Guvernul își asumă răspunderea pe noul pachet de măsuri pentru reducerea deficitului / Ședința Parlamentului are loc astăzi la ora 19.00 / Conținutul proiectelor de lege
Grindeanu: A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1% Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat luni, după ședința coaliției, că amendamentul privind păstrarea impozitului de 1% pentru multinaționale a fost acceptat, subliniind că această prevedere nu trebuia eliminată din Codul fiscal. „A fost acceptat amendamentul nostru pentru multinaționale, păstrarea impozitului de 1%, ăsta este un lucru stabilit. Acest amendament a fost acceptat, ceea ce este un lucru bun, nu trebuia să fie abrogată această prevedere din Cod”, spune Sorin Grindeanu. UPDATE Ora 14.33. Ședința de Guvern va începe la ora 16.30, a anunțat Biroul de presă al Executivului. Ilie Bolojan: Proiectele care nu intră în PNRR să fie mutate pe viitorul program european, pe fondurile de coeziune Premierul României, Ilie Bolojan, a declarat că proiectele care nu mai pot face parte din PNRR trebuie mutate pe viitorul program de finanţare european, folosind fondurile de coeziune. În situația de mutare se află unele spitale şi lucrările la autostrăzi şi drumuri expres. Ilie Bolojan a spus, luni, în cadrul ședinței Biroului Executiv al PNL, la care a participat şi preşedintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, că discuţia dintre aceștia s-a concentrat pe două componente, una legată de agenda europeană şi alta de politică internă. Ilie Bolojan caută un acord cu Comisia Europeană pentru măsuri de reducere a deficitului bugetar care să fie „suportabile” social Premierul Ilie Bolojan a declarat luni că vrea un acord cu Comisia Europeană astfel încât măsurile adoptate pentru reducerea deficitului bugetar să fie „suportabile” din punct de vedere social. Premierul țării a spus, într-o declarație comună cu președintele Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber, care se află în acest moment într-o vizită în România, că speră ca, „prin dialogul cu Comisia Europeană, cu comisarul responsabil pe domeniu, să putem avea un acord cu Comisia în așa fel ca măsurile pe care le luăm să fie suportabile social și să ducă la corectarea deficitului”. Bolojan a amenințat cu demisia dacă liderii coaliției nu îi aprobă reforma administrației locale Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru g4media.ro. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală. Premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia din funcție duminică seară în ședința coaliției de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR, au declarat surse politice pentru G4Media. Bolojan a condiționat rămânerea sa în funcție de adoptarea unei reforme în administrația locală care să ducă la concedierea a minimum 17.000 de funcționari din ceea ce el consideră un aparat prea stufos. În replică, PSD, UDMR și minoritățile au cerut o analiză mai detaliată a măsurilor. AUR pregătește patru moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a declarat luni, în cadrul unei conferințe de presă, că partidul AUR intenționează să înainteze patru moțiuni de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, aceste moțiuni vizează patru dintre cele cinci proiecte legislative pentru care executivul își asumă răspunderea în fața Parlamentului. Singurul proiect care nu va fi contestat este cel referitor la pensiile magistraților. UPDATE Coaliția se reunește luni, de la ora 12.00, pentru a discuta amendamentele pe care parlamentarii le vor depune la pachetul de legi asumat de Executiv. La ora 16.00 este prevăzută o ședință de Guvern, unde vor fi adoptate amendamentele convenite. Pachetul include cinci domenii: pensiile magistraților, sănătatea, companiile de stat, instituțiile autofinanțate (ASF, ANCOM și ANRE) și partea de fiscalitate-insolvență. Potrivit procedurii, diseară, la plenul comun, președintele de ședință va deschide prima ședință, după adoptarea ordinii de zi, va da cuvântul premierului Bolojan, care își va rosti discursul de angajare a răspunderii. Urmează declarațiilor politice, potrivit timpilor alocați. Apoi, președintele va încheia ședința și va deschide alta, care se va desfășura în același fel. Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru angajarea răspunderii Guvernului este programată luni, 1 septembrie, de la ora 19:00. Val de amendamente pe pachetele de măsuri PSD şi USR au depus o serie de amendamente la cele cinci pachete de reformă, care intră la analiză într-o şedinţă a coaliţiei. PSD cere obligarea refugiaţilor ucraineni la plata contribuţiilor către stat. PSD şi USR au depus o serie de amendamente la cele cinci pachete de reformă, care intră la analiză într-o şedinţă a coaliţiei. PSD cere obligarea refugiaţilor ucraineni la plata contribuţiilor către stat iar USR propune ca şefii instituţiilor autonome să beneficieze de bonsuri, după ce coboară deficitul sub 3% Unul dintre amendamentele propuse de PSD se referă la reintroducerea impozitului de 1% a companiilor cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane (IMCA). Asta după ce forma adoptată de Executiv prevedea eliminarea lui. „Impozitul minim pe cifra de afaceri aplicat companiilor care au cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro este o formă de protecţie a veniturilor fiscale, astfel încât statul să încaseze din impozitul pe profit nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri a acestora. În actualul context fiscal-bugetar considerăm inoportună renunţarea la venituri fiscale certe, care au un impact de 1,2 miliarde lei. Mai mult decât atât, abordarea de a abroga acest impozit, în contextul în care taxele şi impozitele pe companiile mici sau pe populaţie cresc, creează o discriminare fiscală, îndepărtându-se de la principiul echităţii fiscale. În acest sens, propunem eliminarea prevederii privind abrogarea IMCA”, se arată în amendamentul PSD. De asemenea, social-democraţii propun ca refugiaţii ucraineni, migranţii şi apatrizii să fie obligaţi la plata impozitului, pentru sumele acordate de statul român. Astfel, potrivit documentului, PSD cere ca, la categoria „plătitori de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale”, să fie introduşi „refugiaţii ucraineni, migranţii şi apatrizii pentru toate sumele acordate de statul român”. În plus, PSD vrea scutirea de la plata contribuţiei de sănătate a mai multor categorii de persoane, cum ar fi: părinţii aflaţi în concediu de creştere a copilului, personalului monahal şi obligarea la plata impozitului a refugiaţilor ucraineni, migranţilor şi apatrizilor, pentru sumele acordate de statul român. Alte amendamente ale PSD
Incapacitatea Guvernului Bolojan ne costă 15 miliarde de lei pe an, acuză senatorul AUR Petrișor Peiu
Senatorul AUR Petrișor Peiu a declarat vineri că neîndeplinirea promisiunilor fiscale de către Guvernul Bolojan afectează grav bugetul de stat, România fiind nevoită să suporte costuri suplimentare de aproximativ 15 miliarde de lei anual. „De două luni, miniștrii lui Bolojan ne amenință cu un mare pachet, așa-numitul Pachet II, de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. Acum, Pachetul II s-a transformat, în manieră balcanică, în 6 pachețele mai mici, dintre care unul singur are legătură cu situația bugetară. Dar și acela, în sens invers, pentru că multinaționalele sunt scutite de impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri”, a spus Peiu. Acesta a arătat că deficitul bugetar după primele șapte luni a ajuns la 76 de miliarde de lei, cu 5 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, depășind pragul de 4% din PIB. Potrivit lui Peiu, lipsa de acțiune a Guvernului a afectat și încrederea investitorilor. „Astăzi, dobânda plătită de România pentru împrumuturi pe 10 ani este la 7,51%. Acum o lună era 7,25%, acum șase luni 7,45%, iar acum un an 6,7%. Diferența de un punct procentual în plus ne costă cam 15 miliarde de lei pe an”, a subliniat senatorul AUR
