Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE. Un referendum ar urma până în 2027
După mai bine de un deceniu de discuții cu Bruxelles-ul, Elveția a ajuns la un acord pentru a-și menține și îmbunătăți accesul la piața unică a UE. Acordul – care va fi supus unui referendum – include aceleași probleme spinoase care au afectat relația dintre Marea Britanie și UE, inclusiv contribuțiile la buget, politica de migrație și rolul judecătorilor străini. Aproape 1.000 de pagini de text, dezvăluite luna trecută după semnarea unui acord în decembrie, vor ancora Elveția mai ferm pe cea mai mare piață unică din lume. Dacă va fi aprobat, noul cadru obligă Elveția să reflecte modificările legislației UE în mai multe domenii. „Alinierea dinamică” – adoptarea automată a modificărilor din legislația UE – se referă la șase domenii cheie: recunoașterea reciprocă a standardelor privind mărfurile, electricitate, siguranța alimentară, transportul aerian și terestru și libertatea de circulație. Elveția ar avea o influență limitată asupra modului în care sunt formulate regulile – lobby pe lângă Bruxelles și membrii UE – niciun cuvânt de spus asupra rezultatului final și s-ar confrunta cu sancțiuni dacă nu implementează modificările. Elveția ar fi obligată să plătească 375 de milioane de euro anual în bugetul UE. Procesul de adoptare sau respingere a acordului va dura câțiva ani Mai întâi va fi un proces de consultare publică până în toamnă, apoi textul – posibil cu unele amendamente – va fi înmânat Parlamentului pentru a începe dezbaterea anul viitor. Guvernul elvețian își propune să organizeze referendumul până în iunie 2027, altfel alegerile naționale din același an vor duce la o amânare pentru 2028. Acordurile includ o clauză de arbitraj care stipulează că disputele sunt rezolvate de o comisie independentă – mai degrabă decât unilateral de către instanțele UE – pentru a aborda preocupările elvețiene cu privire la suveranitate și autonomie juridică. Dar atunci când cazul implică dreptul UE, comisia de arbitraj trebuie să ceară Curții Europene de Justiție, cea mai înaltă instanță a blocului, o interpretare obligatorie. Mișcarea eurosceptică din Elveția Ca și în Marea Britanie, jurisdicția CEJ și adoptarea „dinamică” a legilor UE au devenit catalizatoare pentru mișcarea eurosceptică din Elveția. „Adoptarea dinamică a legislației UE și a hotărârilor CEJ schimbă în cele din urmă sistemul de democrație directă din Elveția. Ne scade competitivitatea”, a declarat directorul executiv al Kompass/Europa, Philip Erzinger. Grupul anti-UE, înființat de miliardari din domeniul fondurilor de investiții private și alți antreprenori, strânge semnături pentru a lansa o inițiativă pentru un vot public pe această temă. „De exemplu, nu este nevoie de un acord privind libera circulație a persoanelor pentru a angaja oameni din țări străine”, a adăugat Erzinger. Partidul SVP de extremă dreapta al Elveției este împotriva acordului, care se bucură de sprijinul partidelor de stânga. Partidele centriste, cum ar fi liberalii, nu au luat încă o poziție. Elvețienii au un sistem adânc înrădăcinat de democrație directă. „Elvețienii au urmărit întotdeauna aceste actualizări ale legislației UE oricum. Dar vor să aibă capacitatea de a alege. Aceasta este diferența cheie pentru noi”, a spus un finanțator din Zurich. Există, de asemenea, scenariul în care Elveția ar vota “nu”. În 2021, când Elveția s-a retras din discuții, UE s-a răzbunat prin retrogradarea participării Elveției la programul Orizont Europa. Acest lucru s-ar putea întâmpla din nou dacă acordul nu va fi ratificat până la sfârșitul anului 2028. Oficialii UE: Menținerea status quo-ului nu este o opțiune Oficialii UE au declarat pentru Financial Times că menținerea status quo-ului nu este o opțiune. „Dacă există un vot negativ, UE consideră că