Miruță spune că navele petroliere nu au fost incluse pe lista de sancțiuni UE / SUA când au trecut ultima oară în Portul Constanța
„În ultimele ore au circulat informații potrivit cărora 6 nave petroliere aflate pe listele de sancțiuni ale UE/SUA ar fi operat în portul Constanța. Subiectul este unul serios, e legitim să fie de interes public, dar merită discutat pe baza faptelor, nu a speculațiilor. Adevărul este unul singur: niciuna dintre cele 6 nave nu se afla pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene sau ale SUA în momentul în care a intrat ori a ieșit din portul Constanța”, a scris Miruță, pe Facebook. Acesta a enumerat navele în cauză. Primul petrolier amintit de ministru este DASHAN / MIANZIMU, despre care spune că a trecut ultima dată prin portul Constanța în august 2023 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni abia în 2024. A doua navă este CELINE, iar ultima trecere prin Portul Constanța a fost în 14.10.2023, iar sancțiunile au fost impuse în octombrie 2025. Cel de-al treilea petrolier, IRA / BELA, a intrat în portul Constanța la 12.03.2024 și a plecat la 15.03.2024; a fost inclusă pe lista de sancțiuni în 2025, potrivit ministrului. Petrolierul CROCO / ARIA, a intrat în portul Constanța în aprilie 2025 și a fost sancționată internațional la 21.05.2025. Petrolierul SATNA a intrat în portul Constanța la 12.01.2023, iar sancțiunile au fost impuse în mai 2025. Nava PAXMARIS a trecut ultima dată prin portul Constanța la 08.09.2024 și a fost inclusă pe lista de sancțiuni în mai 2025. Miruță precizează că această cronologie reiese din datele primite de la instituțiile statului. „O navă nu poate fi acuzată că a încălcat sancțiuni care nu existau la momentul la care a operat într-un port. Faptele și datele contează”, a conchis Miruță. Declarațiile ministrului interimar Radu Miruță vin în contextul unei analize ce susține că șase petroliere aflate pe lista de sancțiuni UE / SUA ar fi acostat în portul Constanța, potrivit unor date publicate de guvernul ucrainean.
Cel mai mare terminal petrolier din Rusia a luat foc la Sankt Petersburg după un atac cu drone
Potrivit The Moscow Times, atacul a provocat un incendiu la Terminalul Petrolier din Sankt Petersburg, în districtul Kirovsky din Sankt Petersburg, relatează Ukrinform. Terminalul este cel mai mare complex de transbordare a petrolului din Rusia la Marea Baltică, cu o capacitate anuală de 12,5 milioane de tone și 21 de rezervoare de stocare a produselor petroliere. Instalația este considerată importantă strategic pentru securitatea națională a Rusiei. Atac înainte de Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg Raportul menționează că atacul a avut loc în ziua de deschidere a Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg, programat să aibă loc între 3 și 6 iunie. Președintele rus Vladimir Putin este așteptat să vorbească la eveniment. Locul de desfășurare al forumului este situat la aproximativ 17 kilometri de terminalul petrolier care ar fi fost vizat. Dronele au atacat uzina Progress care produce senzori utilizați pentru testarea și monitorizarea sistemelor pentru racheta de croazieră Kh-101 În plus, publicația Astra a relatat că dronele au atacat uzina Progress din orașul Michurinsk, regiunea Tambov, în aceeași noapte, provocând un incendiu. Fabrica produce echipamente pentru sisteme de aviație și control al rachetelor. Anterior, aceasta fusese vizată în februarie anul acesta, precum și în iunie 2025 și decembrie 2024. Potrivit Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR), uzina Progress produce senzori utilizați pentru testarea și monitorizarea sistemelor pentru racheta de croazieră Kh-101. Fabrica produce, de asemenea, giromotoare pentru rachetele Kh-59M2 și Kh-59M2A, precum și echipamente pentru conducte de gaze și petrol și diverse produse electrice. În noaptea de luni spre marți, Forțele de Apărare ale Ucrainei au atacat Rafinăria de Petrol Ilsky, un sistem de tunuri antirachetă Pantsir-S1 și o navă rusească în Crimeea ocupată temporar.
Suedia a reținut în Marea Baltică un petrolier suspectat că face parte din flota fantomă a Rusiei
„Paza de Coastă suedeză, împreună cu Poliția suedeză, a abordat nava Jin Hui, un petrolier care naviga sub un pavilion suspectat a fi fals”, a transmis agenția într-un comunicat, potrivit The Kyiv Independent. „O anchetă preliminară este în curs de desfășurare. Nava este suspectată de încălcarea legislației maritime din cauza lipsei de navigabilitate”. Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a confirmat operațiunea, descriind-o ca parte a unei acțiuni de represiune mai ample. „Anterior, în cursul zilei de astăzi, Paza de Coastă suedeză a abordat o altă navă în apele noastre teritoriale – a cincea intervenție într-o perioadă scurtă de timp”, a scris el pe rețelele de socializare. Nava, inclusă pe listele de sancțiuni ale UE „Nava este suspectată că face parte din flota-umbră rusă și că navighează sub pavilion fals. Nava este inclusă pe listele de sancțiuni ale UE, Regatului Unit și Ucrainei. Ne protejăm apele”. Oficialii Gărzii de Coastă au declarat că acest caz este a cincea intervenție de acest fel din ultimele luni și a treia axată în mod specific pe probleme legate de navigabilitate. „Navele cu deficiențe suspectate în ceea ce privește navigabilitatea continuă să navigheze în apele suedeze. Acest lucru este inacceptabil. Am intervenit și înainte, iar acum intervenim din nou”, a declarat Daniel Stenling, șef adjunct al operațiunilor la Garda de Coastă suedeză. Autoritățile suedeze au reținut de mai multe ori în acest an nave suspectate că aparțin flotei fantomă, inclusiv în martie, când paza de coastă a preluat controlul asupra navelor Caffa și Sea Owl. Rusia își folosește flota fantomă de petroliere vechi, adesea subasigurate, pentru a ocoli sancțiunile internaționale impuse comerțului său cu petrol. Oficialii occidentali și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că navele ar putea fi legate de activități hibride rusești mai ample în Europa, inclusiv spionaj și operațiuni cu drone. Alte țări europene, printre care Franța, Germania și Italia, au luat măsuri similare împotriva navelor legate de Rusia în ultimele luni, pe măsură ce a crescut supravegherea traficului maritim al Moscovei.
Petrolierul american atacat în Irak a fost lovit de ambarcațiuni fără pilot. Unul dintre marinari a murit în timpul atacului
Atacul asupra petrolierului s-a petrecut, miercuri. Nava, numită „Safesea Vishnu”, a fost lovită de două ambarcațiuni fără echipaj, care erau încărcate cu explozibili. Explozia a fost violentă, iar babordul navei a fost cuprins de flăcări. Echipajul a avut la dispoziție un timp de reacție de doar câteva secunde, potrivit evaluării preliminare realizate de proprietarul și operatorul american al navei, notează Reuters. „După ce am discutat cu câțiva dintre supraviețuitorii echipajului, atacul pare a fi unul deliberat și calculat”, arată un comunicat al companiei Safesea Group, cu sediul în New Jersey. Nava „Safesea Vishnu”, arborată sub pavilionul Insulelor Marshall, era ancorată în portul irakian Khor Al Zubair. Erau realizate operațiuni de încărcare de la navă la navă, a unei cantități de 53.000 de tone metrice de naftă (n.r. – petrol brut) în momentul atacului. Echipajul a părăsit în grabă nava cuprinsă în flăcări. Oamenii au sărit în apă În momentul atacului se aflau toți cei 28 de membri ai echipajului. Pentru că nu au avut timp să lanseze bărcile de salvare, aceștia au sărit în apă pentru a scăpa de nava cuprinsă de flăcări. Unul dintre marinari a murit, iar ceilalți 27 sunt în siguranță și primesc asistență din partea Ambasadei Indiei în Irak, potrivit comunicatului publicat de companie. Se pare că petrolierul se înclină în apă, iar o echipă de salvare a fost trimisă pentru a stabiliza nava și a se asigura că mediul marin din jur este sigur. „Acest atac trebuie să servească drept semnal de alarmă pentru guverne, autoritățile maritime și comunitatea internațională Culoarele comerciale nu ar trebui să devină zone de război”, e mai arată în comunicatul companiei Safesea. Cealaltă navă implicată implicată în transfer era Zefyros, vas aflat sub pavilionul Maltei. O rachetă a lovit nava în timpul atacului de miercuri noapte, potrivit directorului său din Grecia. Toți cei 23 de membri ai echipajului de la bord au fost evacuați în siguranță. Peste 20.000 de marinari, în pericol din cauza războiului Potrivit Consiliului Mondial al Transportului Maritim, aproximativ 20.000 de marinari aflați la bordul navelor care operează în regiune se confruntă cu „o situație de securitate periculoasă și extrem de incertă”. Cel puțin 16 petroliere și alte tipuri de nave au fost atacate în regiunea Golfului, încă de la începutul războiului dintre SUA, Israel și Iran. Alte câteva sute de nave au aruncat ancora din cauza amenințării Teheranului de a ataca navele aflate în Strâmtoarea Ormuz sau în apropierea acesteia, pe care se transportă aproximativ o cincime din petrolul mondial. Președintele SUA, Donald Trump, a precizat că Statele Unite sunt pregătite să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, atunci când va fi necesar, însă, până acum, Marina SUA a refuzat solicitările venite aproape zilnic făcute de companiile de transport maritim, precizând că riscul atacurilor este prea ridicat deocamdată, potrivit surselor familiare cu situația.
