Economistul AUR acuză Guvernul Bolojan că vrea să le ia românilor 85% din pensia câștigată corect
AUR nu se ferește să își spună părerea despre reformele lui Ilie Bolojan. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, îl critică pe premier și spune că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect”. Acesta a calculat cât ar insemna asta dintr-o pensie medie de 3097 de lei. Economistul AUR, Petrișor Peiu, spune că Guvernul condus de Ilie Bolojan și Nicușor Dan ar plănui să comită „un furt în formă continuată” prin limitarea la doar 15% a pensiei acordate oamenilor care continuă să lucreze după vârsta de pensionare. Liderul senatorilor AUR acuză Executivul că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect” pentru a cumpăra armament, doze inutile de vaccin. „Suntem, oameni buni, în fața unui caz banal de furt: guvernul vrea să îi fure amărâtului de pensionar 85% din suma care i se cuvine. Și uite așa vor avea bani Dan și Bolojan să plătească cinci vicepremieri, să plătească armament de zeci de miliarde de euro, să cumpere milioane de doze inutile de vaccin și să umfle cât se poate de mult facturile plătite firmelor de casă”, spune Petrișor Peiu. De asemenea, liderul senatorilor AUR acuză PSD că, precocuparea pentru nevoile pensionarilor români în cadrul congreselor este, de fapt, un prilej pentru a le mai stustrage niște bani din pensii. Peiu mai spune că 2877 de lei sunt furați din buzunarele pensionarilor pentru ca Sorin Grindeanu să-și plătească elicopterul cu care se deplasează la petrecerile organizate de Nordis. „Propunerea asta ticăloasă mai arată și ipocrizia principalului partid al guvernării, PSD, care se izmenește prin congrese că ar fi aplecat spre nevoile poporului, dar abia așteaptă câte un prilej ca ăsta să bage adânc mâinile în buzunarele aceluiași popor. 2877 de lei vrea să fure guvernul PSD din buzunarele fiecărui pensionar din această țară. Pentru a putea Grindeanu să își plătească elicopterul cu care se deplasează la sindrofiile Nordis, probabil”, adaugă liderul senatorilor AUR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Acord în coaliție pe reforma pensiilor magistraților: 70% din salariu și 15 ani perioada de tranziție – SURSE
Alegeri pentru Primăria București. Petrișor Peiu nu exclude susținerea Ancăi Alexandrescu
Alianţa pentru Unirea Românilor urmează să decidă, la începutul săptămânii viitoare, cine va fi candidatul partidului la Primăria Capitalei. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, afirmă că formațiunea așteaptă rezultatele unui sondaj intern și nu exclude susținerea Ancăi Alexandrescu. Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat că partidul urmează să stabilească, la începutul săptămânii viitoare, candidatul pentru Primăria Municipiului București, decizia urmând să fie luată în forurile de conducere ale formațiunii, conform statutului. „El va fi stabilit conform statutului partidului, în forurile de conducere. În măsura în care se clarifică peisajul candidaților, vom fi și noi gata să venim să vă prezentăm punctul de vedere. Avem un sondaj în derulare, așteptăm primele date la sfârșitul acestei săptămâni și, în funcție de acestea, se va lua o decizie”, a spus Petrișor Peiu. Foto: Facebook / Anca Alexandrescu Întrebat dacă AUR ar putea să o susţină pe Anca Alexandrescu, senatorul Petrişor Peiu a precizat: „Sigur că e posibil. În principiu, dânsa ocupă un culoar foarte apropiat de al nostru. În principiu, susţinem ideea ca toată opoziţia să aibă un candidat unic care poată să beneficieze de cumulul voturilor. Asta nu înseamnă că putem să acceptăm orice condiţie pusă de ştiu eu ce grupare care se revendică a fi de opoziţie. Dacă dânsa anunţă ferm, gata, am intrat în campanie electorală, e un element care ne poate ajuta să ne clarificăm. La fel dacă anunţă că nu. A lăsat de înţeles. Dacă anunţă ferm, gata, de azi sunt în campanie electorală sau de azi vă anunţ că am candidat, ne ajută să luăm o decizie, sigur”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Se complică lupta pentru Primăria Capitalei. Realizatoarea TV Anca Alexandrescu tocmai și-a anunțat candidatura: “99% candidez”. Cine o va susține Andrei Caramitru a luat-o la țintă pe Anca Alexandrescu și o amenință cu dezvăluiri: o să spun TOT! Ce l-a scos din sărite
