spune că eliminarea completă a PFAS este „puțin probabilă”, dar nivelurile pot scădea în câțiva ani dacă luăm măsuri. Recomandările specialiștilor includ mai multe măsuri care pot ajuta la reducerea expunerii la aceste substanțe nedegradabile. Creșterea aportului de fibre „Este cea mai puternică dovadă de până acum”, spun medicii. Fibrele – din ovăz, orz, fasole, nuci, semințe sau suplimente – pot ajuta organismul să elimine o parte din PFAS. Folosirea unor surse sigure de apă „Când bem apă de la robinet, expunerea variază în funcție de zona în care locuim”, spune dr. Federica Amati, cercetător la Colegiul Imperial din Londra. Un filtru de apă – fie un ulcior, fie unul instalat la chiuvetă – poate reduce semnificativ nivelurile. Înlocuirea tigăilor antiaderente Orice vas antiaderent zgâriat ar trebui aruncat. „Tigăile din inox sau ceramică sunt mult mai sigure”, aexplicat dr. Amati. Evitarea textilelor tratate Hainele sau covoarele care poartă etichetele „impermeabil” sau „rezistent la pete” conțin PFAS, cu excepția cazului în care au o certificare fără PFAS. Se recomandă aspirarea zilnică, aerisirea locuinței și alegerea mereu a materialelor netratate. Atenție la cosmetice și produse de igienă Evitați orice ingredient care conține „fluoro” sau „PTFE”. Alegeți produse clar marcate ca fiind PFAS-free, spun medicii. O problemă a întregii lumi, cu soluții incomplete Uniunea Europeană analizează o interdicție totală asupra celor 10.000 de PFAS. În același timp, Marea Britanie studiază doar restricționarea unora dintre substanțe. Industria chimică susține că PFAS au „utilizări esențiale” și că „nu există încă înlocuitori siguri pentru toate”. Adevărul este că aceste chimicale au făcut produsele noastre mai rezistente și mai comode, dar cu un cost pe care abia acum începem să îl înțelegem și, mai grav, să îl contabilizăm. Țări care au limitat PFAS Mai multe țări au început deja să impună restricții asupra PFAS. Franța a interzis folosirea lor în cosmetice și textile, începând cu 2025. Danemarca nu mai permite PFAS în ambalajele alimentare încă din 2020. Norvegia a restricționat utilizarea unor compuși PFAS în produse de consum, iar Germania, Suedia și Olanda se numără printre statele care au propus o interdicție extinsă la nivelul întregii Uniuni Europene.
Mii de stupi din România au rămas fără albine din cauza pesticidelor folosite de agricultori, unele interzise în UE. Reacția Ministerului Agriculturii
Mii de stupi au rămas fără albine în toată țara din cauza pesticidelor folosite de agricultori. Potrivit Pro TV, statul român permite utilizarea unor substanțe periculoase, interzise de Uniunea Europeană de acum 7 ani. Ministerul Agriculturii recunoaște că dă astfel de derogări, dar spune că nu există în prezent pesticide alternative, mai ieftine și mai eficiente, care să combată anumiți dăunători, specifici țării noastre. Peste 30% din familiile de albine mor anual din cauza utilizării haotice a substanțelor cu care se tratează porumbul, floarea-soarelui și rapița. Federația Asociațiilor Apicole a făcut teste pe miere, faguri și ceară. Timp de trei ani, s-au analizat probe și s-au găsit diferite pesticide, peste limita admisă, în fagurii de miere. Analizele au fost făcute într-un laborator acreditat din Bulgaria. În Satu Mare, 4 apicultori au pierdut peste 200 de familii de albine. Fermierul care deține culturile de rapiță, aflate în apropierea stupinelor, ar fi stropit plantele înflorite cu o substanță care ar fi avut menționat pe etichetă: periculos pentru albine. Jumătate dintre ele ar fi murit intoxicate a doua zi după stropire. Celelalte ar fi avut aceeași soartă după ce au mâncat din mierea produsă, care conținea pesticide. „Acționează ca un drog pentru albine. Exact ca și un om beat. Nu se mai poate coordona, se bat, tremură. Nu mai este în stare să găsească drumul înapoi la stup, sau ajunge până la stup și moare acolo”, a precizat Constantin Dobrescu, vicepreședinte Asociației Apicultorilor. Substanța care a ucis albinele Poliția și procuratura din Satu Mare au deschis dosar penal pentru ucidere cu intenție a albinelor. S-au recoltat probe de către inspectorii veterinari și fitosanitari: din sol, din florile de rapiță și din albinele moarte. Analizele au arătat că cipermetrinul este substanța care ar fi ucis sutele de familii din lanul de rapiță. Conform legislației, planta înflorită nu ar mai trebui stropită. Dacă totuși este nevoie, agricultorul are obligația să anunțe primăria, cu cel puțin 48 de ore înainte de efectuarea tratamentelor. Apicultorii ar fi astfel informați că trebuie să-și mute stupii. Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală, aflat în subordinea ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor), care studiază bolile și cauzele ce produc moartea albinelor, confirmă, de asemenea, intoxicația cu cipermetrin. Cu toate acestea, dosarul a fost clasat. Procurorii au consemnat că albinele nu sunt animale și astfel nu ar intra sub protecția legii. Agenția Națională pentru Zootehnie ne-a dezvăluit că în întreaga țară au fost declarate, în ultimii 3 ani, peste 4.000 de stupine fără nicio familie de albine. Dar cifrele pe care vi le prezentăm sunt doar o mică parte. Majoritatea apicultorilor nu raportează mortalitatea pentru că pierd bani. APIA le decontează anual investiții în familii de albine și echipamente, cu condiția însă ca în fiecare stup să existe minimum 75 de familii. În prezent, există două tipuri de pesticide care pot provoca mortalitate în rândul albinelor: cele omologate, dar care uneori sunt folosite greșit de unii agricultori, și altele și mai periculoase, interzise încă de acum 7 ani de Uniunea Europeană. Este vorba despre cele din clasa neonicotinoidelor, pe care Uniunea le-a retras încă în 2018. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a demonstrat, printr-un amplu program de cercetare, că acestea ajung în miere. UE a descoperit urme de pesticide în 265 de probe, adică în 20 la sută din totalul analizat. Cu toate acestea, substanțele periculoase pot fi încă utilizate la noi, prin derogări aprobate de Ministerul Agriculturii. Oficialii români, singurii din Europa care încalcă regulamentul, susțin că fără ele nu ar putea fi combătut dăunătorul tanimecus. Cunoscut popular sub numele de „rătișoară”, acesta e specific zonei de sud-est a României. Reporter: „Dacă UE zice că nu ai voie și tu ca țară decizi că ai voie, e corect sau nu e corect?” „Nu așa se pune problema, chestiunea aceasta a acordării sau nu a derogarilor, cu toate că la nivel european au fost interzise, este o chestiune ce ține de politica națională iar aceste chestiuni sunt decise la vârful Ministerului Agriculturii”, a explicat Romeo Soldea, director la Autoritatea Fitosanitară. ANSVSA și Institutul pentru Diagnostic și Sănătate Animală au confirmat pentru Inspectorul Pro că, în ultimii 5 ani, au existat analize de laborator care dovedesc că albinele s-au intoxicat atât cu pesticide omologate, cât și cu neonicotinoide. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV
Cum ne pot pune sănătatea în pericol roșiile cu pesticide
Pericol imens pe tarabele din piață privind legumele cu pesticide! Potrivit Observator News, cel mai mare pericol îl reprezintă roșiile românești. Antena 1 a făcut un experiment prin care jurnaliștii au testat mai multe varietăți de roșii românești cumpărate din nouă piețe. Pesticide găsite în roșii O singură probă a trecut testul. Restul roșiilor erau pline de pesticide periculoase care pot duce la boli cronice extrem de grave, inclusiv cancer. Aparent apetisante și gustoase, costă între 10 și 35 lei kilogramul. În urma testelor de la laborator, s-au găsit pesticide peste cantitatea admisă de normele europene. Mulți producători exagerează cu pesticidele de teama că dăunătorii le-ar putea compromite recoltele în totalitate. Acetamiprid și ciprodinil: Efecte grave Din 9 probe, 8 erau pline de pesticide toxice, precum acetamiprid și ciprodinil care afectează organele interne. Acetamipridul poate provoca amețeli, dureri de cap, iar ciprodinil poate să dăuneze funcțiilor renale și digestive. Pesticidele pot provoca diferite tipuri de cancer: mamar, testicular, pot provoca infertilitate și dureri și spasme. Pătrunjelul și mărarul pică testele Autoritatea Naţională FitoSanitară a analizat peste 2.000 de probe în cele două laboratoare din toată țara, din care numai 15 probe de roșii au avut depășiri ale limitelor maxime admise pentru reziduuri de pesticide. De asemenea, s-au înregistrat: 8 probe de salată verde 2 fasole verde 2 leuștean 1 mărar 1 spanac 1 căpșune Încă de anul trecut, pătrunjelul și mărarul tot pică testele. Fermierii, pentru a avea producție agricolă performantă și profitabilă, trebuie să folosească pesticide. Conform legilor, pot folosi doar produse omologate. Trebuie să respecte indicațiile de pe etichete și numărul de doze. Citește și: Un renumit supermarket va vinde exclusiv ROȘII românești. 100 de producători locali vor asigura marfa Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Cocktail toxic. Aproape 200 de pesticide descoperite în praful din locuințele europene
Cercetarea, cea mai vastă de acest tip făcută până în prezent, a analizat probe de praf colectate în 2021 din locuințe din zece țări europene. Rezultatele preliminare arată că peste 40% dintre pesticidele identificate sunt asociate cu efecte extrem de toxice, inclusiv cancer și perturbări ale sistemului hormonal uman, conform The Guardian. Numărul pesticidelor detectate în fiecare locuință a variat între 25 și 121, cu concentrații semnificativ mai ridicate în casele fermierilor. Deși nivelurile individuale ale acestor substanțe erau reduse, „cocktailul toxic” format din zeci de substanțe chimice diferite ar putea avea un impact devastator asupra sănătății. Ce arată studiile epidemiologice „Avem numeroase studii epidemiologice care demonstrează că diverse boli sunt asociate cu amestecuri de pesticide”, a explicat profesorul Paul Scheepers de la Institutul Radboud pentru Științe Biologice și de Mediu. Un aspect îngrijorător al studiului este descoperirea persistenței DDT-ului în mediu, deși acest pesticid a fost interzis în unele țări încă din 1972. Acest fapt subliniază caracterul persistent al anumitor substanțe chimice, care continuă să circule în mediu și să se acumuleze în lanțul alimentar decenii după interzicerea lor. „Produse precum DDT, interzise de mult timp, sunt atât de persistente încât se acumulează în mediu și circulă constant. Acum avem aceeași problemă cu substanțele perfluoroalchilate (PFAS)”, a adăugat Scheepers, referindu-se la așa-numitele „substanțe chimice eterne” care nu se degradează în mediu. Cercetătorii explică multiple surse de contaminare a locuințelor: încălțămintea care transportă reziduuri din exterior, animalele de companie care colectează contaminanți, produsele de consum și tratamentele împotriva puricilor și căpușelor pentru animale. Studiul evidențiază necesitatea ca autoritățile de reglementare să evalueze riscurile prezentate de pesticide nu doar individual, ci și atunci când acestea interacționează cu alte substanțe chimice, inclusiv cu cele deja prezente în mediu. Abordarea ar trebui aplicată atât substanțelor deja utilizate, cât și celor care urmează să fie aprobate. Cercetătorii sugerează că evaluările de risc pentru pesticidele mai noi ar trebui să ia în considerare și posibilele interacțiuni cu substanțele mai vechi, precum DDT, care persistă în mediu în ciuda interzicerii lor de decenii.
Un cocktail toxic în praful din casele europenilor: aproape 200 de pesticide, vinovate inclusiv de cancer
Cercetătorii olandezi au analizat praful dintr-un eșantion de locuințe ale mai multor țări europene și au descoperit aproape 200 de pesticide în particulele examinate. Peste 40% dintre pesticidele identificate în praful din case au fost asociate cu efecte toxice grave, precum apariția cancerului și dereglări ale sistemului hormonal la oameni. Profesorul Paul Scheepers, de la Institutul Radboud pentru Științe Biologice și de Mediu, a precizat că: „Avem multe studii epidemiologice care arată că bolile sunt asociate cu expunerea la amestecurile de pesticide.” El a explicat că aceste substanțe ajung în locuințe prin încălțămintea purtată în exterior, dar și prin intremediul animalelor de companie: „Dacă nu ne descălțăm la intrare, aducem în interior o cantitate mare de praf contaminat. De asemenea, animalele de casă pot fi o sursă”, a subliniat Scheepers, care a adăugat că alte surse importante sunt produsele de uz casnic care conțin pesticide, dar și tratamentele antiparazitare pentru purici și căpușe folosite pentru prietenii necuvântători. DTT-ul, interzis de peste 50 de ani, încă rezistă acolo unde a fost folosit Studiul Institutului olandez a constatat că DDT-ul a rămas în mediul înconjurător, în ciuda interzicerii acestuia în anumite țări încă din 1972: „Produse precum DDT-ul, care au fost interzise de mult timp, sunt atât de persistente încât se acumulează în mediu și circulă constant… Acum avem și problema cu PFAS, care este o repetare identică a fenomenului DTT.” PFAS sunt substanțe chimice sintetice cunoscute sub denumirea de „chimicale eterne”, deoarece nu se descompun în mediu. Ele sunt folosite într-o gamă largă de produse de consum și procese industriale, iar unele dintre acestea au fost legate de boli grave atât la oameni, cât și la animale, inclusiv de cancer. Riscurile substanțelor chimice trebuie evaluate și în combinații, nu doar individual Printre produsele care conțin PFAS se numără teflonul, produsele chimice care asigură impermeabilitatea, cosmeticele, produsele de protecție pentru mobilă și covoare, spuma de stingere a incendiilor, unele ambalaje de alimente (cutii de pizza, ambalaje pentru fast food). Oamenii de știință afirmă că autoritățile trebuie să ia în considerare aceste „cocktail-uri toxice” de substanțe chimice atunci când reglementează sau interzic utilizarea pesticidelor. Potrivit acestora, este important ca riscurile prezentate de pesticidele care reacționează cu alte chimicale să fie evaluate nu doar individual, ci și în combinație. Iar acest lucru ar trebui să se aplice atât substanțelor care se află în uz, cât și celor care urmează să fie aprobate.