Vladimir Putin acuză Ucraina de atacarea petrolierului care a explodat și s-a scufundat în largul Libiei
Președintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina este responsabilă pentru un atac terorist asupra petrolierului de gaze naturale lichefiate Arctic Metagaz, care a explodat și s-a scufundat în Marea Mediterană, la circa 240 km de orașul Sirte din Libia, relatează The Guardian. „Acesta este un atac terorist. Nu este prima dată când vedem așa ceva”, a afirmat Putin, adăugând că incidentul „exacerbează situația de pe piețele energetice globale, inclusiv de pe piețele de gaze”. Arctic Metagaz fusese sancționată de SUA și Uniunea Europeană pentru că făcea parte din ceea ce autoritățile occidentale numesc „flota din umbră” a Moscovei, alcătuită din petroliere vechi care transportă petrol și gaze ocolind restricțiile impuse de Occident. Nava transporta 61.000 de tone de GNL și s-a scufundat complet între Libia și Malta, dar toți cei 30 de membri ai echipajului au fost salvați și urcați pe o altă navă care se îndrepta spre Benghazi, conform Autorității Maritime Libiene. Ministerul Transporturilor din Rusia a susținut că petrolierul a fost lovit de drone maritime ucrainene lansate de pe coasta libiană, fără a oferi mai multe detalii. Ucraina nu a comentat atacul, însă în decembrie a recunoscut că a lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană cu drone aeriene, primul astfel de incident confirmat în războiul de patru ani. Anterior, atacuri similare asupra navelor rusești din Mediterana ar fi fost lansate din Libia, dar Kievul nu le-a confirmat oficial. Potrivit rapoartelor, nava plecase din Murmansk, în nord-vestul Rusiei, și se îndrepta spre Port Said, Egipt. Ultima poziție înregistrată a fost în vestul Mediteranei, lângă Malta, conform MarineTraffic, platformă de monitorizare a navelor. Președintele rus a mai sugerat că Moscova ar putea opri livrările de gaze către Europa pentru a viza alte piețe. „Și acum se deschid alte piețe. Și poate ar fi mai profitabil pentru noi să încetăm să aprovizionăm piața europeană chiar acum. Să intrăm pe acele piețe care se deschid și să ne stabilim acolo. Dar aceasta nu este o decizie, ci, în acest caz, ceea ce se numește gândire cu voce tare. Cu siguranță voi instrui guvernul să lucreze la această problemă împreună cu companiile noastre.”, a spus Vladimir Putin. Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere legislativă pentru interzicerea permanentă a importurilor de petrol rusesc pe 15 aprilie, la trei zile după alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit unor documente UE consultate de Reuters.
Franța îl reține pe căpitanul unui petrolier suspectat că operează în flota fantomă
Autoritățile franceze l-au reținut căpitanul unui petrolier interceptat în Marea Mediterană, în cadrul unei anchete care urmărește să stabilească dacă nava a folosit un pavilion fals, a anunțat duminică parchetul din Marsilia. Nava, denumită Grinch, a fost interceptată joi și direcționată să ancoreze în largul portului francez, fiind suspectată că face parte dintr-o flota fantomă ce permite exporturi de petrol. Căpitanul, în vârstă de 58 de ani și cetățean indian, a fost reținut în ancheta preliminară, conform comunicatului procurorilor, care nu menționează Rusia, relatează Reuters. Nava a plecat din portul rus Murmansk la începutul lunii ianuarie și naviga sub pavilionul Comorelor, au precizat autoritățile franceze. Alți membri ai echipajului, tot cetățeni indieni, rămân la bord în timp ce anchetatorii verifică legalitatea pavilionului și documentele navei. Uniunea Europeană a adoptat 19 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, dar Moscova continuă să exporte petrol către țări precum India și China, adesea la prețuri reduse. O mare parte din aceste livrări se realizează prin flota fantomă, care operează în afara reglementărilor maritime occidentale. În octombrie, Franța a reținut un alt petrolier sancționat, Boracay, în largul coastelor sale vestice, dar l-a eliberat după câteva zile.