Liderul senatorilor AUR avertizează că datoria României atinge un nou record negativ: statul va împrumuta 259 de miliarde de lei în 2025
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, avertizează că România se confruntă cu un nou record negativ în ceea ce privește împrumuturile de stat. Potrivit acestuia, necesarul de finanțare pentru anul 2025 a crescut de la 232 de miliarde de lei la 259 de miliarde de lei, ca urmare a rectificării bugetare prin care deficitul bugetar este majorat de la 7% din PIB (135 de miliarde de lei) la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 de miliarde de lei. „Suma totală de 259 de miliarde de lei reprezintă combinația dintre deficitul bugetar de anul acesta — 159 de miliarde de lei pe cash — și încă 100 de miliarde de lei datorie veche, care nu poate fi rambursată și este rostogolită prin noi împrumuturi”, explică senatorul AUR. Până în prezent, guvernul a contractat deja 213 miliarde de lei, urmând să mai împrumute încă 46 de miliarde până la sfârșitul anului. Cea mai mare problemă o reprezintă însă dobânzile tot mai ridicate la care statul reușește să se împrumute. „Datoria publică se va dubla în următorii 10 ani” În această săptămână, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale: 2 miliarde de euro pe 7 ani, 1 miliard de euro pe 12 ani și 1 miliard de euro pe 20 de ani. Costurile de împrumut sunt ridicate: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani și 6,64% pentru cele pe 20 de ani. În plan intern, statul se împrumută și de la populație, prin titlurile Fidelis. Dobânzile oferite cetățenilor sunt de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani. În același timp, pe piața bancară, statul plătește 7,39% dobândă pentru titlurile cu scadență la 7 ani și 7,45% pentru cele la 10 ani. „Doar din efectul dobânzilor actuale, datoria publică a României se va dubla în următorii 10 ani”, avertizează Peiu. Acesta adaugă că, pe lângă costul dobânzilor, statul suportă un efect suplimentar de bază de 10-15 miliarde de lei anual, echivalent cu o creștere cu un punct procentual a costurilor de finanțare. La 30 iunie 2025, datoria publică a României a ajuns la 1.041 de miliarde de lei. Dacă ritmul actual al împrumuturilor și al dobânzilor se menține, avertizează senatorul AUR, datoria publică s-ar putea dubla până în anul 2034.
Petrișor Peiu (AUR): Oricât de mult ar crește veniturile, statul își crește cheltuielile și mai mult
Petrișor Peiu susține că măsurile ordonanței-trenuleț nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și creșterea taxelor nu își dovedesc eficiența, lovind sectoarele vitale ale economiei. Peiu: Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB „Oricât de mult ar crește veniturile, statul reușește să-și crească cheltuielile și mai mult. Inflația anul acesta, după luna august, este mai mult decât dublă față de cea care a fost prognozată. Statul a avut și are, acum, venituri suplimentare de 2% din PIB ca urmare a eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, ca urmare a reducerii plafonului pentru încadrarea la plata impozitului pe cifra de afaceri, la microîntreprinderi și ca urmare a creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote TVA decât cele care erau aplicate. (…) Anul acesta ar fi trebuit să avem o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea avem fix aceeași pondere a deficitului bugetar după șapte luni, ca și anul trecut, și avem în termeni nominali 5 miliarde de lei în plus la deficitul bugetar”, afirmă Petrișor Peiu. Înghețarea anvelopei salariale, soluție ratată Senatorul AUR susține că această situație este cauzată de neaplicarea înghețării anvelopei salariale din sectorul public care ar fi redus deficitul bugetar: „Guvernul nu a înghețat anvelopa salarială din sectorul public. Această măsură