AUR, proiect legislativ care vine în sprijinul gospodăriilor afectate de inundațiile din Broșteni
„La începutul noii sesiuni parlamentare, parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor vor depune un proiect de lege de rectificare bugetară prin care se alocă 300 de milioane de lei pentru reconstruirea infrastructurii și a locuințelor afectate din zona Broșteni”, spune liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. El precizează că, din această sumă, 200 de milioane de lei vor fi acordate sub formă de granturi, iar 100 de milioane vor fi acordate ca împrumuturi, garantate de stat, prin CEC Bank. „Granturile vor fi susținute prin realocarea fondurilor din programul Anghel Saligny, care a fost folosit în ultimii ani mai degrabă ca instrument politic al puterii decât ca pârghie reală de dezvoltare. O parte din aceste sume vor fi redirecționate și către suplimentarea bugetului Agenției Naționale pentru Locuințe (ANL), în vederea reconstruirii locuințelor distruse. Împrumuturile în valoare de 100 de milioane de lei se vor acorda prin CEC, cu garanția statului român, astfel încât oamenii și firmele din zonă să poată accesa resursele necesare pentru reconstrucție și relansare economică. Acest proiect este o propunere concretă și imediată, care oferă soluții reale, nu vorbe goale sau promisiuni electorale. Odată depus în Parlament, coaliția PSD-PNL-USR-UDMR va fi pusă în fața unei alegeri clare: susține sau nu reconstrucția unei comunități românești lovite de dezastru? Se va vedea, în votul final, cine vorbește și cine face. Cine apără România și cine o abandonează”, încheie Peiu.
Peiu (AUR) propune o alternativă matură și echilibrată la ajutorul financiar acordat R. Moldova
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, anunță că la începutul sesiunii parlamentare din septembrie, va înregistra un proiect de lege privind înființarînființarea Fondului Moldova: „O alternativă matură și echilibrată la ajutorul financiar acordat Republicii Moldova”. „Vom viza, practic, înlocuirea ajutorului financiar acordat de România Republicii Moldova cu un fond de investiții – un instrument mult mai matur și mai echilibrat”, a declarat Petrișor Peiu. Potrivit inițiativei legislative, Fondul Moldova va fi înființat de Ministerul Finanțelor de la București, cu un capital social inițial de 250 milioane de euro (1,25 miliarde de lei), împărțit în 25 de milioane de acțiuni cu o valoare nominală de 10 euro/acțiune. Fondul va fi listat la Bursa de Valori București, urmând să emită încă 25 de milioane de acțiuni într-o ofertă publică inițială (IPO), deschisă investitorilor privați. Ulterior, în fiecare an, se vor emite câte 10 milioane de acțiuni suplimentare, pentru a sprijini capitalizarea continuă a fondului. Fondul Moldova va funcționa ca un fond de investiții deschis, administrat de un Consiliu de Supraveghere format din 11 persoane, alese de acționari prin procedura de vot cumulativ. În primii trei ani, președintele fondului va fi un reprezentant al Ministerului Finanțelor, asigurând astfel garanții privind buna administrare. Investițiile Fondului vor fi direcționate preponderent către active din Republica Moldova, în special acțiuni și obligațiuni ale companiilor, dar și în alte tipuri de active. Investițiile în obligațiuni emise de statul moldovean sau de unități administrativ-teritoriale vor fi limitate la 30% din activul net. Dividendele obținute vor fi distribuite anual conform legislației române, însă în primii cinci ani, acestea vor fi convertite automat în acțiuni noi, contribuind astfel la consolidarea fondului.