Explozii la bordul a două petroliere în largul Mării Negre
Autoritățile turce susțin că nu au detectat încă nicio poluare. „Petrolierul Kairos, gol și în drum spre portul rusesc Novorossiisk, a luat foc la 28 de mile marine în largul coastei noastre, din cauze externe. Toți cei 25 de membri ai echipajului sunt teferi și nevătămați ”, a declarat Direcția Generală pentru Afaceri Maritime (DGM) din Turcia, potrivit Le Figaro. Un al doilea petrolier, Virat, „a raportat că a fost lovit la aproximativ 35 de mile marine distanță ”, a anunțat, de asemenea, DGM, fără a specifica natura impactului. Întrebat în direct de postul de televiziune privat NTV despre termenul „cauze externe ”, ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a ridicat posibilitatea existenței unor mine, rachete sau drone. „O cauză externă înseamnă că nava a fost lovită de o mină, o rachetă sau un proiectil similar, sau de o dronă, sau de un vehicul subacvatic fără pilot. Acestea sunt primele lucruri care îmi vin în minte”, a spus el. Ambele petroliere erau goale „Echipele Pazei de Coastă au ajuns la a doua navă și intervin în prezent. Douăzeci de persoane se află la bord. Sănătatea și siguranța lor nu sunt compromise și nu există niciun incendiu la bord”, a declarat el. Potrivit ministrului, ambele nave erau goale: „Până acum nu a fost detectată nicio poluare, dar monitorizăm incendiul”, a spus el, adăugând că Kairos, care este în flăcări, „transportă propriul combustibil ”. Incendiul de pe Kairos a izbucnit în jurul orei 18:00, ora locală (15:00 GMT), potrivit guvernatorului din Kocaeli, Ilhami Aktas, intervievat de NTV. Numeroase mine plutitoare au fost localizate și distruse în Marea Neagră de la începutul conflictului din Ucraina. Aceste muniții, utilizate de părțile beligerante pentru a-și proteja coastele, au plutit în derivă în ultimii ani, în special din cauza furtunilor. Confruntate cu acest pericol, Turcia, Bulgaria și România, trei state membre NATO riverane Mării Negre, au înființat în 2024 un grup de contramăsuri navale împotriva minelor (MCM Marea Neagră).
Războiul din Ucraina, ziua 1.349. FMI ar putea bloca ajutorul pentru Ucraina din cauza refuzului Belgiei / Ucraina a primit de la britanici rachete cu rază lungă de acțiune
Ucraina respinge avansul rus lângă Pokrovsk Corpul 7 de Reacție Rapidă al Ucrainei a anunțat că unitățile sale de asalt și operațiuni speciale au reușit să oprească o încercare a forțelor ruse de a avansa la nord de Pokrovsk. Operațiunea a împiedicat trupele ruse să întrerupă o rută de aprovizionare esențială între Pokrovsk și orașul apropiat Rodynske. Loviturile Ucrainei și sancțiunile occidentale sporesc profiturile marilor companii petroliere occidentale O combinație între atacurile cu drone ucrainene asupra instalațiilor petroliere rusești și sancțiunile impuse de Occident a redus producția și exporturile de petrol ale Rusiei, scrie The Kyiv Independent. Restrângerea rezultată a ofertei a dus la creșterea marjelor de rafinare, ceea ce a sporit semnificativ profiturile marilor companii petroliere americane și europene. Sprijinul financiar pentru Ucraina este pus în pericol după ce Belgia a refuzat să susțină un împrumut european de 140 de miliarde de euro garantat cu active rusești înghețate. Blocajul creat la Bruxelles ridică mari semne de întrebare asupra continuării sprijinului Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Kiev, în condițiile în care instituția de la Washington pregătește un nou program de finanțare în valoare de 8 miliarde de dolari, întins pe o perioadă de trei ani. Acesta ar trebui să asigure stabilitatea bugetară a Ucrainei, aflată în plin război, și să confirme pentru investitori că statul rămâne viabil din punct de vedere economic și angajat pe calea reformelor. Aprobarea acestui program depinde însă de capacitatea Uniunii Europene de a demonstra că poate sprijini financiar Ucraina prin propriul plan de împrumut garantat cu activele rusești înghețate. Ucraina a primit de la britanici rachete cu rază lungă de acțiune Marea Britanie a furnizat Ucrainei mai multe rachete cu rază lungă de acțiune. Este vorba despre rachete de croazieră Storm Shadow care permit ucrainenilor să lanseze atacuri la mare distanță pe teritoriul Rusiei. Guvernul britanic a furnizat recent Ucrainei mai multe rachete de croazieră Storm Shadow, conform unui raport citat de Bloomberg și Sky News. Numărul rachetelor nu a fost specificat. Sursele susțin că noul ajutor militar