acesta trebuie să fie sfârșitul drumului pentru calea bilaterală și tratamentul special pentru Elveția”, a declarat un oficial familiarizat cu situația de la Bruxelles. Alții, însă, cred că este timpul să se încheie o înțelegere cu cel mai mare partener comercial al Elveției. „Trăim cu această dramă încă din anii ’90. Europa este cel mai mare partener comercial al nostru și trebuie să rezolvăm problema instituțional, spre deosebire de sector cu sector”, a declarat Jean Keller, șeful managerului de fonduri Quaero Capital din Geneva. „Da, trebuie să ne asigurăm că lucruri precum drepturile lucrătorilor sunt protejate, dar în cele din urmă este imperativ să găsim un cadru durabil pentru a face afaceri în Europa.” Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Sebastian Burduja explică COSTUL ridicat al energiei din România: Pentru că piața europeană e unică doar pe hârtie
„De ce energia costă pe piaţa zilei de astăzi 84 EUR în România, 25 EUR în Franţa şi 60 EUR în Austria? Pentru că piaţa energetică europeană e unică doar pe hârtie”, afirmă ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Liberalul spune că e nevoie de o „infrastructură conectivă transfrontalieră” pentru ca prețurile la energie din statele membre să fie similare. „În cele mai multe zile, energia e mult mai ieftină în Vest, produsă în centralele nuclearo-electrice, dar ea nu poate fizic ajunge până la noi, bulgari, greci etc. Am explicat aceste lucruri pe înțelesul tuturor și voi continua, în următoarele zile, să detaliez cauzele prețurilor energiei din România și din regiune. Este important pentru toți românii să cunoască adevărul, dincolo de toate dezinformările toxice din spațiul public”. Potrivit ministrului Energiei, România are 4000 MW de interconexiuni cu vecinii, iar planul Transelectrica este ca în următorii 5 ani să se ajungă la peste 7000 MW. „Pe subiectul interconexiunilor, am cerut în repetate rânduri la Bruxelles să avem cu toții obligații și drepturi egale. Este o chestiune de normalitate în proiectul comun european, care a pornit, reamintesc, prin Uniunea Cărbunelui și Oțelului. România a fost, este și va fi un bun cetățean european. Avem deja interconexiuni de 4000 MW, cu toți vecinii, iar planul Transelectrica este să ajungem la peste 7000 MW în următorii 5 ani. Alte state membre nu au procedat la fel. Între Austria și Slovacia nu există DELOC interconexiuni. Între Austria și Ungaria capacitatea ar putea fi ușor dublată, dar nu se dorește de mulți ani. Ca urmare a eforturilor din ultimul an la Bruxelles, dezvoltarea interconexiunilor și îmbunătățirea funcționării pieței europene a energiei au devenit priorități de grad zero pentru Comisia Europeană, prin vocea președintelui, Ursula von der Leyen, și a comisarului pentru energie, Dan Jorgensen. Vom continua să urmărim implementarea acestor angajamente”. Plafonarea tarifelor la energie încetează la 1 iulie 2025 Furnizorii de energie electrică vor avea obligația de a transmite, până cel târziu la data de 10 iunie 2025, o informare scrisă, adresată fiecărui client din portofoliu propriu, cu privire la: încetarea schemei de sprijin pentru energie electrică începând cu 1 iulie 2025; revenirea la prețul contractual stabilit între părți, fie cel agreat la semnarea contractului, fie cel comunicat cu ocazia actualizării condițiilor economice; modul de stabilire a prețului pentru clienții aflați în regim de furnizare de ultimă instanță, dacă este cazul; posibilitatea schimbării furnizorului, proces care este gratuit și nu implică modificări de ordin tehnic; modalitățile de încheiere a unui contract de furnizare în regim concurențial și accesul la aplicația „Comparator oferte-tip de furnizare a energiei electrice”, de pe site-ul ANRE. Video: Facebook – Sebastian Burduja Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele