Dosarul Oxy Residence 2. Cămătari pe lista finanțării proiectului. Cum și-a pierdut avocata Lungu casa
Anchetatorii Parchetului General au audiat-o ca suspect pe administratoarea firmei care derula proiectul imobiliar Oxy Residence 2, avocata Mariana Lungu. Aceasta a povestit în detaliu dedesubturile afacerii care, în final, a ajuns să fie investigată ca urmare a plângerilor penale depuse. Femeia a relatat cum a ajuns să administreze firma lui Ioan Căruntu, a descris relația cu familia acestuia, problemele penale anterioare ale dezvoltatorului și a dat detalii despre cei care se ocupau efectiv de vânzări către clienți. Loading … Avocata a povestit și despre problemele penale anterioare ale celui care a instalat-o la cârma afacerilor sale și a mai explicat anchetatorilor că Moraru și Căruntu erau coordonatorii de facto a vânzărilor apartamentelor. Cum a ajuns Mariana Lungu să administreze firma lui Căruntu „Pe numitul Căruntu Ioan și Căruntu Adriana i-am cunoscut în jurul anului 2000-2001. În urmă cu aproximativ 14 ani, în urma unei discuții cu Căruntu Adriana și întrucât aveam anumite probleme și de sănătate și financiare, s-a oferit să mă sprijine în sensul de a vorbi cu Căruntu Ioan să colaborez cu el. Ulterior, m-am întâlnit și cu Căruntu Ioan, care a fost de acord să colaborăm pe chestiuni juridice. În acea perioadă, deținea ABIL CONSTRUCT SRL. Între timp Căruntu Ioan a fost reținut, întrucât a avut niște probleme referitoare la returnarea de TVA, aproximativ în perioada 2013-2014. Din câte cunosc, după ce a fost arestat preventiv timp de 6 luni, deoarece nu mai putea să îndeplinească atribuții de administrator în cadrul unei societăți comerciale, și nici mama lui, m-a rugat pe mine să fiu asociat într-o societate comercială, respectiv Trade & Construct Development”, a povestit avocata Mariana Lungu anchetatorilor PICCJ. Proiect administrat de avocați, „prăduit” de patron „Inițial am fost asociat unic, ulterior a intrat alături de mine asociat și colegul meu Dașcov Marian. Administratori au fost mai mulți, iar ultimul a fost Velciu care a plecat în urma unor certuri ale căror motive nu le cunosc. Ulterior dezvoltării proiectului Oxy Residence 1, ce a funcționat foarte bine, acesta a dorit să deruleze un nou proiect dezvoltat de către o nouă societate, astfel luând ființă societatea Top & Construct Dezvoltare SRL, asociați și administratori fiind eu și Marian Dașcov. Indic faptul că pentru societatea Top & Construct am fost doar un administrator scriptic și nu și faptic. Cel care se ocupa în fapt de societate era numitul Căruntu Ioan. Vreau să menționez faptul că eu nu aveam acces la conturi și Căruntu Ioan era cel care se ocupa de gestionarea conturilor societății. La sugestia lui Căruntu Ioan am fost de acord să îl împuternicesc pe numitul Moraru Marius Teodor pentru ca acesta să încheie promisiuni pentru cele două societăți respectiv Top și Trade. Mai arăt faptul că niciunul dintre promitenți nu au negociat cu mine și nu au discutat cu mine condițiile de contractare sau de plată, aceste discuții se purtau cu Căruntu Ioan și cu Moraru Teodor, cu precizarea că numitul Moraru Teodor era tot un subaltern în relația cu Căruntu Ioan”, le-a mai spus avocata Lungu anchetatorilor. „Pentru dezvoltarea proiectului, numitul Căruntu Ioan a încercat să acceseze diferite IFN, în cele din urmă încheind un contract cu CROWDESTATE, o firmă din Estonia. În anul 2020-2021, în urma unui litigiu în instanță, a existat o perioadă de 9 luni de zile în care lucrările s-au sistat, iar în cele din urmă a fost plătită o sumă de bani ca despăgubiri. Din această cauză s-a pierdut finanțarea din partea CROWDESTATE. Astfel, a fost nevoit ulterior să se împrumute de la IFN-uri și de la cămătari. În luna noiembrie 2025, Căruntu Ioan a contractat un credit de la Axe Capital IFN în valoare de 13.500.000 lei pe Trade, eu având calitatea de fidejusor pe persoană fizică. Din cauza neachitării acestui credit, am fost executată silit și am pierdut apartamentul din Str. Poștalionului, (…) mun. București, motiv pentru care am fost nevoită să plec în luna iunie a acestui an. În luna octombrie 2025, vrând să plec de la Căruntu Ioan, acesta a fost de acord și mi-a zis să îmi caut de lucru. Ulterior, la sfârșitul anului 2025, din cauza presiunilor cu cămătarii și IFN-urile, mi-a spus că va pleca într-un concediu mai lung, dar m-a asigurat că vom păstra legătura”, a povestit femeia audiată ca suspect în dosar. Plecarea din țară „După ce acesta a plecat din țară, acesta nu mai răspundea la telefon de teama creditorilor. Am reușit să iau legătura cu Căruntu Adriana și i-am comunicat faptul că am fost căutată de către o societate de creditare. Precizez că știam că se va întoarce pe data de 18 ianuarie, lucru pe care l-am comunicat tuturor celor care îl căutau. Am mai discutat cu numitul Căruntu Ioan în încercarea de a rezolva diferite probleme inclusiv cesiunea la clubul de fotbal, unde părțile sociale erau pe numele meu. Ultima mea discuție a fost în data de 15 ianuarie 2025. Precizez că pe numita Drăgan Georgeta o cunosc întrucât este mama lui Drăgan Alexandra Ioana, însă nu pot să spun că îndeplinea vreo atribuție în societatea Top sau Trade, și ea avea un rol formal la fel ca mine. Precizez că numita Drăgan Georgeta nu mi-a spus vreodată că a fost căutată de către ANAF. Doresc să precizez faptul că raportat la suprapunerile apartamentelor nu țineam o situație clară cu privire la apartamentele promise și cele libere, și nici nu consider că intra în atribuțiile mele. Indic faptul că până în ianuarie-februarie 2026 nu aveam cunoștință de nicio suprapunere. Totodată, doresc să adaug faptul că nici notarul Sîrbulescu Raluca nu avea cunoștință despre aceste suprapuneri. Din câte cunosc, nu reprezintă obligația notarului să țină evidența cu privire la promisiunile încheiate în scopul evitării de suprapunerii, ci consider că ar intra în atribuțiile dezvoltatorului. Doresc să adaug faptul că nu acum avut niciun beneficiu real pentru faptul că am fost asociat în societățile Top și Trade”, este confesiunea completă a avocatei care acum este cercetată alături de Căruntu și Moraru în acest dosar. A doua abatere Potrivit
Procurorul general al României respinge legea salarizării promovată de Bolojan
„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General. Anunțul Parchetului General vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins în bloc proiectul de lege. Proiectul reducere veniturile procurorilor Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții. Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror. În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești. Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă, crede PG. Parchetul General: Va bloca activitatea instanțelor și parchetelor superioare „În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării. Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG. Impact negativ în corpul profesional al procurorilor „Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei. În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor. În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ. Cristina Chiriac anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului, arată PÎCCJ.