Portretul lui Elizabeth Lederer realizat de Gustav Klimt a fost scos la licitație. Opera de artă ar putea fi vândută la 150 milioane $
Portretul unei femei austriece de viță nobiliară ce a fost realizat de artistul austriac Gustav Klimt (1862-1918) a căpătat atenție în ultima perioadă. Va fi scos la licitație la suma record de 150 milioane de dolari. În spatele picturii este o poveste tragică. Pictura, care s-a aflat în posesia filantropului american Leonard A. Lauder (a decedat pe 14 iunie 2025) a fost rar expusă de-a lungul multor decenii. Unul dintre picturile remarcabile ale lui Gustav Klimt, scos la licitație Săptămâna viitoare, compania Sotheby’s va scoate la licitație pictura austriacului. CNN informează că opera de artă ar putea fi vândută la suma record de 150 milioane de dolari. Vor mai fi scoase la licitație alte două picturi ale lui Klimt, acestea costând între 70 și 80 milioane de dolari. Laolaltă, toate ar putea valora 400 milioane de dolari. În spatele portretului este o poveste tristă Pictura, cunoscută ca „Portretul lui Elisabeth Lederer”, fiica unui patron austriac bogat dintr-o familie evreiască, a fost realizată în 1916, cu doi ani înainte ca artistul să se stingă din viață. Femeia apare îmbrăcată într-o robă ornamentală, înconjurată de motive vizuale de artă chineză. Pictura a intrat în posesia naziștilor pe durata celui de-al Doilea Război Mondial și a fost expusă în 1943, la o expoziție din Viena.Ulterior, a fost depozitată în Castelul Immendorf, care a fost distrus în urma unui incendiu de la finalul războiului. Pictura a supraviețuit, fiind exclusă din expoziția castelului din cauza că personajul tabloului era de etnie evreiască. A fost expusă la Muzeul de Artă Modernă și la Neue Galerie New York. Cine era femeia? Elisabeth Lederer a fost fiica unui patron austriac dintr-o familie evreiască. Femeia avea 20 de ani când Klimt i-a făcut portretul, uimit de frumusețea și de ochii negri ca de cărbune întunecat. Familia Lederer și-a pierdut averea pe durata Marii Depresiuni, înainte de război. În 1920-1930, pe durata ascensiunii fascismului, Elisabeth Lederer s-a convertit la religia protestantă și s-a măritat cu un baron. Înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, a divorțat, iar fiul ei tânăr a murit. Familia Lederer a fugit din Austria, dar ea a rămas la Viena pe durata războiului. A pierdut totul și a murit înainte de încheierea războiului, la vârsta de 50 de ani. Sotheby’s a semnalat că Klimt ar fi fost tatăl ei real, fiind un prieten apropiat al familiei. Sursa Foto: Sotheby’s Autorul recomandă:Gustav Klimt este omagiat de Google. Care este legătura sa cu România
Ce s-a întâmplat la 24 de ore după ce pictura murală a lui Novak Djokovic a fost vandalizată la Belgrad
Novak Djokovic (38 de ani) devine ținta tot mai vizibilă a atacurilor politice, în timp ce își finalizează demersurile pentru obținerea cetățeniei grecești. Novak Djokovic, care s-a mutat deja cu familia în Grecia, pe fondul tensiunilor cu regimul politic de la Belgrad, a fost prins în mijlocul conflictelor din Serbia. O pictură murală dedicată sârbului, amplasată într-o zonă centrală din Belgrad, a fost acoperită cu vopsea neagră. Lucrarea, interpretată de contestatari ca un simbol al sprijinului acordat de tenismen protestelor studențești îndreptate împotriva președintelui Aleksandar Vucic, a fost regăcută de autorul ei 24 de ore mai târziu. Djokovic, care până de curând era un adevărat erou în Serbia, a devenit „persona non grata” pentru regimul politic de la Belgrad și susținătorii acestuia. Novak s-a stabilit de curând la Atena, alături de familie, după ce a devenit ținta presei apropiate regimului și a fost numit trădător de președintele Vucic. Astfel, Novak a ajuns să fie perceput drept un personaj-simbol al mișcării de stradă care divizează țara, iar contestatarii campionului tenisului au ținut să se răzbune. Aceștia au vandalizat muralul ce îl înfățișa pe „Nole” într-un moment celebru de la Wimbledon, alături de mesajul „Continuă, continuă! De ce te-ai oprit?”, slogan preluat de studenți în protestele lor anti-guvernamentale, aflate în desfășurare de mai bine de un an. Gestul lui Djokovic, asociat de studenți cu „pomparea energiei”, a devenit între timp un simbol al presiunii împotriva autorităților. Sportivul a explicat ulterior că totul a pornit, de fapt, de la melodia „Pump It Up”, ascultată des de copiii săi. Oricum, Djokovic nu și-a ascuns simpatia față de protestatari, ceea ce i-a atras rapid antipatia regimului din Belgrad. Autorul picturii murale cu Novak Djokovic a refăcut-o în 24 de ore În schimb, deținătorul a 24 de titluri de Grand Slam a transmis mai multe mesaje de susținere pentru protestatari, iar la un derby Steaua Roșie – Partizan a apărut purtând un hanorac cu textul „Students are champions” („Studenții sunt campioni”), notează Mundo Deportivo. Autorul picturii murale, Andrej Josifovski, a reacționat furios pe Instagram: „Imaginați-vă marele patriot în geacă portocalie și cu șapcă, strecorându-se noaptea, oprindu-se în fața lui Novak (HEI, NOVAK!), privind drept în ochii lui și aruncând vopsea peste chip și trup”. Câteva ore mai târziu, Josifovski a refăcut pictura, acuzând susținători ai partidului aflat la putere că au vandalizat-o. Tot în acest context, Djokovic a ales Grecia ca nou „refugiu”, după ce mai multe campanii mediatice l-au etichetat drept „trădător” pentru susținerea protestelor. În timp ce studenții cer alegeri anticipate și acuză corupția și derapajele autorităților, președintele Vucic îi numește „trădători” și „dușmani ai statului”, împingând conflictul într-o zonă tot mai dură.
Inteligența artificială în artă – Cum a reușit AI-ul să fie mai ager ca ochiul uman, descoperirea uimitoare dintr-o pictură de Rafael
Un algoritm de inteligență artificială a identificat un detaliu surprinzător într-o celebră pictură atribuită lui Rafael: chipul Sfântului Iosif, din colțul stânga sus al tabloului Madona trandafirului (Madonna della Rosa), nu ar fi fost realizat de renumitul maestru renascentist. Concluzia vine în sprijinul unor suspiciuni exprimate de istorici de artă încă din secolul al XIX-lea. Cercetarea, publicată în revista Heritage Science, a fost realizată de specialiști din Marea Britanie și SUA, care au folosit o rețea neuronală avansată, antrenată pe picturi autentificate ca aparținând lui Rafael, scrie Science Alert. Cum a fost conceput modelul bazat pe inteligență artificială Modelul AI a fost conceput să recunoască cu precizie caracteristicile specifice stilului său: tușe de pensulă, paletă cromatică, umbre și alte elemente tehnice. „Am folosit o metodă de analiză bazată pe ‘deep features’, învățând computerul să identifice cu acuratețe stilul lui Rafael, la nivel microscopic”, a explicat profesorul Hassan Ugail de la Universitatea din Bradford. Tehnologia a utilizat o arhitectură de învățare automată pre-antrenată (ResNet50), combinată cu o metodă clasică numită Support Vector Machine, pentru a compensa lipsa unui volum mare de date, o provocare obișnuită în analiza operelor unui singur artist. Deși modelul de inteligență artificială a confirmat că atât chipurile Fecioarei Maria, cât și Pruncului și Sfântului Ioan aparțin lui Rafael, analiza feței Sfântului Iosif a indicat o probabilitate ridicată că aceasta ar fi fost pictată de o altă mână. Giulio Romano, unul dintre discipolii lui Rafael, este unul dintre autorii posibili, dar identificarea rămâne incertă și, adevărul este că nu vom afla niciodată dacă acest lucru este, sau nu, adevărat. AI-ul nu ar înlocui, totuși, omul În testele inițiale aplicate întregii picturi, rezultatele nu au fost concludente. Abia după analiza separată a fiecărui personaj s-a conturat ipoteza intervenției unui alt pictor. Cercetătorii spun, totuși, că algoritmul AI nu înlocuiește expertiza umană, ci o completează: AI-ul nu poate evalua proveniența, compoziția pigmenților sau starea de conservare a lucrării. Madona trandafirului a fost pictată pe pânză între anii 1518 și 1520 și se află în prezent la Museo Nacional del Prado, în Madrid. Studiul aduce un nou argument în dezbaterea privind autenticitatea completă a lucrării și marchează încă un pas în integrarea tehnologiei moderne în cercetarea patrimoniului artistic.