Etichetă: petromidia

Atac cu drone în Arabia Saudită: Cum afectează închiderea conductei Est-Vest prețurile la carburanți în România

În dimineața zilei de joi – 10 septembrie 2026 – un atac cu drone lansat de pe teritoriul irakian a lovit conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită.  A doua zi, Ministerul Energiei de la Riad a anunțat închiderea conductei. Incidentul s-a produs pe fondul escaladării majore a conflictului militar din Orientul Mijlociu, care a blocat deja parțial Strâmtoarea Ormuz. Conducta strategică Est-Vest (Petroline) transporta 4-5 milioane de barili de petrol pe zi, aproximativ 4-5% din oferta mondială de petrol. Devenise vitală pentru ocolirea Strâmtorii Ormuz, după blocada instituită de SUA în contextul conflictului cu Iranul. Închiderea conductei din Arabia Saudită a avut ca rezultat imediat o destabilizare a piețelor europene. România este și ea afectată, chiar dacă nu importă direct cantități mari de țiței din această regiune.  Loading … Conducta Petroline traversează Peninsula Arabică Importanța conductei Est-Vest a crescut progresiv din momentul în care transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz a fost perturbat. Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită are o lungime de aproximativ 1.200 de kilometri. Traversează Peninsula Arabică și permite transportarea țițeiului din estul Arabiei Saudite către terminalele de la Marea Roșie. Leagă marile câmpuri petroliere din est (Abqaiq) de portul Yanbu de la Marea Roșie. Petrolul poate fi exportat fără ca petrolierele să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Cum s-a desfășurat atacul cu drone Conducta petrolieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită a fost atacată de un roi de drone. În urma atacului de tip „roi” a fost lovită infrastructura din regiunile Riad și Medina. Conducta Est-Vest este deservită de 11 stații de pompare și două stații separate de eliberare a presiunii. Inițial s-a vorbit despre două stații de pompare care ar fi fost lovite de drone, însă informațiile satelitare au arătat că amploarea atacului a dus la lovirea a trei stații de pompare. Acestea au suferit avarii majore. În timp ce guvernul de la Bagdad a anunțat că va deschide o anchetă proprie, rebelii Houthi din Yemen au salutat atacul. Ulterior, au mărit presiunea în Marea Roșie, în Strâmtoarea Bab el-Mandeb. Strâmtoarea Bab el-Mandeb | Foto – Wikipedia Potrivit Reuters, estimările experților din industrie nu sunt deloc optimiste. Reparațiile necesare la stațiile de pompare și repornirea la capacitate maximă ar putea dura între 5 și 6 săptămâni. Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu O repornire parțială ar putea fi încercată și mai devreme, dar doar sub pază militară strictă. Conducta Est-Vest a Arabiei Saudite a fost construită în 1981, după Revoluția Iraniană. Ideea centrală a fost tocmai aceea de a oferi o rută alternativă pentru exporturile de țiței, una care să ocolească Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită menține stocuri substanțiale de țiței la Yanbu. Închiderea conductei Est-Vest nu oprește imediat exporturile din port. Însă stocarea poate înlocui fluxurile prin conducte doar temporar. Stocurile actuale de la Yanbu sunt estimate a fi suficiente pentru aproximativ cinci până la șapte zile la ratele recente de export. Țițeiul saudit suplimentar depozitat în porturile egiptene oferă o altă rezervă limitată. Dacă reparațiile durează săptămâni în loc de zile, aceste stocuri vor deveni în cele din urmă nu vor mai fi de ajuns. Conducta petroieră strategică Est-Vest din Arabia Saudită / Sursa BBC „Acest atac reprezintă o escaladare periculoasă și o amenințare inacceptabilă la adresa securității Regatului Arabiei Saudite, a integrității sale teritoriale și a instalațiilor sale vitale, precum și o încălcare flagrantă a principiilor dreptului internațional”, a declarat Jasem Mohamed Albudaiwi, secretarul general al Consiliul de Cooperare al Golfului potrivit BBC. Efect de domino pe piața țițeiului, România nu face excepție După atacul cu drone și după anunțul referitor la închiderea conductei petroliere strategice Est-Vest din Arabia Saudită, cotația petrolului Brent a depășit pragul de 100-108 dolari per baril. Prețurile la benzină și motorină în România sunt direct legate de cotațiile internaționale ale produselor petroliere (Platts). În astfel de condiții, șoferii români vor resimți o majorare directă a prețurilor la pompă în săptămânile următoare. Astăzi, 20 septembrie 2026, prețurile carburanților din România au înregistrat o nouă creștere. Motorina standard a atins o medie națională de 10,86 lei/litru. Benzina standard se apropie de pragul psihologic de 10 lei/litru, cu o medie de 9,97 lei/litru. Motorină standard: Între 10,79 lei/litru și 10,93 lei/litru. Benzină standard: Între 9,93 lei/litru și 9,99 lei/litru. GPL: Are un preț mediu de 4,71 lei/litru Pe de altă parte, scumpirea carburanților se traduce automat în costuri mai mari de transport pentru toate mărfurile din România, de la alimente de bază până la materiale de construcții. Mai mult, acest șoc energetic global va pune presiune suplimentară pe rata inflației. Va fi limitată, astfel, capacitatea Băncii Naționale a României (BNR) de a reduce dobânzile. Petrolul folosit în România nu vine prin conducta petrolieră strategică din Arabia Saudită, acum închisă. Dar companiile locale cumpără țițeiul de import la prețurile pieței globale – raportat la cotațiile Brent). Când prețul Brent sare de 100 de dolari, rafinăriile românești plătesc mai mult pentru fiecare baril importat, cost care se mută direct în prețul final achitat de consumatori. O creștere a prețului carburanților la peste 10-11 lei/litru în România ar declanșa un efect inflaționist sever în lanț. Agricultura și industria alimentară din România sunt hiper-dependente de motorină. Transportul rutier de marfă reprezintă principala arteră de aprovizionare a magazinelor. Motorina este combustibilul de bază pentru tractoare, utilaje de recoltat și camioane de distribuție. Conform analizelor economice de impact, o astfel de scumpire a combustibililor s-ar traduce printr-o creștere medie de 15% până la 25% a prețurilor la alimente în primele 3-6 luni, afectând diferit principalele categorii de produse. Kazahstanul, principala sursă externă a României Aproximativ 77% din necesarul de petrol al României era acoperit prin importuri în anul 2024. Datele INS arată că, în anul 2025, România a importat aproximativ 8,9 milioane de tone de petrol, dintr-un consum de circa 11,4 milioane de tone, notează Mediafax. Kazahstanul este principala sursă externă de petrol a României. În primele patru luni din 2026, țițeiul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor României, potrivit INS. România nu este atât de dependentă de importuri precum alte state europene, dar

România a indicat Ucrainei ce nave să nu atace în Marea Neagră. Nicușor Dan: Au lăsat nava de aprovizionare să treacă

Întrebat despre atacurile lansate de Ucraina în zona portului rusesc Novorossiisk, prin care este exportată o mare parte din petrolul Kazahstanului și de unde sunt alimentate inclusiv nave care aprovizionează România, Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul a avut discuții directe cu partea ucraineană. „Noi am avut acest dialog înainte de întâlnirea de azi. Au fost mai multe momente în care nave care deserveau Petromidia trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă”, a declarat Nicușor Dan. Bucureștiul vrea un mecanism mai rapid cu Kievul Președintele a explicat că discuția purtată acum cu partea ucraineană a vizat transformarea acestui tip de intervenție într-un mecanism mai bine organizat. „Ce am discutat azi a fost doar ca această interacțiune să fie cumva formalizată și să se petreacă mai repede”, a spus șeful statului. Potrivit lui Nicușor Dan, Ucraina a răspuns până acum solicitărilor venite din partea României. „De câte ori am avut nevoie, partea ucraineană a primit mesajul nostru și a lăsat nava de aprovizionare să treacă”, a afirmat președintele. Întrebat dacă mai există în prezent probleme privind aprovizionarea, Nicușor Dan a răspuns: „Nu mai sunt probleme.” De ce este Novorossiisk important pentru România Portul Novorossiisk este un punct-cheie pentru exporturile petroliere ale Kazahstanului. Prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), petrolul extras în principal din marile zăcăminte kazahe este transportat pe aproximativ 1.500 de kilometri până la coasta rusă a Mării Negre, unde este încărcat în petroliere. CPC estimează că prin această rută trec peste două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Ruta este importantă și pentru România. Rafinăria Petromidia procesează în principal țiței de origine kazahă, inclusiv sortimentele KEBCO și CPC. KMG International arată că aprovizionarea este realizată inclusiv pe traseul Tengiz/Atyrau–Novorossiisk și apoi pe mare către România. Potrivit unei analize publicate în iulie de Asociația Energia Inteligentă și preluate de Agerpres, circa jumătate din țițeiul importat de România în 2025 ar fi provenit din Kazahstan, în valoare de aproximativ 2,77 miliarde de dolari. Atacurile din Marea Neagră au perturbat exporturile kazahe Problema a devenit mai sensibilă după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și maritime rusești din regiunea Mării Negre. În iulie, mai multe petroliere aflate în zona terminalului CPC de la Novorossiisk au fost lovite, iar operațiunile de încărcare au fost întrerupte temporar. CPC a anunțat inclusiv atacuri asupra unor nave care încărcau petrol provenit din Kazahstan. Reuters relata la începutul lunii august că amenințarea atacurilor cu drone și dificultatea de a găsi nave dispuse să intre în regiune au perturbat exporturile prin CPC, rută care reprezintă aproximativ 1,8% din oferta mondială de petrol. În paralel, Financial Times a relatat că Ucraina a acceptat, după o solicitare a vicepreședintelui american JD Vance, să nu mai atace infrastructura CPC și navele nerusești care nu transportă petrol sau alte mărfuri rusești și nu se află sub sancțiuni ucrainene. Informația a fost relatată ulterior și de Reuters. Campania Ucrainei împotriva infrastructurii petroliere rusești urmărește reducerea veniturilor și a capacității Moscovei de a finanța războiul, însă poziționarea terminalului kazah pe teritoriul Rusiei a creat riscuri suplimentare pentru state și companii care depind de petrolul din Kazahstan.

Victor Ponta confirmă că prețul motorinei poate ajunge la 20 de lei

Fostul premier Victor Ponta a confirmat că există posibilitatea unui scenariu negru în care prețul motorinei poate ajunge chiar și la 20 de lei pe litru. În cadrul emisiunii Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu acesta a avertizat și că în acest moment România nu are de unde să ia petrol care poate fi rafinat la noi în țară. Emisiunea poate fi urmărită live pe Facebook și YouTube. Răzvan Dumitrescu: „Pe surse, din documente de analiză dintr-un minister. Au simulat și scenariul cu 20 lei pe litru la motorină.” Victor Ponta: „Corect să facă așa. Că dacă nu primim din Kazahstan, n-are cine să ne vândă. În momentul ăsta din țările Golfului, n-ai cum să aduci, că încă se bombardează Israelul cu Iranul și cu americanii din Rusia. Și de unde să aduci, că petrolul nu umblă pe străzi așa și îl iei tu.” Declarația lui Victor Ponta a fost făcută în contextul în care Kazahstanul a suspendat temporar transportul de țiței prin terminalul maritim rusesc Novorossiisk. Ruta era folosită de România ca să aducă în țară singurul tip de petrol pe care îl putem rafina. Decizia Kazahstanului a venit în urma unor atacuri ucrainene care puneau în pericol petrolierele care foloseau ruta. Importul de țiței din Kazahstan reprezintă aproximativ 80% din necesarul României, iar rafinăria Petromidia e afectată grav de suspendarea importului de țiței. Petromidia poate rafina doar petrol venit din Kazahstan.

Criză carburanți: Acciză dinamică la motorină

Criza de la pompele din România continuă, în timp ce piața carburanților se confruntă cu riscuri tot mai mari privind aprovizionarea, după întreruperea fluxurilor de țiței din Kazahstan. Motorina standard se apropie tot mai mult de pragul de 10 lei pe litru și doar doi bani o mai despart de acest nivel. Nici benzina nu este departe de pragul psihologic, iar autoritățile caută cu disperare soluții pentru temperarea prețurilor la pompă. În acest context, membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaților s-au reunit pentru aprobarea raportului privind măsurile pentru carburanți, care prevede, între altele, introducerea unei „accize dinamice”. În paralel, doi foști lideri ai României au reacționat la situația aprovizionării cu țiței și au criticat Ucraina în contextul atacurilor care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan.  Loading … Prețuri record la pompă. Motorina standard, aproape de pragul psihologic de 10 lei Astăzi, prețurile benzinei și motorinei sunt pe creștere. Un litru de motorină standard se comercializează cu 9,88 de lei, la doar 2 bani distanță de pragul psihologic de 10 lei/litru, în timp ce prețul pentru motorina premium se apropie de 11 lei/litru. În cazul benzinei, un litru de combustibil standard se vinde cu 9,12 lei, iar cel premium cu 9,69 lei. România, dependentă în mare proporție de petrolul kazah Pe lângă producția internă, România importă aproximativ 77% din necesarul de petrol, dintre care 63% din țițeiul necesar provenea din Kazahstan. De aici, România a importat în anul 2025 circa 5,5 milioane de tone de petrol, pentru care a plătit aproximativ 2,5 miliarde de euro. Tot acest flux este esențial pentru funcționarea singurelor unități de procesare active din țară: Petromidia și Petrobrazi. Petromidia, deținută de Rompetrol/KMG International, un grup controlat de compania kazahă KazMunayGaz, este alimentată integral cu țiței din Kazahstan prin Marea Neagră și acoperă cea mai mare parte din necesarul de carburanți pentru piața internă. În ceea ce privește rafinăria Petrobrazi din Ploiești, deținută de OMV Petrom, deși folosește și producție de țiței internă, depinde parțial de importurile din Kazahstan pentru a-și completa capacitatea. Deputaţii au votat în Comisia de Buget o „acciză dinamică” la carburanţi Membrii Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor s-au reunit luni pentru aprobarea raportului privitor la măsurile pentru carburanţi. În urma discuţiilor, s-a ajuns la un acord care a dus la votul acestuia cu majoritatea celor prezenţi. Ministrul de Finanţe şi al Energiei, Alexandru Nazare şi Bogdan Gruia Ivan, au convenit că măsurile vizate nu trebuie să reducă valoarea TVA, iar acciza să varieze între 5-25%, în funcţie de cotaţii. „Am depus acest proiect pentru reducerea accizelor. Vorbim despre o limitare a prețurilor exporturilor de carburanți. Toate aceste măsuri, odată implementate, vor duce la o reducere a prețului. Consider că este o formă corectă şi fără să afecteze. Preţul să nu depăşească 10 lei pe motorina standard”, a spus Bogdan Ivan în Comisia de Buget. La rândul său, Alexandru Nazare a subliniat că nu trebuie modificată valoarea TVA, ca „să nu ne afecteze agenţiile de rating.” „Am propus să nu intrăm în zona de modificări pe TVA pentru că ar fi fost contrară dreptului Uniunii Europene și mâine-poimâne avem evaluări de la agențiile de rating atât Fitch cât și Moody’s, săptămâna viitoare. Dar în schimb să venim cu un mecanism de acciză dinamică, o reducere a accizei graduală, între 5-25% care să opereze în funcțiile de condițiile de piață. Ministrul Finanțelor a transmis, de asemenea, că a avut consultări cu operatorii din industria petrolieră și a subliniat că introducerea unei eventuale plafonări trebuie să țină cont de riscul unei penurii de carburanți. „Am rafinat mecanismele care au fost introduse în ordonanța adoptată anterior, astfel încât acestea să reflecte realitatea din piață de astăzi. Odată cu integrarea acestor amendamente în inițiativa legislativă, o să avem un act normativ care să răspundă nevoilor de astăzi ale pieții luând în calcul și o realitate pe care nu trebuie să o negăm. Este posibil și, am avut o consultare în cursul acestei dimineți cu toți operatorii din industria petrolieră, presiunea este foarte mare, există un risc de penurie și în această situație. Adică trebuie să luăm în calcul că introducerea unei plafonări trebuie să ia în calcul și potențialul de penurie”, a declarat Nazare, în Comisia de Buget, de luni, de la Parlament. Noua formulă vine după intervenția aplicată de Guvern în primăvară, odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu. La 1 aprilie a intrat în vigoare ordonanța de urgență prin care a fost declarată starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Actul normativ a introdus un pachet de măsuri valabil până la 30 iunie, cu posibilitatea prelungirii din trei în trei luni. Printre măsurile adoptate atunci s-au numărat reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru și limitarea modificării prețurilor la pompă la o singură actualizare pe zi. Ponta și Băsescu, revoltați de atacurile ucrainene care au determinat Kazahstanul să nu mai exporte petrol către România Fostul premier al României, Victor Ponta, a criticat, într-o postare pe rețelele sociale atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere din zona Mării Negre care au afectat fluxurile de petrol din Kazahstan. Acesta a transmis că securitatea aprovizionării cu carburanți a țării noastre se află sub semnul întrebării, în condițiile în care România importă cea mai mare parte a combustibilului pe care îl consumă. „Țara noastră importă 75% din combustibil. Kazahstanul, principalul furnizor, a încetat exporturile către România din cauza atacurilor dronelor ucrainene asupra terminalului lor pe Marea Neagră. Această decizie pune sub semnul întrebării securitatea aprovizionării cu combustibil. Ucraina, prietenul nostru, fratele nostru pentru care dăm tot de la noi, facem tot pentru Ucraina. Dar Kazahstanul nu e în război, e ca România”, a scris Victor Ponta pe Facebook. Și fostul președinte al României, Traian Băsescu, a declarat duminică seară, la Digi 24, că „Ucraina ne produce daune uriașe prin blocarea aprovizionării cu țiței”, în timp ce țara noastră „îi dă pâinea de la gură”. „Discutăm de Ucraina, căreia noi îi dăm pâinea de la gură, cum s-ar spune, să-i ajutăm în război și ei ne produc

Rompetrol Rafinare anunță că Petromidia și Vega vor fi redeschise

Lucrările mecanice din cadrul reviziei planificate a celor două rafinării operate de Rompetrol Rafinare, Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, au fost finalizate cu succes, au anunțat vineri oficialii companiei, conform Mediafax. În acest moment funcționează doar rafinăria Petrobrazi, operată de OMV Petrom, în timp ce Petrotel, a rușilor de la Lukoil, este închisă în contextul sancțiunilor internaționale în vigoare.  Rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din țară, și Vega Poliești, vor reveni la capacitatea optimă în următoarele zile, a anunțat compania Rompetrol Rafinare. Aceștia mai spus că procesul este foarte important și va fi realizat etapizat cu respectarea tuturor normelor de siguranță și securitate în muncă. Astfel, odată cu această acestă redeschidere, numărul rafinăriilor în funcțiune în România va ajunge la trei din cele patru existente. Rafinăria Petrobrazi Petromidia și Vega au trecut cu succes de revizie Compania spune că revizia celor două rafinării a presupus un număr total de peste 700 de lucrări specifice de mentenanță, schimbarea de catalizatori în șase instalații principale, verificări la aproximativ 900 de echipamente, dar și inspecții și testări pentru aproape 1.200 de conducte. „Un alt obiectiv realizat cu succes în cadrul reviziei a fost recertificarea și prelungirea autorizațiilor de funcționare din partea autorităților competente – ISCIR și CNCIR. Apreciem suportul constant al autorităților, care au facilitat finalizarea lucrărilor în termenul estimat de companie”, au transmis oficialii companiei. Sursa foto: Facebook/ Rafinăria Vega – Rompetrol Lucrările au fost executate cu sprijinul a peste 2.500 de oameni – specialiști din cadrul companiei, ai contractorului general (Rominserv) și ai celor 45 de companii implicate, cu vastă experiență în domeniu. „Astfel, rafinăriile operate de Rompetrol Rafinare își vor relua, în cel mai scurt timp, eforturile de aprovizionare cu produse petroliere, prin care vor contribui la stabilizarea pieței naționale, într-un context dificil, atât pentru producători, cât și pentru consumatori”, au transmis oficialii. Rafinăria Petromidia Năvodari RECOMANDAREA AUTORULUI:  Rafinăria Petrobrazi, singura funcțională din România, își reduce producția de carburanți, în plină criză. Care este explicația România va rămâne cu o singură rafinărie de benzină și motorină funcțională peste câteva zile. Ce se întâmplă cu celălalte două unități din țară

Rafinăria Petrobrazi, singura funcțională din România, își reduce producția de carburanți, în plină criza. Care este explicația

România a rămas cu o singură rafinărie funcțională din trei, în plină criză de carburanți, generată de conflictul din Orientul Mijlociu. Este vorba de rafinăria Petrobrazi, care va avea o producție mai scăzută, în următoarea perioadă, din cauza unor lucrări de mentenanță. Odată cu oprirea rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploiești, anul trecut, și cu intrarea în revizie a Petromidia Ploiești, producția internă de petrol a României depinde, în prezent, doar de rafinăria Petrobrazi, transmite Observatorul prahovean. Chiar și producția de carburanți, de la singura rafinărie funcțională din țara noastră, se va diminua simțitor în următoarele două săptămâni, din cauza lucrărilor de mentenanță. Potrivit reprezentanților OMV Petrom, una dintre instalațiile rafinăriei Petrobrazi va fi oprită. „Pentru o perioadă de circa două săptămâni, una dintre instalațiile din cadrul rafinăriei Petrobrazi va fi oprită pentru mentenanță planificată. Această intervenție este necesară pentru a asigura funcționarea instalațiilor în condiții de siguranță”. Cu toate acestea, compania a evitat să spună în ce măsură va fi afectată producția de carburanți. „Rata de utilizare a rafinăriei se va menține la un nivel ridicat, de peste 90% în primul trimestru, iar pentru întreg anul estimăm o rată de utilizare de peste 95%”. OMV Petrom a asigurat consumatorii că au fost luate toate măsurile necesare pentru a asigura continuitatea aprovizionării. Petrotel – Lukoil, închisă în contextul sancțiunilor SUA Rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești, una dintre cele mai mari din România, a fost oprită de la jumătatea lunii octombrie până la finalul lui noiembrie 2025 pentru revizie tehnică. Ulterior, din cauza sancțiunilor SUA, rafinăria a rămas oprită. Potrivit Ministerului Energiei, oprirea Petrotel a redus capacitatea de producție a pieței produselor petroliere cu aproximativ 21%, iar diferența a fost compensată prin importuri realizate de ceilalți operatori. Bogdan Ivan a precizat la 11 martie că a solicitat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) reluarea activității rafinăriei Petrotel a grupului Lukoil. „Vreau să vorbesc despre ceea ce am propus acolo (în CSAT – n.r.), care ține de resortul Ministerului Energiei, anume să repornim rafinăria Petrotel, care asigură 21% din capacitatea de rafinare a țițeiului din țara noastră. Deja am vorbit cu cei din America. Am pregătit documentele oficiale și urmează să primim o derogare prin care vom putea să repornim această rafinărie. Automat asigurăm și mai multă lichiditate în piață”, a declarat ministrul energiei. Rafinăria Petromidia, producătoarea a 40% din totalul de țiței la nivel național, a fost închisă Rompetrol a oprit și rafinăria Petromidia la sfârșitul lunii februarie pentru revizii. Rafinăria ar urma să-și reia activitatea în termen de 20 de zile de la începerea lucrărilor de mentenanță. Petromidia are o capacitate totală de procesare de 5 milioane de tone de țiței, adică 40% din totalul la nivel național, și asigură o treime din consumul intern de carburanți. „Vă reamintim că, în prezent, activitățile de producție din rafinăria Petromidia sunt sistate pentru desfășurarea lucrărilor de revizie programată, acestea fiind în curs, conform graficului agreat. Lucrările sunt absolut necesare pentru funcționarea optimă și în deplină siguranță a celei mai mari rafinării din țară. Oprirea este realizată în baza unui calendar clar, cu revizii generale programate la un interval de 4 ani și opriri tehnologice efectuate la un interval de 2 ani, pentru lucrări intermediare”, au confirmat reprezentanții Petromidia pentru sursa citată. FOTO: Profimedia Recomandarea autorului: Prețul carburanților, între speculă și război. Motorina ar putea ajunge la 10 lei litrul în acest weekend. Expert în energie: E vina statului că nu-i poate identifica pe comercianții care scumpesc Cum ar intra România în criza energetică anunțată la nivel global. Situația la zi a producției de gaze, energie și combustibili. Gândul face recensământul investițiilor care ar fi trebuit să ne transforme în „hub regional”, dar țara nu este nici măcar independentă energetic O nouă zi, o nouă scumpire la pompă. Cu cât au crescut prețurile pentru un litru de benzină și de motorină