are rolul de a sprijini Ucraina pe parcursul iernii atunci când rușii ar putea să-și intensifice atacurile. Ca în jocurile video. Soldații ucraineni primesc puncte pentru uciderea rușilor. Punctele sunt folosite pentru a cumpăra arme mai bune pentru unitatea lor Sistemul, lansat în urmă cu mai bine de un an, recompensează soldații care realizează lovituri cu puncte care pot fi schimbate pentru a cumpăra mai multe arme într-un magazin online „Amazon pentru război” numit Brave1, care oferă peste 100 de drone diferite, vehicule autonome și alte materiale de război pentru drone. Sistemul are un clasament condus de echipe cu nume precum Achilles și Phoenix. „A devenit foarte popular în rândul unităților”, a spus Fedorov pentru The Guardian despre acest sistem, care este un exemplu elocvent al automatizării crescânde a războiului. „Toate forțele de apărare știu despre acest lucru și există o competiție pentru puncte, pentru a obține aceste drone, sisteme de război electronic și alte lucruri care să le ajute în luptă. Cu cât omori mai mulți soldați de infanterie, cu atât primești mai multe drone pentru a omorî și mai mulți soldați de infanterie. Acest lucru devine un fel de ciclu care se autoalimentează”. Numărul victimelor rusești din septembrie este dublu față de cel din octombrie anul trecut, în parte deoarece guvernul de la Kiev a dublat recompensele pentru uciderea soldaților ruși de la șase la 12 puncte, reflectând schimbarea priorităților pe câmpul de luptă. Atac cu drone ucrainene asupra unui terminal petrolier rusesc Dronele ucrainene au atacat un terminal petrolier și un petrolier în regiunea Krasnodar din Rusia, în seara zilei de 1 noiembrie, a declarat o sursă din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) preluată de Kyiv Independent. Potrivit SBU, au fost înregistrate cinci atacuri cu drone. În urma atacurilor, o cisternă a luat foc, iar cel puțin patru debarcadere folosite pentru încărcarea și descărcarea cisternelor au devenit inoperabile. În plus, clădirile portuare au suferit avarii. Tuapse e un important centru pentru exporturile de petrol rusesc Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a confirmat pe 2 noiembrie că infrastructura petrolieră a portului maritim situat pe coasta Mării Negre, în orașul portuar Tuapse, a fost avariată. Terminalul din Tuapse este operat de compania petrolieră de stat rusă Rosneft. Orașul servește drept centru vital pentru exporturile de petrol rusesc, terminalele și infrastructura fiind esențiale pentru logistica energetică a țării. „Va avea consecințe pe termen lung” Vorbind în direct în timpul unui teledon național, purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainene, Dmitro Pletenchuk, a declarat pe 2 noiembrie că atacul va avea „consecințe pe termen lung” pentru Rusia. „Acest caz este important și va avea consecințe pe termen destul de lung, deoarece, pe lângă deteriorarea directă a lanțurilor tehnologice implicate în transportul maritim, va exista și o reacție în rândul navigatorilor, adică al companiilor care sunt alimentate direct cu combustibil acolo”, a spus Pletenchuk. „Acest lucru crește și primele de asigurare. Și, în principiu, acest lucru va descuraja mulți oameni să intre în aceste porturi.” Trei incendii observate în zona terminalului petrolier Fotografiile și videoclipurile postate pe rețelele de socializare pretind că arată un incendiu de amploare izbucnind de la debarcaderul terminalului, situat în largul Mării Negre. Canalele rusești Telegram, citând rapoarte ale locuitorilor, cel puțin trei incendii au fost observate în zona terminalului petrolier. Oficialii de la sediul operațiunilor regionale din regiunea Krasnodar au confirmat ulterior că un atac cu drone a provocat daune infrastructurii portuare. Oficialii au adăugat că suprastructura punții, o navă, clădiri și infrastructura terminalului au fost avariate în atac. Informațiile preliminare indicau că nu au existat victime, potrivit oficialilor ruși. Atacuri cu drone au fost raportate în diferite regiuni ale Rusiei „SBU continuă să atace infrastructura de rafinare a petrolului din Rusia, care oferă inamicului resurse pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Atâta timp cât războiul continuă, flăcările vor continua să ardă puternic la rafinăriile de petrol rusești”, a declarat sursa SBU. Incendiul are loc pe fondul unui atac mai amplu cu drone ucrainene asupra diferitelor regiuni ale Rusiei. Explozii și fum au fost raportate în