simplă ar fi putut să rezolve o mare parte din deficitul bugetar, înghețarea anvelopei salariale conform legii.” Peiu spune că Guvernul Bolojan tergiversează rectificarea bugetară întrucât ar expune public situația actuală. „Guvernul evită rectificarea bugetară, pentru că rectificarea bugetară ar însemna să vină cu poza actuală. Și în consecință, nivelurile de dobândă la care se împrumută România sunt cu 0,75 de puncte mai mari decât erau anul trecut”, a mai spus liderul senatorilor AUR. Senatorul AUR a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare în momentul aprobării legii bugetului pe anul 2025 nu au fost respectate. „PIB-ul pe primul trimestru este 48% din ce a fost programat, atenție, în condițiile unei rate a inflației duble. Creșterea economică nici gând să ajungă la 2,5%. Deocamdată, după primul trimestru, este 1,4% pe date oficiale și prognoza de creștere economică scade. Rata inflației de la începutul anului a fost de 8,1%. De la începutul anului, atenție, nu anualizată, rata anuală anualizată a inflației 9,9%”, a afirmat senatorul AUR. Cheltuieli în creștere Peiu a explicat că în ciuda faptului că veniturile la bugetul general consolidat au crescut cu 39 de miliarde de lei, cea mai mare contribuție de aproximativ 12 miliarde de lei provenind de la încasările CAS și CASA, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei. „De unde vin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus cheltuială cu dobânda. 18,8 miliarde de lei în plus asistență socială, 7,3 miliarde de lei în plus cheltuieli cu personalul. Asta este la șapte luni. Dacă ne ducem pe tot anul, vom avea cheltuieli cu personalul 12-13 miliarde de lei în plus față de anul trecut, la care se adaugă cei 32 de miliarde de lei cu care au crescut anul trecut cheltuielile cu personalul, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Și avem 2,4% din PIB numai din creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul”, a adăugat Petrișor Peiu. Liderul grupului de la Senat a atras atenția că ministrul de finanțe nu a specificat cu exactitate care va fi noua țintă a deficitului: „Ministrul de Finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit, peste 8% din PIB, dar asta poate să însemne și 8,99%, nu a specificat.” Datoria publică crește mai rapid decât deficitul Petrișor Peiu a explicat că prognoza FMI de creștere economică cu 1% este foarte puțin probabilă, iar datoria publică crește într-un ritm mai alert decât deficitul bugetar din cauză că România plătește dobânzi foarte ridicate. „Refinanțarea ne costă foarte scump, pentru că datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. Datoria publică crește mai rapid decât crește deficitul bugetar. De ce se întâmplă asta? Pentru că în fiecare săptămână România plătește rate scadente, luate pe o dobândă de 2-3% și le plătește împrumutându-se cu o dobândă de peste 7%, 7,4-7,5%. Deficitul bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni, dar doar pe primele 5 luni am deficitul bugetar 70 de miliarde de lei. Și cu 10-15 miliarde de lei crește deficitul bugetar în fiecare lună. Deci, deficitul bugetar crește mult mai încet decât crește datoria publică”, a spus senatorul. Liderul grupului AUR de la Senat a adăugat că Guvernul trebuia să respecte legea 69 din 16 aprilie 2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetare, invocând articolul 13, pentru ca deficitul bugetar să fi fost astăzi redus. „Dacă anul trecut Guvernul aplica legea responsabilității fiscal-bugetare, practic am fi avut anul trecut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai puțin, anul acest am fi avut un deficit cu 44-45 de miliarde de lei mai puțin din însumarea cheltuielilor cu personalul crescut de anul trecut și anul acela. Dacă aplicam legea și înghețam cheltuielile bugetare, nu dădeam pe nimeni afară, nu închideam niciun șantier, nu creșteam normele profesorilor, nu făceam nimic, aveam un deficit bugetar cu 2% din PIB mai mic, asta dacă nu punem și veniturile suplimentare ca urmare a creșterilor de impozite”, încheie Peiu.
Ședința Parlamentului a început / Ilie Bolojan: Reduceri de posturi și de salarii la ANRE, ASF şi ANCOM
Bolojan: Unul dintre obiectivele mandatului – să punem ordine în finanțele țării Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și a legislației neclare sau ineficiente, spune Ilie Bolojan, în ședința Parlamentului în care și-a asumat angajarea Executivului pe proiectul de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresarea resurselor publice. „Unul dintre obiectivele pe care le-am anunțat la preluarea mandatului a fost acela de a pune ordine în finanțele țării noastre. Deficitul bugetar mare pe care îl avem este și rezultatul dezordinii din finanțe și a legislației neclare sau ineficiente. Acestea au lăsat porți deschise pentru neplata de taxe și impozite. Angajăm azi răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru un proiect de reformă fiscală care corectează multe neajunsuri. Măsurile pe care le avem în vedere vor scoate la lumină firmele fantoma. Vrem să avem un mediu în care antreprenorii corecti sunt respectați. Este scandalos să existe zeci de firme cu sediul social în același apartament care sunt folosite de paravan pentru artificii financiare. Avem peste 460.000 de firme inactive, iar o treime din trei au datorii la stat de peste 3,5 miliarde lei”, spune Ilie Bolojan. Premierul Ilie Bolojan a prezentat luni seara, în Parlament, proiectul care vizează reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară: ANRE, ASF şi ANCOM. „Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe, cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicație. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realitățile economice din această țară”, a spus premierul. Bolojan: Salariile și investițiile nu s-au reflectat în calitatea serviciilor medicale Creșterea salariilor în ultimii ani și investițiile făcute în Sănătate nu s-au reflectat în calitatea serviciilor medicale, a declarat premierul Ilie Bolojan la asumarea răspunderii pe reforma în acest domeniu. „Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar în acest timp, problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut de mult”, a spus șeful Guvernului. Ilie Bolojan: Trebuie să trecem la acţiune. Avem nevoie de reforme radicale pentru un stat corect „Nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acţiune pentru a corecta nedreptăţile şi a face curăţenie”, spune premierul Ilie Bolojan în plenul reunit al Parlamentului în timpul căruia îşi asumă răspungerea pe cinci proiecte de lege. Premierul Ilie Bolojan a declarat în faţa Parlamentului, că pachetul de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar şi recâştigarea încrederii internaţionale reprezintă începutul „reaşezării statului român pe baze de corectitudine şi respect faţă de cetăţeni”. Bolojan a amintit că primul set de măsuri, adoptat în urmă cu o lună şi jumătate, a fost unul „nepopular, dar necesar”, subliniind că România plăteşte astăzi „preţul anilor de cheltuieli excesive şi investiţii pornite fără acoperire financiară”. Bolojan, despre reforma pensiilor magistraților: Nu este o lege împotriva magistraților Nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție, a spus luni premierul Ilie Bolojan la asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind reforma pensiilor magistraților. El spune că, până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, iar acum procentul a fost plafonat la 70% din venitul net pe ultima lună: „Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie conform normelor internaționale sau Constituției”. Grindeanu, referitor la coaliție „Noi am venit în această coaliție să facem lucruri bune. Uitați-vă la contribuția pe care PSD a avut-o la acest pachet, pensia magistraților, pachetul pe sănătate etc au la bază munca depusă de reprezentanți PSD. Am luat parte la acest proces, vrem să facem parte în continuare”, a declarat Grindeanu. Măsurile acceptate Bolojan nu a acceptat propunerea PSD de eliminare a CASS pentru categoriile vulnerabile, spune Grindeanu. „Nu au fost acceptate eliminarea CASS pt veterani invalizi, deținuți politici, indemnizația pt mame, pt călugări. Astea sunt lucruri care nu au impact major, sunt lucruri care țin de dreptate.” Creșterea impozitului pe cripto de la 10 la 16% a fost acceptată. Grindeanu: A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1% Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, după ședința coaliției, că amendamentul privind păstrarea impozitului de 1% pentru multinaționale a fost acceptat, subliniind că această prevedere nu trebuia eliminată din Codul fiscal. „A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1%, ăsta este un lucru stabilit. Acest amendament a fost acceptat, ceea ce este un lucru bun, nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Cod”, spune Sorin Grindeanu. UPDATE Ora 14.33. Ședința de Guvern va începe la ora 16.30, a anunțat Biroul de presă al Executivului. Ilie Bolojan: Proiectele care nu intră în PNRR să fie mutate pe viitorul program european, pe fondurile de coeziune Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat că proiectele care