Peiu (AUR): România a fost vândută pe datorie.Toți au știut, toți au tăcut, toți trebuie să răspundă
„Ne aflăm în fața unui caz de complicitate politică în formă continuată, care a dus la o catastrofă economică. Ciolacu, Ciucă, Iohannis – toți acești oameni, aflați în fruntea statului în 2024, au fost avertizați oficial, în scris, de apariția unei găuri bugetare uriașe. Au fost șase informări, toate cu un conținut clar: economia României deraiază. Și ce-au făcut? Au tăcut. Mai mult decât atât: au mințit, au împărțit pomeni electorale, au lansat proiecte fără nicio acoperire bugetară, doar ca să-și securizeze pozițiile politice. Au băgat România în deficit excesiv, cu premeditare. Este o fraudă politică, economică și morală”, afirmă Petrișor Peiu. El mai spune că bugetul pe 2024 a fost „o ficțiune scrisă pentru campanie”. „Au vândut minciuni ambalate în promisiuni. Și acum nota de plată vine la românii cinstiți: scumpiri, taxe mai mari, investiții blocate, tăieri în sistemul public. Toți trebuie să răspundă. Nu există „nu mai sunt în funcție”, „am fost plecat”, „n-am știut”. Au știut. Au semnat. Au participat. AUR cere deschiderea unei anchete de urgență pentru a analiza toate documentele și toate deciziile luate între 2021 și 2024. Nu putem construi o țară cu cei care au mințit-o în fiecare zi. Și nu vom accepta să ni se ceară sacrificii în timp ce hoții se pensionează liniștiți cu pensii speciale. România nu e contabilul minciunilor voastre electorale. Ați furat viitorul cu acte în regulă. Acum e rândul vostru să plătiți”, încheie Peiu.
Exclusiv | Ce cred specialiștii despre o taxă pentru giganții digitali
Introducerea unei taxe pe veniturile din publicitate ale marilor companii digitale, pe model german, discutat în prezent de responsabilii de la Berlin, ar mai putea aduce la buget venituri necesare pentru acoperirea deficitului actual din România. Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România, Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate și analistul economic Petrișor Peiu, în prezent senator AUR, au explicat ce presupune implementarea unei astfel de taxe, de la cadrul normativ internațional, până la cuantumul estimat al încasărilor la buget. Taxarea giganților digitali operează în câteva state europene, care au introdus versiunile proprii de DST (Digital Services Tax). Nivelul este de 3% în Franța, Italia, Spania, și 5% în Austria, cu praguri minime de venituri globale și locale pentru companiile vizate, a explicat pentru Gândul Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România. „Germania are în plan un nivel de 10% pentru taxarea unor platforme precum Google sau Facebook, argumentând că firmele beneficiază de pe urma infrastructurii locale, au marje ridicate de profit, dar nu plătesc aproape deloc taxe. În Franța a apărut o propunere de a ridica taxa la 5% din veniturile companiilor vizate, neaplicată deocamdată. În Italia s-au strâns anul trecut mai puțin de 500 de milioane de Euro, în Franța estimările sunt de 800 de milioane de euro”, arată specialistul. „În România piața de publicitate digitală a fost estimată la puțin sub 300 de milioane de Euro anul trecut, și doar o parte e acoperită de giganții vizați de proiectul de taxare, însemnând că un nivel de 3% ar putea aduce venituri sub 10 milioane de Euro chiar și în condițiile unei creșteri a pieței anul acesta”, a estimat Claudiu Cazacu. „Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice” Gabriel Biriș, avocat specializat în chestiuni de fiscalitate, a detaliat contextul juridic internațional în ceea ce privește taxarea plăților către nerezidenți. „Toate legislațiile naționale prevăd pentru anumite tipuri de venituri impozite cu reținere la sursă în statul în care este plătitorul. Mă refer aici la impozitele cu reține la sursă pe dobânzi, dividende, redevențe, consultanță, management și altele. Problema este că legislația a rămas mult în urma evoluției tehnologice”, a detaliat Gabriel Biriș. Potrivit avocatului, toate convențiile de evitare a dublei impuneri între state -care sunt pe modelul OECD, iar România are încheiate aproape 90 – sunt fundamental foarte bune pentru că împart dreptul statelor la impunerea unui venit, să nu existe dublă impunere, care este „Bad for business”, de rău augur pentru afaceri. „În general businessurile ocolesc statele din care rezultă dublă impunere. Numai că numai că în toate convențiile debitare a dublei impuneri plățile pentru acest gen de servicii digitale sunt considerate „business profits”, adică profiturile întreprinderii, și sunt impozitate doar în statul în care este primitorul veniturilor. Deci convențiile de evitare a dublei impuneri nu ne permit în actualul context legislativ să reținem”, a explicat avocatul. „Noi ar trebui cumva să ne gândim la un fel de „permanent establishement digital”, adică sediu permanent digital, adică, chiar dacă nu ești aici, având o pseudo-bază fixă aici, pentru că au agenți care vând în România. Este evident că, pentru o echitate fiscală la nivel internațional, statelor care plătesc astfel de venituri ar trebui – având în vedere că, în general, plățile astea sunt B2B (business to business – n.r.) pentru reclamă, pentru că nu plătim că avem cont pe Facebook sau pe Insta, toate plățile astea B2B sunt cheltuieli deductibile, deci practic reduc baza de impunere în statul plătitorilor, în cazul nostru, România – ar trebui să existe o modalitate prin care statele astea să taxeze și ele o parte, să compenseze scăderea asta a bazei de impunere pentru 16% (pe impozit pe profit – n.r.)”, a spus Gabriel Biriș. O taxă de 10% pe veniturile încasate din publicitate, analizată în Germania, unde impozitul pe profit este 25%, este considerată de Gabriel Biriș prea mare în cazul României. „Este prea mare, pentru că trebuie să te gândești că aceste companii au și ele costuri și dacă tu ai 16% impozit pe profit, adică pentru venituri minus cheltuieli, te uiți și tu cât e o marjă corectă în genul ăsta de servicii. De exemplu, dacă marja este 30% de profit, atunci nu se justifică un impozit mai mare de 5%”, a spus Gabriel Biriș. „Germania a impus un impozit pe profit mai mare. La noi avem 16%, ei au 25%. Deci e posibil ca asta să fie unul din motivele pentru care au propus o cotă mai mare decât la cea care l-am gândit eu”, a spus Gabriel Biriș, contactat de Gândul. „Este ca un fel de taxă pe viciu” Petrișor Peiu, actual senator AUR, cu vastă expertiză ca analist economic, consideră posibila taxă vehiculată un fel de „taxă pe viciu”. „Ideea nu este nouă, ea a mai fost încercat în mai multe state. În al doilea rând, trebuie spus că este destul de greu de aplicat, pentru că ar trebui colaborarea acestor companii. În al treilea rând este ca un fel de taxă pe viciu, pentru că și acesta este un viciu într-un fel, adică este un consum de chestiuni nenecesare. În rest, ce să spun, este în capitolul exotic”, a declarat Petrișor Peiu pentru Gândul. Senatorul crede că fără colaborarea companiilor vizate este greu să se estimeze cifra de afaceri, respectiv veniturile din publicitate care ar urma să fie taxate. „Deci cred că e o propunere oarecum exotică. Nu cred că e genul care să rezolve o astfel de problemă, adică încearcă să evite soluțiile clasice și atunci se învârt în jurul unor chestiuni exotice. Nu, nu văd să funcționeze sau să aibă mare eficiență”, a comentat senatorul AUR. Citiți și: O nouă TAXĂ, idee discutată în Germania, ar ajuta și bugetul României. Ce ar însemna 10% pe veniturile din publicitate ale Google, Facebook și TikTok Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme: „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne
AUR cere alegeri anticipate: Când se dovedește greu să formezi un Guvern, soluția este să te întorci la popor
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a criticat miercuri lipsa unui consens între PSD, PNL, UDMR, USR și grupul minorităților pentru a forma cât mai repede un Guvern. Acesta a mai adăugat că singura soluție în această situație este convocarea unor alegeri anticipate. „Atunci când se dovedește greu să formezi un Guvern din forțele politice, soluția este să te întorci la popor să îți dea o nouă aritmetică electorală și să încerci din nou să faci un Guvern care să echilibreze situația dezastruoasă în care se află bugetul statului. Pe de altă parte, să nu uităm că dacă la eventuale noi alegeri poporul votează fix aceeași conformație politică ca cea existentă acum, toate forțele politice ar trebui și de aici să tragă o concluzie. Dar pentru asta, soluția, repet, democratică, normală, care se practică în toată lumea, este întoarcerea la popor, întoarcerea la urne și văzut care este verdictul pe care cetățenii aleg să îl dea”, a declarat Petrișor Peiu. În urmă cu două săptămâni, și George Simion, liderul AUR, cerea alegeri anticipate. „Mai întâi vor spune că mințim (cum au făcut și cu suspendarea fondurilor europene). Soluția: UNIREA forțelor, cât mai repede alegeri și un Guvern capabil. Până atunci: niciun leu (n.r. a atașat un emoticon cu un leu) pentru Corupția (n.r. a atașat un emoticon cu drapelul României)”, a scris George Simion pe Facebook. CITEȘTE ȘI: George Simion vrea anticipate: „Unirea forțelor, cât mai repede alegeri și un Guvern stabil” Nicușor Dan merge la Summitul de la Odesa, la o zi după ce orașul a fost atacat cu drone și rachete George Simion: „Nicușor Dan NU are ce căuta în Ucraina. Noi, românii, ne dorim PACE, nu război!” Alexandru Tudor a absolvit specializarea Jurnalism din cadrul Facultății de Litere a Universității Ovidius din Constanța în anul 2023. A lucrat mai apoi în presa locală, în Constanța și Călărași, … vezi toate articolele
Petrișor Peiu, AUR: „Datoria publică a ajuns la 210 miliarde de euro. Ne împrumutăm fără măsură, iar cu o dobândă de 7,5%, în 8 ani plătim dublu”
„Datoria publică a ajuns la 210 miliarde de euro. Ne împrumutăm fără măsură, iar cu o dobândă de 7,5%, în 8 ani plătim dublu, chiar și fără credite noi. Peste jumătate din această datorie este în euro și dolari, ceea ce face ca orice mișcare a cursului valutar să lovească direct în buzunarul românilor.”, atrage atenția Petrișor Peiu, senator AUR. Reprezentantul Aur atrage atenția că: „La sfârșitul lunii februarie, datoria publică a ajuns la 991 miliarde lei. Între timp, în martie, aprilie și în mai am mai împrumutat vreo 100 miliarde de lei. În total, avem cam 210 miliarde de euro datorie publică.” „Prima consecință catastrofală a acestei datorii este că avem o dobândă foarte mare, cam 7.5% pe an, ceea ce înseamnă că în următorii 8 ani dacă nu mai facem niciun fel de datorie, acest nivel va fi dublu, adică 420 miliarde euro. A doua consecință a structurii datoriei publice de această dată este marea vulnerabilitate la variațiile cursului de schimb, pentru că mai mult de jumătate din datoria publică este în euro și în dolari, ceea ce înseamnă de câte ori cursul de schimb variază, nivelul datoriei publice crește. Avem cu alte cuvinte o vulnerabilitate suplimentară pe lângă mărimea datoriei publice. Toate acestea sunt performanța sistemului compus din cele patru partide ale coaliției de acum. PSD-PNL-USR-UDMR.”, mai arată Petrișor Peiu. Senatorul AUR se întreabă la final: „Cine va reuși să vindece România de această boală a datoriei excesive? Cine va reuși să scadă povara financiară, adică dobânzile pe care noi le vom plăti ani buni de acum încolo? Asta rămâne de văzut în contextul în care rămâne aceeași guvernare ca și până acum.” CITIȚI ȘI: