Guvernul: OUG care scutește companiile energetice de impozite
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan ar pregăti o ordonanță de urgență prin care ar scuti de la plata impozitelor pe cifra de afaceri companiile energetice care tranzitează România și comercializează gaze și petrol. Informația este dată de un DOCUMENT obținut de Digi24. „În plină campanie de austeritate, cu pachete de legi care măresc nenumărate taxe și impozite, unele categorii sunt mai norocoase și scapă de anumite costuri”, a scris Digi24 într-un articol cu un titlu care începe cu „Guvernul, pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Consultant fiscal: „Este inoportună introducerea unor astfel de facilități” Cristian Rădulescu, consultant fiscal, a declarat pentru Digi24: „Nu are cum să fie oportună introducerea unei noi scutiri în tot ansamblul ăsta al majorărilor de taxe și al introducerii unor alte taxe, precum și al eliminării, în general, a tuturor facilităților care au existat în codul fiscal și introduse de-a lungul vremii. Este în mod evident inoportună introducerea unor astfel de facilități la momentul ăsta. Mai mult decât atât, nu există o motivare reală a introducerii acestui gen de facilități. (…)Dacă mergem la expunerea de motive şi nota de fundamentare, regăsim faptul că motivația introducerii acestui impozit era legată de folosirea, deopotrivă, fie de către societățile românești, fie de cele nerezidente, a infrastructurii din România. Și aici mă refer la infrastructura portuară, la cea feroviară, rutieră și așa mai departe. (…)Mai mult decât atât, la un an de zile distanță — acum suntem în 2025 — iar Ministerul Finanțelor și ANAF au, cu siguranță, statistica exactă a încasărilor realizate. Pot spune cu siguranţă că este vorba despre sume semnificative, extrem de importante care s-au încasat, motiv pentru care nu se renunță la acest impozit”, a declarat Cristian Rădulescu la Digi24. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Ministrul Energiei anunță că GAZELE nu se scumpesc în această iarnă. De ce sunt FACTURILE la energie atât de mari
Ungaria condamnă atacurile Ucrainei asupra unei conducte de petrol din Rusia /Budapesta s-a consultat cu Trump și cere intervenția UE
Ungaria a condamnat vehement, vineri seară, atacurile asupra unui oleoduct din Rusia, atribuite Ucrainei, Budapesta cerând Uniunii Europene să oprească acțiunile militare ucrainene care vizează aprovizionarea cu energie. ”După un nou atac asupra conductei de petrol Drujba, am discutat despre consecințe cu Pavel Sorokin, adjunctul ministrului rus al Energiei. Acest atac este mai grav decât cele precedente, întrucât Ucraina nu a folosit doar drone, ci și rachete. Oficialul rus mi-a dat asigurări că vor reconstrui rețeaua afectată cât se poate de rapid, dar lucrările vor dura cel puțin cinci zile”, a declarat Peter Szijjarto, ministrul ungar de Externe. Budapesta cere Uniunii Europene să oprească atacurile Ucrainei asupra rețelelor energetice. ”Mă adresez Comisiei Europene în speranța că își va face timp să se țină de promisiune și să oprească tentativele Ucrainei de a bloca aprovizionarea cu petrol a Ungariei”, a subliniat ministrul ungar de Externe. After yet another Ukrainian attack on the Druzhba oil pipeline, we discussed the consequences with Russian Deputy Minister Pavel Sorokin. This strike is even more serious than the previous ones, as Ukraine used not only drones but also rockets. My Russian counterpart assured me… — Péter Szijjártó (@FM_Szijjarto) August 22, 2025 În ultimele zile, Rusia a întrerupt furnizarea de petrol către Slovacia și Ungaria din cauza atacurilor atribuite Ucrainei. Guvernul de la Budapesta a anunțat că președintele SUA, Donald Trump, a condamnat atacurile Ucrainei. Ultimul atac atribuit Ucrainei a avut loc vineri dimineață, vizând o stație de pompare din zona Unecea, în regiunea rusă Briansk. Ungaria și Slovacia i-au trimis o scrisoare comisarului european al Energiei, Dan Jorgensen, cerându-i să atenționeze Administrația Volodimir Zelenski. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Trump denunță continuarea RĂZBOIULUI și nu prea vrea să participe la potențiala întâlnire a președinților Putin și Zelenski /„Mai degrabă nu” Opoziția din Germania cere audierea lui Zelenski în Bundestag pentru atacurile contra Nord Stream /”O formă de TERORISM de stat”
Prețul petrolului se stabilizează după ce temerile privind livrările Rusiei s-au redus
Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 6 cenți, sau 0,09%, la 65,79 dolari pe baril la ora 03:42 GMT, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate s-a situat la 62,82 dolari pe baril, în urcare cu 2 cenți, sau 0,03%. Președintele american Donald Trump s-a întâlnit vineri în Alaska cu președintele rus Vladimir Putin și a făcut negocieri cu Moscova în privința căutării unui acord de pace. Trump urmează să se întâlnească luni cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni pentru a obține rapid un acord de pace care să pună capăt războiului. Vineri, Trump a declarat că nu are nevoie imediată să ia în calcul tarife împotriva unor țări precum China, care cumpără petrol rusesc, dar că ar putea fi nevoit să facă acest lucru „în două sau trei săptămâni”, reducând astfel temerile privind o întrerupere a aprovizionării rusești. China, cel mai mare importator de petrol din lume, este și cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, urmată de India. Investitorii urmăresc indiciile ce ar putea veni din partea președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, la reuniunea de la Jackson Hole din această săptămână, cu privire la traiectoria reducerilor de dobândă care ar putea împinge bursele la noi recorduri.
Companiile petroliere independente din China pătrund în forță pe piața irakiană
Conform Reuters, companiile petroliere independente din China își consolidează rapid prezența în Irak, al doilea cel mai mare producător de petrol din OPEC, într-o mișcare care schimbă dinamica pieței dominate anterior de marile firme de stat chineze și de companii occidentale. Potrivit unor directori din industrie, firmele mai mici plănuiesc să își dubleze producția în Irak până la 500.000 de barili pe zi până în 2030, o estimare care nu a mai fost raportată anterior. Printre jucătorii principali se numără Geo-Jade Petroleum, United Energy Group, Zhongman Petroleum și Anton Oilfield Services, care au câștigat jumătate din licențele de explorare oferite de guvernul irakian anul trecut. Aceste companii sunt conduse de foști angajați ai giganților de stat chinezi și vizează proiecte mai mici, pe care marile companii le consideră neprofitabile sau prea complexe. Pentru Bagdad, atragerea acestor firme independente vine pe fondul unei presiuni tot mai mari de a accelera producția petrolieră și de a atrage capital nou. Deși în trecut autoritățile irakiene au manifestat rețineri față de influența în creștere a Chinei asupra resurselor sale petroliere, acum colaborează activ cu noii investitori. Irakul și-a stabilit obiectivul de a crește producția de petrol la peste 6 milioane de barili pe zi până în 2029, în creștere cu peste 50% față de nivelurile actuale. Compania chineză CNPC (China National Petroleum Corporation) joacă deja un rol central, controlând zăcăminte uriașe precum Haifaya, Rumaila și West Qurna 1.
India va continua să importe petrol din Rusia, în ciuda amenințărilor lui Trump
Pe lângă noua taxă de 25% aplicată exporturilor Indiei către SUA, Trump a indicat într-o postare pe Truth Social, în luna iulie, că India va fi supusă unor sancțiuni suplimentare pentru achizițiile de arme și petrol rusești. Vineri, Trump a declarat că a auzit că India nu va mai cumpăra petrol din Rusia. Cu toate acestea, sursele din cadrul guvernului indian au afirmat că nu vor exista schimbări imediate. „Acestea sunt contracte petroliere pe termen lung”, a declarat una dintre surse. „Nu este atât de simplu să încetezi să mai cumperi peste noapte”, a adăugat ea. Justificând achizițiile de petrol din Rusia, o a doua sursă a afirmat că importurile de petrol rusesc ale Indiei au contribuit la evitarea unei creșteri globale a prețurilor petrolului, care au rămas moderate în ciuda restricțiilor occidentale asupra sectorului petrolier rus. Spre deosebire de petrolul iranian și venezuelean, țițeiul rusesc nu face obiectul unor sancțiuni directe, iar India îl cumpără sub plafonul de preț actual stabilit de Uniunea Europeană, a afirmat sursa. The New York Times a citat, de asemenea, sâmbătă, doi înalți oficiali indieni anonimi, care au afirmat că nu a existat nicio schimbare în politica guvernului indian.
Prețul petrolului stagnează în așteptarea deciziilor Trump și OPEC+
Petrolul se menține stabil în jurul valorii de 69 de dolari pe baril, în timp ce traderii încearcă să înțeleagă impactul a două evenimente majore: amenințările lui Trump cu noi tarife și decizia OPEC+ de a crește producția. Brentul se tranzacționează aproape de 69 de dolari pe baril, iar West Texas Intermediate sub 68 de dolari. Trump a amenințat din nou cu tarife vamale pentru partenerii comerciali, dar taxele pentru țări precum Japonia și Coreea de Sud nu vor intra în vigoare până cel puțin 1 august, transmite Bloomberg. „Comercianții urmăresc noile amenințări tarifare ale lui Trump și riscurile pentru creșterea globală, care ar putea slăbi cererea”, explică Haris Khurshid de la Karobaar Capital LP. OPEC+ a decis să crească producția mai mult decât se aștepta în august, invocând cererea din perioada de vară Arabia Saudită a majorat chiar prețul principal tipului său de țiței exportat către Asia, semn că grupul este optimist. Piața petrolului a fost volatilă în ultimele săptămâni din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu. Deși există un armistițiu fragil între Israel și Iran, atacurile în Marea Roșie continuă. Luni, o a doua navă a fost atacată lângă Yemen, la câteva ore după ce gruparea Houthi și-a asumat responsabilitatea pentru un atac anterior. „Aceste atacuri cresc costurile și primele de asigurare pentru transporturile de petrol”, spune Khurshid. „Dar, dacă nu va exista o întrerupere majoră a aprovizionării, impactul va rămâne marginal.” În altă parte, piața motorinei se tensionează. Stocurile din SUA sunt la cel mai scăzut nivel sezonier din 1996, iar contractele futures din Europa indică o piață mai strânsă decât în perioada de vârf a conflictului Israel-Iran. Traderii rămân în așteptare, urmărind orice semnal nou din partea OPEC+ despre prelungirea sau ajustarea reducerilor de aprovizionare.
PREȚUL petrolului este în creștere. Investitorii analizează stabilitatea armistițiului dintre Israel și Iran
Armistițiul dintre Iran și Israel aduce o ușoară creștere a cotațiilor de țiței, însă investitorii sunt prudenți și evaluează stabilitatea acestei înțelegeri. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 75 de cenți, sau 1,1%, la 67,89 dolari pe baril. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a câștigat 71 de cenți, sau 1,1%, la 65,08 dolari. Prețurile au atins nivelul maxim al ultimelor cinci luni după ce SUA au atacat instalațiile nucleare ale Iranului în weekend. „Atacurile aeriene nu au distrus capacitatea nucleară a Iranului, ci doar au încetinit ritmul programului atomic”, conform unei evaluări preliminare a serviciilor secrete americane. Implicarea directă a Statelor Unite în război i-a îngrijorat pe investitori cu privire la Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă îngustă între Iran și Oman, prin care circulă între 18 și 19 milioane de barili de țiței pe zi (bpd). Cantitatea tranzitată reprezintă aproape o cincime din consumul global, relatează Reuters. În contextul unui armistițiu fragil, mediat de președintele american Donald Trump, investitorii se tem că situația dintre Iran și Israel ar putea oricând degenera, în lipsa unor garanții diplomatice solide. CITEȘTE ȘI: Trump cere suplimentarea producției de PETROL și avertizează companiile care încearcă să profite de criza cu Iranul Trump vs. Khamenei. „Mulți vor spune că Statele Unite riscă un război amplu și dezastruos” / „Cea mai puternică pârghie a Iranului, PETROLUL” Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele
Trump cere suplimentarea producției de petrol și avertizează companiile care încearcă să profite de criza cu Iranul
Președintele SUA, Donald Trump, a cerut, luni, suplimentarea producției interne de petrol și a avertizat asupra majorării speculative a prețurilor la carburanți, în contextul crizei izbucnite din cauza atacurilor israeliene și americane asupra Iranului. ”Cer Departamentului Energiei să intensifice forările. Vreau să spun că acum!”, a declarat Donald Trump, conform cotidianului Financial Times. Pe plan internațional, există temeri că Iranul ar trebui să riposteze la bombardamentele americane asupra instalațiilor atomice prin blocarea traficului maritim prin Strâmtoarea Hormuz. În acest moment, prețurile petrolului nu sunt afectate de conflictul Statelor Unite și Israelului cu Iranul. ”Le cer tuturor să țină la nivel scăzut prețul petrolului. Eu urmăresc situația. Nu faceți jocurile inamicului!”, a insistat Donald Trump într-un mesaj postat pe platforma Truth Social. Prețul petrolului a crescut cu circa 10% de când Israelul a lansat campania de raiduri aeriene împotriva Iranului, în urmă cu zece zile. Cu toate acestea, tarifele pe plan mondial sunt mai mici decât erau în ianuarie. “Până acum, nu s-a pierdut niciun strop de petrol pe piața mondială. Piețele așteaptă în continuare pentru a vedea ce face Iranul”, a declarat Bjarne Schieldrop, analist la grupul de consultanță SEB. Șeful Statului Major al armatei iraniene, generalul Abdolrahim Mousavi, a declarat că forțele militare sunt îndreptățite să riposteze împotriva obiectivelor americane din Orientul Mijlociu. ”În plus, aliatul aflat în ilegalitate și agresiv, Israelul, va fi pedepsit”, a avertizat comandantul militar iranian. Evoluțiile prețurilor la petrol săptămâna aceasta vor depinde de ripostele Iranului și ale grupurilor islamiste afiliate. Orice atac asupra culoarelor maritime riscă să conducă la creșterea prețului petrolului. “Oficialii din cadrul serviciilor de securitate cred că ar fi dificil ca Iranul să oprească accesul pe Strâmtoarea Hormuz o perioadă lungă. Însă mulți specialiști atrag atenția că Iranul are abilitatea de a ataca petrolierele cu rachete și mine”, afirmă Helima Croft, fost analist în cadrul Agenției Centrale de Informații din SUA (CIA). Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Vladimir Putin CONDAMNĂ atacurile SUA împotriva Iranului /„O agresiune lipsită de fundament și fără justificare” Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja:”România nu are nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare”
România nu are nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare, spune ministrul Energiei, Sebastian Burduja. ”Dragi români, de la începerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, am avut ca obiectiv să eliminăm cât mai repede orice dependență în domeniul energetic de Rusia și să nu alimentăm eforturile de război ale agresorului. Și am reușit: România nu are în prezent nicio dependență de Rusia în domeniul petrolului, al gazului natural și al energiei nucleare. Suntem unul dintre Statele Membre UE cu angajamente puternice în privința decuplării totale de importurile din Rusia. Spre deosebire de alții, noi am făcut lucruri, nu doar am vorbit despre ele sau am găsit pretexte ‘de ce nu se poate”’, a scris ministrul Energiei pe pagina sa de Facebook. UE și-a stabilit obiectivul de a sista orice import energetic de petrol și gaze naturale din Rusia până în 2027. Aceste obiective devin realizabile prin recentul regulament adoptat de Comisia Europeană, spune ministrul. ”Salutăm acest regulament și susținem complet obiectivul european de creștere a independenței energetice și a rezilienței. Nu putem avea securitate, nu putem o industrie competitivă și prețuri accesibile la energie, dacă depindem de alții, cu atât mai rău de un agresor precum Rusia, expertă în șantaj energetic. Și nu doar susținem obiectivele europene, ci și contribuim activ la implementarea lor. Proiectul Neptun Deep, recunoscut în comunicarea Comisiei Europene ca un factor de stabilitate regional, va oferi aproximativ 8-10 miliarde normal metri cubi de gaze în primii 10 ani, cu rezerva estimată la peste 100 miliarde normal metri cubi”, a afirmat Burduja. „Acest proiect va consolida România în cel mai mare producător de gaze din UE” Sebastian Burduja spune că, astfel, România va fi cel mai mare producător de gaze din UE. „Acest proiect va consolida România în cel mai mare producător de gaze din UE, poziție obținută deja anul trecut, dublând producția actuală și făcând din țara noastră un potențial exportator net de gaze – (un surplus de 4–5 miliarde normal