nu mai pot face parte din PNRR trebuie mutate pe viitorul program de finanţare european, folosind fondurile de coeziune. În situația de mutare se află unele spitale şi lucrările la autostrăzi şi drumuri expres. Ilie Bolojan a spus, luni, în cadrul ședinței Biroului Executiv al PNL, la care a participat şi preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, că discuţia dintre aceștia s-a concentrat pe două componente, una legată de agenda europeană şi alta de politică internă. Ilie Bolojan caută un acord cu Comisia Europeană pentru măsuri de reducere a deficitului bugetar care să fie „suportabile” social Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că vrea un acord cu Comisia Europeană astfel încât măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar să fie „suportabile” din punct de vedere social. Premierul țării a spus, într-o declarație
Guvernul își asumă răspunderea pe noul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului / Ședința Parlamentului are loc astăzi la ora 19.00 / Conținutul proiectelor de lege
Grindeanu: A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1% Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, după ședința coaliției, că amendamentul privind păstrarea impozitului de 1% pentru multinaționale a fost acceptat, subliniind că această prevedere nu trebuia eliminată din Codul fiscal. „A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1%, ăsta este un lucru stabilit. Acest amendament a fost acceptat, ceea ce este un lucru bun, nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Cod”, spune Sorin Grindeanu. UPDATE Ora 14.33. Ședința de Guvern va începe la ora 16.30, a anunțat Biroul de presă al Executivului. Ilie Bolojan: Proiectele care nu intră în PNRR să fie mutate pe viitorul program european, pe fondurile de coeziune Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat că proiectele care nu mai pot face parte din PNRR trebuie mutate pe viitorul program de finanţare european, folosind fondurile de coeziune. În situația de mutare se află unele spitale şi lucrările la autostrăzi şi drumuri expres. Ilie Bolojan a spus, luni, în cadrul ședinței Biroului Executiv al PNL, la care a participat şi preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, că discuţia dintre aceștia s-a concentrat pe două componente, una legată de agenda europeană şi alta de politică internă. Ilie Bolojan caută un acord cu Comisia Europeană pentru măsuri de reducere a deficitului bugetar care să fie „suportabile” social Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că vrea un acord cu Comisia Europeană astfel încât măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar să fie „suportabile” din punct de vedere social. Premierul țării a spus, într-o declarație comună cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, care se află în acest moment într-o vizită în România, că speră ca, „prin dialogul cu Comisia Europeană, cu comisarul responsabil pe domeniu, să putem avea un acord cu Comisia în așa fel ca măsurile pe care le luăm să fie suportabile social și să ducă la corectarea deficitului”. Bolojan a amenințat cu demisia dacă liderii coaliției nu îi aprobă reforma administrației locale Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru g4media.ro. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală. Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru G4Media. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală care să ducă la concedierea a minimum 17.000 de funcționari din ceea ce el consideră un aparat prea stufos. În replică, PSD, UDMR și minoritățile au cerut o analiză mai detaliată a măsurilor. AUR pregătește patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că partidul AUR intenționează să înainteze patru moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, aceste moțiuni vizează patru dintre cele cinci proiecte legislative pentru care executivul își asumă răspunderea în fața Parlamentului. Singurul proiect care nu va fi contestat este cel referitor la pensiile magistraților. UPDATE Coaliția se reunește luni, de la ora 12.00, pentru a discuta amendamentele pe care parlamentarii le vor depune la pachetul de legi asumat de Executiv. La ora 16.00 este prevăzută o ședință de Guvern, unde vor fi adoptate amendamentele convenite. Pachetul include cinci domenii: pensiile magistraților, sănătatea, companiile de stat, instituțiile autofinanțate (ASF, ANCOM și ANRE) și partea de fiscalitate-insolvență. Potrivit procedurii, diseară, la plenul comun, președintele de ședință va deschide prima ședință, după adoptarea ordinii de zi, va da cuvântul premierului Bolojan, care își va rosti discursul de angajare a răspunderii. Urmează declarațiilor politice, potrivit timpilor alocați. Apoi, președintele va încheia ședința și va deschide alta, care se va desfășura în același fel. Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru angajarea răspunderii Guvernului este programată luni, 1 septembrie, de la ora 19:00. Val de amendamente pe pachetele de măsuri PSD şi USR au depus o serie de amendamente la cele cinci pachete de reformă, care intră la analiză într-o şedinţă a coaliţiei. PSD cere obligarea refugiaţilor ucraineni la plata contribuţiilor către stat. PSD şi USR au depus o serie de amendamente la cele cinci pachete de reformă, care intră la analiză într-o şedinţă a coaliţiei. PSD cere obligarea refugiaţilor ucraineni la plata contribuţiilor către stat iar USR propune ca şefii instituţiilor autonome să beneficieze de bonsuri, după ce coboară deficitul sub 3% Unul dintre amendamentele propuse de PSD se referă la reintroducerea impozitului de 1% a companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane (IMCA). Asta după ce forma adoptată de Executiv prevedea eliminarea lui. „Impozitul minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor care au cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro este o formă de protecţie a veniturilor fiscale, astfel încât statul să încaseze din impozitul pe profit nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri a acestora. În actualul context fiscal-bugetar considerăm inoportună renunţarea la venituri fiscale certe, care au un impact de 1,2 miliarde lei. Mai mult decât atât, abordarea de a abroga acest impozit, în contextul în care taxele şi impozitele pe companiile mici sau pe populaţie cresc, creează o discriminare fiscală, îndepărtându-se de la principiul echităţii fiscale. În acest sens, propunem eliminarea prevederii privind abrogarea IMCA”, se arată în amendamentul PSD. De asemenea, social-democraţii propun ca refugiaţii ucraineni, migranţii şi apatrizii să fie obligaţi la plata impozitului, pentru sumele acordate de statul român. Astfel, potrivit documentului, PSD cere ca, la categoria „plătitori de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale”, să fie introduşi „refugiaţii ucraineni, migranţii şi apatrizii pentru toate sumele acordate de statul român”. În plus, PSD vrea scutirea de la plata contribuţiei de sănătate a mai multor categorii de persoane, cum ar fi: părinţii aflaţi în concediu de creştere a copilului, personalului monahal şi obligarea la plata impozitului a refugiaţilor ucraineni, migranţilor şi apatrizilor, pentru sumele acordate de statul român. Alte amendamente ale PSD
Incapacitatea Guvernului Bolojan ne costă 15 miliarde de lei pe an, acuză senatorul AUR Petrișor Peiu
Senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat vineri că neîndeplinirea promisiunilor fiscale de către Guvernul Bolojan afectează grav bugetul de stat, România fiind nevoită să suporte costuri suplimentare de aproximativ 15 miliarde de lei anual. „De două luni, miniștrii lui Bolojan ne amenință cu un mare pachet, așa-numitul Pachet II, de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. Acum, Pachetul II s-a transformat, în manieră balcanică, în 6 pachețele mai mici, dintre care unul singur are legătură cu situația bugetară. Dar și acela, în sens invers, pentru că multinaționalele sunt scutite de impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri”, a spus Peiu. Acesta a arătat că deficitul bugetar după primele șapte luni a ajuns la 76 de miliarde de lei, cu 5 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, depășind pragul de 4% din PIB. Potrivit lui Peiu, lipsa de acțiune a Guvernului a afectat și încrederea investitorilor. „Astăzi, dobânda plătită de România pentru împrumuturi pe 10 ani este la 7,51%. Acum o lună era 7,25%, acum șase luni 7,45%, iar acum un an 6,7%. Diferența de un punct procentual în plus ne costă cam 15 miliarde de lei pe an”, a subliniat senatorul AUR
AUR, proiect legislativ care vine în sprijinul gospodăriilor afectate de inundațiile din Broșteni
„La începutul noii sesiuni parlamentare, parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor vor depune un proiect de lege de rectificare bugetară prin care se alocă 300 de milioane de lei pentru reconstruirea infrastructurii și a locuințelor afectate din zona Broșteni”, spune liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. El precizează că, din această sumă, 200 de milioane de lei vor fi acordate sub formă de granturi, iar 100 de milioane vor fi acordate ca împrumuturi, garantate de stat, prin CEC Bank. „Granturile vor fi susținute prin realocarea fondurilor din programul Anghel Saligny, care a fost folosit în ultimii ani mai degrabă ca instrument politic al puterii decât ca pârghie reală de dezvoltare. O parte din aceste sume vor fi redirecționate și către suplimentarea bugetului Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL), în vederea reconstruirii locuințelor distruse. Împrumuturile în valoare de 100 de milioane de lei se vor acorda prin CEC, cu garanția statului român, astfel încât oamenii și firmele din zonă să poată accesa resursele necesare pentru reconstrucție și relansare economică. Acest proiect este o propunere concretă și imediată, care oferă soluții reale, nu vorbe goale sau promisiuni electorale. Odată depus în Parlament, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR va fi pusă în fața unei alegeri clare: susține sau nu reconstrucția unei comunități românești lovite de dezastru? Se va vedea, în votul final, cine vorbește și cine face. Cine apără România și cine o abandonează”, încheie Peiu.
Peiu (AUR) propune o alternativă matură și echilibrată la ajutorul financiar acordat R. Moldova
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, anunță că la începutul sesiunii parlamentare din septembrie, va înregistra un proiect de lege privind înființarînființarea Fondului Moldova: „O alternativă matură și echilibrată la ajutorul financiar acordat Republicii Moldova”. „Vom viza, practic, înlocuirea ajutorului financiar acordat de România Republicii Moldova cu un fond de investiții – un instrument mult mai matur și mai echilibrat”, a declarat Petrișor Peiu. Potrivit inițiativei legislative, Fondul Moldova va fi înființat de Ministerul Finanțelor de la București, cu un capital social inițial de 250 milioane de euro (1,25 miliarde de lei), împărțit în 25 de milioane de acțiuni cu o valoare nominală de 10 euro/acțiune. Fondul va fi listat la Bursa de Valori București, urmând să emită încă 25 de milioane de acțiuni într-o ofertă publică inițială (IPO), deschisă investitorilor privați. Ulterior, în fiecare an, se vor emite câte 10 milioane de acțiuni suplimentare, pentru a sprijini capitalizarea continuă a fondului. Fondul Moldova va funcționa ca un fond de investiții deschis, administrat de un Consiliu de Supraveghere format din 11 persoane, alese de acționari prin procedura de vot cumulativ. În primii trei ani, președintele fondului va fi un reprezentant al Ministerului Finanțelor, asigurând astfel garanții privind buna administrare. Investițiile Fondului vor fi direcționate preponderent către active din Republica Moldova, în special acțiuni și obligațiuni ale companiilor, dar și în alte tipuri de active. Investițiile în obligațiuni emise de statul moldovean sau de unități administrativ-teritoriale vor fi limitate la 30% din activul net. Dividendele obținute vor fi distribuite anual conform legislației române, însă în primii cinci ani, acestea vor fi convertite automat în acțiuni noi, contribuind astfel la consolidarea fondului.
Peiu (AUR): România a fost vândută pe datorie.Toți au știut, toți au tăcut, toți trebuie să răspundă
„Ne aflăm în fața unui caz de complicitate politică în formă continuată, care a dus la o catastrofă economică. Ciolacu, Ciucă, Iohannis – toți acești oameni, aflați în fruntea statului în 2024, au fost avertizați oficial, în scris, de apariția unei găuri bugetare uriașe. Au fost șase informări, toate cu un conținut clar: economia României deraiază. Și ce-au făcut? Au tăcut. Mai mult decât atât: au mințit, au împărțit pomeni electorale, au lansat proiecte fără nicio acoperire bugetară, doar ca să-și securizeze pozițiile politice. Au băgat România în deficit excesiv, cu premeditare. Este o fraudă politică, economică și morală”, afirmă Petrișor Peiu. El mai spune că bugetul pe 2024 a fost „o ficțiune scrisă pentru campanie”. „Au vândut minciuni ambalate în promisiuni. Și acum nota de plată vine la românii cinstiți: scumpiri, taxe mai mari, investiții blocate, tăieri în sistemul public. Toți trebuie să răspundă. Nu există „nu mai sunt în funcție”, „am fost plecat”, „n-am știut”. Au știut. Au semnat. Au participat. AUR cere deschiderea unei anchete de urgență pentru a analiza toate documentele și toate deciziile luate între 2021 și 2024. Nu putem construi o țară cu cei care au mințit-o în fiecare zi. Și nu vom accepta să ni se ceară sacrificii în timp ce hoții se pensionează liniștiți cu pensii speciale. România nu e contabilul minciunilor voastre electorale. Ați furat viitorul cu acte în regulă. Acum e rândul vostru să plătiți”, încheie Peiu.