metri cubi / an este anticipat). Conform Comisiei Europene, Neptun Deep, în combinație cu infrastructura europeană (LNG și TAP), poate suplini circa 10 miliarde normal metri cubi pe an de gaze, contribuind decisiv la eliminarea treptată a gazelor rusești. Prin colaborarea Romgaz & OMV Petrom am început deja forajele pentru 10 sonde, cu platforma americană de foraj Transocean Barents, iar Neptun Deep va fi pregătit pentru producție din 2027. Prin acest proiect, unul dintre cele mai mari și ambițioase ale României în domeniu energetic, consolidăm autonomia energetică internă şi europeană, protejăm consumatorii români prin stabilitate și prețuri accesibile la gaze naturale și energie, generăm venituri substanțiale de peste 20 miliarde EUR la buget (exporturi, taxe, locuri de muncă), promovăm o tranziție energetică echilibrată bazată pe cele 3 principii cheie, în această ordine: securitate energetică, prețuri accesibile la energie, decarbonizare. Față de alții care au așteptat să vadă “cine câștigă”, încă de când eram ministrul Digitalizării am luat măsuri dure împotriva agresorului rusesc. Am interzis prin legea promovată de mine soluțiile antivirus rusești în România. Acum le-am interzis gazul și accesul pe piața românească. Următoarea măsură trebuie să fie convingerea statelor UE să se decupleze total de la gazul și petrolul rusesc și să ne conslidăm noi, România, producția autohtonă pentru a da și vecinilor la un preț bun pentru țara noastră”, a punctat ministrul. CITEȘTE ȘI: Sebastian Burduja: Amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești a primit ACORDUL de mediu Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță INVESTIȚII de peste 230 milioane lei în energie verde Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Cotaţiile la ȚIȚEI sunt la cel mai înalt nivel din ultimele 5 luni. Motivul pentru care au depășit pragul de 9%
După ce Israelul a atacat ținte strategice din Iran în zorii zilei de vineri, cotațiile la petrol au crescut peste cel mai mare prag înregistrat în ultimele 5 luni. Escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu aduce în prim plan problema încrederii investitorilor, care nu vor să-și depoziteze activele în zone de conflict, din cauza riscurilor iminente. În acest context, piața țițeiului fiind sensibilă la schimbări, bursa ICE Futures a fost prima care a reacționat. Cotaţia barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat cu 9,07% la 03:15 ora locală, ajungând la 76,65 dolari, după ce anterior atinsese 78,50 dolari, cel mai ridicat nivel din ianuarie, infornează Reuters. La bursa New York Mercantile Exchange (Nymex), cotaţia barilului de petrol a urcat cu 9,45% la 03:15, ajungând la 74,47 dolari, după ce anterior a atins maximul lunii ianuarie, 77,62 dolari. Sunt cele mai mari creşteri înregistrate pe parcursul unei zile din 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina. Iranul ar putea afecta aprovizionarea globală cu petrol Aprovizionarea cu petrol va fi afectată în cazul în care acest conflict va escalada până la punctul în care Iranul va reacţiona şi va ataca infrastructura petrolieră din regiune. „Atacarea Iranului a sporit semnificativ incertitudinile geopolitice iar piaţa este îngrijorată de potenţiale perturbări ale aprovizionării cu petrol”, avertizează analiștii. Într-un scenariu extrem, Iranul are capacitatea de a obstrucţiona aprovizionarea cu până la 20 de milioane barili de ţiţei pe zi dacă ar ataca infrastructura petrolieră regională sau dacă blochează trecerea petrolierelor prin strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pe ruta internațională a comerțului global cu petrol, notează CNBC. CITEȘTE ȘI: BBC: Statele occidentale continuă să ajute indirect economia de război a lui Vladimir Putin ACHIZIȚIE importantă pentru Transgaz. Operatorul de transport gaze naturale cumpără 51% din compania Petrostar Ploieşti / Detalii tranzacție Cine este Anghel Ion? Un tânăr redactor, aflat la început de carieră. Scrie cu pasiune pe subiecte ce țin de sport, cultură, economic și relații internaționale. Este mereu în pas cu … vezi toate articolele