Metrorex, pierderi de peste 312 milioane de lei în 2025. Și călătorii sunt de vină
Metrorex a raportat pentru anul 2025 pierderi de peste 312 milioane de lei. Cu peste 72% față de nivelul înregistrat în 2024, potrivit situației financiare anuale publicate de companie, anunță Agenția de presă Rador, care citează Radio București. Unul dintre motive, ar fi scăderea numărului de călători. Conform documentului, societatea a înregistrat venituri totale de 2,34 miliarde de lei și cheltuieli de 2,65 miliarde de lei, rezultând o pierdere de 312 milioane de lei. Sursele pierderilor Din această sumă, aproximativ 203 milioane de lei reprezintă pierderi din activitatea de exploatare, iar peste 108 milioane de lei provin din activitatea de investiții. Compania explică rezultatul negativ prin scăderea numărului de călători transportați. În 2025, Metrorex a înregistrat 153,3 milioane de călători plătitori, cu aproape 13% mai puțini decât cei 176 de milioane estimați în bugetul de venituri și cheltuieli. Prea puțini bani de la stat Un alt factor care a influențat rezultatul financiar îl reprezintă ajustările pentru creanțe neîncasate, în valoare de peste 260 de milioane de lei, provenite în principal din penalități aplicate în cadrul contractului încheiat cu Alstom Transport pentru livrarea trenurilor de metrou. De asemenea, compania susține că pierderile au fost generate și de alocarea insuficientă a subvenției pentru serviciul public de transport cu metroul, precum și de suportarea din venituri proprii a unor cheltuieli legate de întreținerea infrastructurii. Subvențiile reprezintă 44% din costurile necesare asigurării serviciului public de transport În ciuda scăderii numărului de călători, veniturile proprii ale Metrorex au crescut la peste 390 de milioane de lei, comparativ cu 296 de milioane de lei în anul precedent, pe fondul majorării tarifelor de călătorie de la 3 la 5 lei, aplicată de la 1 ianuarie 2025. Cheltuielile cu personalul au depășit 1 miliard de lei, din care aproape 890 de milioane de lei au reprezentat salarii, sporuri și alte beneficii acordate angajaților. La finalul anului 2025, Metrorex avea 4.973 de salariați, ușor sub nivelul prognozat de 5.003 angajați. Totodată, subvenția alocată de stat pentru transportul cu metroul a fost de 873 de milioane de lei, reprezentând aproximativ 44% din costurile necesare asigurării serviciului public de transport. Recomandarea autorului: Angajații Metrorex răsuflă ușurați după căderea Guvernului Bolojan. Lider de sindicat: „Este o gură de oxigen. Oamenii au trăit un stres foarte mare”
Dezastru la Complexul Energetic Oltenia. Compania raportează pierderi financiare istorice pentru 2025
Complexul Energetic Oltenia SA a încheiat dezastruos anul financiar 2025. Compania raportează o pierdere netă record de peste 1,1 miliarde de lei (222 de milioane de euro). Aceasta consemnează o prăbușire severă a indicatorilor economici, în raport cu anul precedent. Potrivit documentelor oficiale, rezultatul negativ a fost generat de explozia costurilor operaționale și de dublarea provizioanelor, dar și de alți indicatori care au măcinat capitalurile proprii ale companiei, publică Gorjanul. Trebuie menționat faptul că cifra de afaceri a CEO a fost mai mare față de anul precedent, iar cheltuielile salariale mult mai mici. Însă Directoratul, adică Plăveți & co., n-a avut capacitatea managerială de a evita colapsul financiar. Costurile de exploatare au explodat Conform bilanțului contabil oficial, Complexul Energetic Oltenia (CEO) a înregistrat o pierdere netă de 1.112.058.796 de lei, în anul 2025. Un regres financiar major față de 2024, când compania a raportat un profit net de 317.505.919 de lei. Trecerea abruptă pe minus s-a produs în ciuda faptului că cifra de afaceri netă a crescut ușor, atingând valoarea de 3,47 miliarde de lei, comparativ cu 3,26 miliarde de lei în anul anterior. Activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă Datele din raportul administratorilor indică faptul că activitatea de bază a societății a devenit neprofitabilă. Pierderea din exploatarea a ajuns la 1,15 miliarde de lei în 2025, față de un profit operațional de 164,4 milioane de lei obținut în 2024. Principalul factor care a prăbușit bugetul instituției a fost creșterea categoriei „Alte cheltuieli din exploatare”, care aproape s-a dublat, urcând de la 1,40 miliarde de lei (în 2024) la 2,65 miliarde de lei (în 2025). Ascensiunea costurilor a fost determinată de majorarea provizioanelor pe termen scurt, care au explodat de la 1,04 miliarde lei la 2,27 miliarde lei, fiind direct legată de asigurarea obligatorie sumelor pentru certificatele de dioxid de carbon (CO2). ,,La finele anului 2025, deficitul de certificate de CO2 de achiziţionat, necesare pentru conformarea anului 2025 era de 4.586.865 certificate de CO2. Astfel, în anul 2025 s-au înregistrat provizioane pentru riscuri și cheltuieli în valoare de 2.040.673.809 lei reprezentând contravaloarea unui număr de 4.586.865 certificate de CO2 aferente deficitului de certificate pentru anul 2025 pe care unitatea este obligată a le achiziționa pentru conformare în anul 2025, data limită pentru conformarea la cerințele legislative fiind 30 septembrie 2026. Acest deficit este estimat la un preț de 87,26 euro/certificat; curs euro la data de 31.12.2025 de 5,0985 lei/euro. Prețul de 87,26 euro/certificat reprezintă prețul de pe piața EEX EUA Future la 30.12.2025. În alte cheltuieli de exploatare este cuprinsă și valoarea de 2.057.771.217 lei, din care 17.097.408 lei, reprezintă certificatele de CO2 achiziționate pentru anul 2025, precum şi valoarea de 2.040.673.809 lei reprezentând provizion constituit pentru deficitul de certificate de CO2 la data de 31.12.2025. Contravaloarea cheltuielilor cu certificatele de CO2 pentru anul 2025 și a provizioanelor constituite pentru deficitul de certificate de CO2 la 31.12.2025, în sumă de 2.057.771.217 lei, reprezinta 59,22 % din cifra de afaceri”, se arată în raportul administratorilor. Trebuie spus că CEO mai avea de încasat până la finalul anului 2025 diferența de ajutor de stat pentru restructurare sub formă de grant în valoare de 425,8 mil lei, sumă care nu a mai fost primită. Datoriile au crescut cu un miliard de lei De asemenea, cheltuielile cu amortizarea și deprecierea activelor s-au dublat, ajungând la 601,3 milioane de lei. În paralel, veniturile din activitățile secundare s-au diminuat drastic. Un exemplu sunt încasările din vânzarea cărbunelui care au scăzut de la 184,7 milioane de lei în 2024 la numai 105,7 milioane de lei în 2025, pe fondul reducerii activității miniere. Bilanțul semnat de managementul CEO relevă o deteriorare gravă a solvabilității companiei. Totalul datoriilor CEO a crescut cu peste un miliard de lei, ajungând la finele lui 2025 la suma de 3,78 miliarde de lei, față de 2,73 miliarde de lei în 2024. Ca o consecință directă a pierderilor acumulate, activele nete (capitalurile proprii ale societății) s-au diminuat semnificativ, de la 5,21 miliarde de lei în 2024, la 4,10 miliarde de lei la 31 decembrie 2025. Situațiile financiare care atestă colapsul economic al CEO au fost aprobate și asumate direct de către Dan Iulius Plăveți, în calitate de președinte al Directoratului, și de Constantin Cosmin Trufelea, membru al Directoratului. Recomandarea autorului: Condițiile în care CE Oltenia ar putea angaja 100 de oameni. Ce spun sindicatele despre planul de restructurare
Analiză Reuters: Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran
Giganții economiei mondiale pierd zeci de miliarde de dolari din cauza războiului din Iran. McDonald’s, Whirlpool, Procter & Gamble, Continental și alte marii mega-companii, sunt afectate de războiul din Orientul Mijlociu. Impasul din Ormuz a costat deja coorporațiile cel puțin 25 miliarde de dolari, iar factura continuă să crească, conform unei analize Reuters. O analiză a declarațiilor corporative de la începutul conflictului, emise de companiile listate la bursă în Statele Unite, Europa și Asia, oferă o imagine sumbră în ceea ce privește consecințele. Companiile se confruntă cu creșterea prețurilor energiei, fracturarea lanțurilor de aprovizionare și cu rute comerciale blocate de strânsoarea Iranului asupra Strâmtorii Hormuz, preia Profit.ro, o analiză Reuters. Cel puțin 279 de companii au menționat războiul ca factor declanșator pentru acțiuni defensive menite să atenueze impactul financiar, inclusiv creșteri de prețuri și reduceri ale producției, arată analiza Reuters. Altele au suspendat dividendele sau răscumpărările de acțiuni, au concediat personal, au adăugat suprataxe pentru combustibil sau au solicitat asistență guvernamentală de urgență. Nu se întrevede sfâșitul crizei Turbulențele – cele mai recente dintr-o serie de evenimente globale destabilizatoare pentru afaceri în urma pandemiei de COVID-19 și a invaziei Rusiei în Ucraina – temperează așteptările pentru restul anului, fără semne clare privind un acord pentru a pune capăt conflictului. “Acest nivel de declin în industrie este similar cu ceea ce am observat în timpul crizei financiare globale și chiar mai mare decât în alte perioade de recesiune”, a declarat recent CEO-ul Whirlpool, Marc Bitzer, după ce grupul și-a redus la jumătate previziunile pentru întregul an și și-a suspendat dividendele. Acțiunile producătorului american de electrocasnice, prezent în România prin intermediul Beko Europe, joint-venture controlat împreună cu turcii de la Arcelik, s-au prăbușit la cel mai redus nivel din ultimii 14 ani în urma anunțului. Consumul în declin Pe măsură ce creșterea economică încetinește, puterea de stabilire a prețurilor va slăbi, iar costurile fixe vor deveni mai greu de absorbit, spun analiștii, ceea ce amenință marjele de profit în al doilea trimestru și ulterior. Creșterile susținute ale prețurilor vor alimenta probabil inflația, afectând încrederea deja fragilă a consumatorilor. “Consumatorii amână înlocuirea produselor și preferă să le repare”, potrivit șefului Whirlpool. Cele mai afectate industrii și efectele în lanț Costuri în creștere pentru multe materiale Producătorul de electrocasnice nu este singurul. Companii precum Procter & Gamble, Karex și Toyota au avertizat asupra costurilor tot mai mari, în contextul în care conflictul intră în a treia lună. Blocada impusă de Iran asupra Strâmtorii Hormuz a împins prețurile petrolului peste 100 de dolari pe baril, în creștere cu peste 50% comparativ cu prețurile dinaintea războiului. Închiderea rutei a dus la creșterea costurilor de transport, la reducerea aprovizionării cu materii prime și la blocarea unor rute comerciale esențiale pentru fluxul de mărfuri. Livrările de îngrășăminte, heliu, aluminiu, polietilenă și alte input-uri esențiale au fost afectate. O cincime dintre companiile incluse în analiză – care produc de toate, de la cosmetice la anvelope și detergenți, până la furnizori de servicii de croaziere și aeriene – au semnalat o lovitură financiară din cauza războiului. Pierderi pe linie Pe măsură ce blocajul persistă, tot mai multe companii din alte industrii trag un semnal de alarmă. Toyota a avertizat asupra unei pierderi de 4,3 miliarde de dolari. P&G a estimat o pierdere de 1 miliard de dolari după impozitare. Gigantul din fast-food McDonald’s a declarat, la începutul lunii, că se așteaptă la o inflație a costurilor pe termen lung mai mare din cauza perturbărilor continue ale lanțului de aprovizionare. Producătorul german de anvelope Continental se așteaptă la o pierdere de cel puțin 100 de milioane de euro începând cu al doilea trimestru, din cauza creșterii prețurilor petrolului, care a dus la scumpirea materiilor prime. Sectoarele orientate către consumatori, inclusiv industria auto, telecomunicațiile și produsele de uz casnic, înregistrează revizuiri negative de peste 5% pentru următoarele 12 luni, a spus Gerry Fowler, șeful strategiei pentru acțiuni europene la UBS. În Japonia, analiștii au înjumătățit estimările privind creșterea profiturilor în al doilea trimestru, până la 11,8%, comparativ cu finele lunii martie. Recomandarea autorului: Alte 25 de nave au ieșit prin Strâmtoarea Ormuz, cu aprobarea Iranului. Statul islamic a permis trecerea a 117 nave în ultimele 4 zile
Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro
Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
CSIS: Rusia înregistrează cele mai mari pierderi militare de după Al Doilea Război Mondial
Potrivit CSIS, aproximativ 325.000 de soldați ruși ar fi fost uciși, iar dimensiunea totală a pierderilor este comparabilă cu populația unui oraș precum Bruxelles. Experții subliniază că acest cost uman este „extraordinar” în raport cu câștigurile teritoriale modeste obținute pe front, mai scrie Euronews. În ciuda sacrificiilor masive, avansul trupelor rusești rămâne extrem de lent. În sectorul Pokrovsk, ritmul mediu de înaintare a fost de doar 70 de metri pe zi. Acesta este mai redus decât în unele dintre cele mai sângeroase bătălii ale secolului XX, precum Bătălia de pe Somme. De la începutul anului 2024, Rusia a reușit să ocupe mai puțin de 1,5% din teritoriul ucrainean, în pofida intensificării ofensivei. Pierderi militare: implicații economice și presiune crescută Raportul arată că războiul exercită o presiune severă asupra economiei rusești, riscând transformarea acesteia într-o putere economică de rang secundar. Sancțiunile, deficitul bugetar și pierderea forței de muncă limitează capacitatea Moscovei de a susține un conflict de durată. Pe de altă parte, autoritățile ucrainene își propun să sporească presiunea militară. Președintele Volodimir Zelenski a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos că pierderile rusești au atins, în decembrie, aproximativ 35.000 de soldați uciși pe lună. Ministrul Apărării, Mykhailo Fedorov, a afirmat că aceste date sunt „verificate video”. El a mai indicat că atingerea unui prag de 50.000 de morți pe lună reprezintă un obiectiv strategic pentru Kiev. În timp ce Ucraina estimează că Rusia mobilizează lunar între 40.000 și 43.000 de soldați, ambele state evită publicarea oficială a cifrelor exacte de pierderi militare. Totuși, analiza CSIS sugerează că rezervele umane ale Rusiei se epuizează, efectele resimțindu-se tot mai vizibil pe câmpul de luptă.
Turismul românesc încheie un an pe minus. Salvarea operatorilor vine tot din Occident
Operatorii de turism ar putea încheia anul pe minus, după ce datele oficiale arată o scădere de peste 4% a numărului de clienți români în primele 11 luni din 2025. De vină ar fi reducerea valorii tichetelor de vacanță și prețurile mai mari. Specialiștii spun că tendinţa va continua și anul acesta. În schimb, România devine o destinație atractivă pentru turiștii străini, sintetizează ProTV. În primele 11 luni din anul trecut, numărul turiștilor în România a scăzut cu 4,1%, de la peste 11 milioane în 2024 la 10,6 milioane, potrivit Institutului Naţional de Statistică. S-au înregistrat creșteri semnificative doar în două luni: la început de an, când zăpada a umplut stațiunile montane, și în mai, de Paşte. Pe de altă parte, industria turismului a experimentat o revenire excepțională din 2024, după ce în 2023 a trecut printr-un proces de recuperare treptată după pandemia de coronavirus. În prima jumătate a anului 2025, turismul internațional a crescut cu 5% în ciuda provocărilor economice globale. Așteptările sunt foarte mari și pentru anul 2026, dar este anticipată o schimbare majoră după ce au fost colectate date de la lanțurile hoteliere, firmele de călătorii și analiștii de trend în ultimele luni. Adrian Voican, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism: „Reducerea masivă a voucherelor de vacanță, trend care va continua din nefericire dacă nu luăm măsuri la nivel guvernamental…dacă nu facem nimic, scăderile se vor accentua. S-au decontat vouchere cu 30% mai puțin, dar s-au emis cu 70% mai puțin. Nu e vorba numai de vouchere de vacanță, e despre scăderea puterii de cumpărare în general al românilor, e vorba despre creșterea TVA-ului la 1 august”. Salvarea afacerilor vine din Vest Numărul turiștilor străini a crescut cu peste 7%, iar în România au ajuns peste 2,3 milioane de vizitatori, mai ales din Germania, Italia, Israel, Marea Britanie și SUA. Aceștia vin în special pentru că prețurile sunt mai mici decât în alte țări și sunt atrași și de biletele de avion mai ieftine decât spre alte destinații. Recomandarea autorului: EXCLUSIV| Cele mai spectaculoase destinații pentru sărbătorile de iarnă. Antreprenor turism: „Verificați întotdeauna cine vă vinde excursia”
Radu Miruță afirmă că Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid, refuză să convoace AGA pentru a constata pierderile
Conducerea Salrom refuză să convoace AGA pentru a constata pierderile, a declarat ministrul Economiei Radu Miruță în cadrul unei conferințe de presă. „S-a dat o decizie de convocare a Adunării Generale a Acționarilor care să constate pierderile de la Salrom și consecința legală este că, din moment ce constați pierderi, se revocă mandatele. Adunarea Generală a Acționarilor a refuzat să convoace, ceea ce este o chestiune evident ilegală, s-a mers în instanță pentru obligația de a convoca. Atât de tare se țin cu dinții, încât refuză să se întâlnească, cu toate că îi obligă legea. Mai câștigă câteva zile că e ordonanță președințială. Ce v-am spus rămâne valabil. Drumul e cu un singur sens”, a precizat Radu Miruță. În urmă cu aproximativ o lună si jumătate, Radu Miruță anunța că a declanțat procedura de demitere a conducerii Salrom, compania de stat care administrează Salina Praid. „Cine a greșit, dovedit cu date clare, conform legii, răspunde! Angajații din companiile de stat au o serie de beneficii, dar care vin la pachet cu responsabilitate. Asta nu este filosofie, ci modul meu de lucru! Dezastrul de la Praid nu a fost un accident natural. A fost rezultatul indiferenței și al pasării continue a responsabilității. Salrom, Apele Române și ANRM au ignorat aceste avertismente și și-au pasat vina unii altora. Nimeni nu a intervenit la timp. Acum e timpul ca cei care au greșit sa plătească”, spunea Radu Miruță la acea vreme. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruță: „Au fost verificate 6 companii de stat și s-a observat că procesul de selecție a fost viciat” Radu Miruță a pornit procedura de demitere a conducerii Salrom, după dezastrul de la Praid. Bani cheltuiți pe o „paranghelie”, descoperiți de ministru Salrom, precizări despre INDEMNIZAȚIA directorului general: „Remuneraţia fixă brută lunară de 38.776 lei a fost stabilită de AGA în 2024” Cum explică directorul SALROM factura pentru „cina” de 12.500 de euro și bacșiș de 900 euro
Bolojan despre situația de la Tarom: Cred că este mult loc de mai bine
Întrebat despre situația companiilor de stat care funcționează în pierdere, și fiind exemplificat Tarom, premierul Bolojan a declarat, vineri, în cadrul unei conferințe de presă, că Tarom are nevoie de o conducere mai competentă, cu o viziune strategică. Întrebat despre viitorul companiei Tarom, Bolojan a declarat: „Nu am o soluție pe care să vi-o propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine”. Acesta a subliniat diferența dintre Tarom și companii aeriene din alte state: „Mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani. Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională și cred că cei care au fost în conducerea Tarom au trebuit să se gândească unde suntem noi”. „Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie!” Acesta a criticat instabilitatea de la vârful companiei: „Într-un an de zile au fost schimbați 3 sau 4 manageri la Tarom. Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de 3-4 ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie”. Totuși, șeful Guvernului a susținut că se poate susține o companie aeriană: „Eu cred că spațiu aerian românesc și conectarea României cu lumea pot fi făcute și de către o companie românească administrată profesionist cu personal dimensionat corect cu flote cumpărate cu cap și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine, dar pentru asta, v-am spus, e nevoie de un management cât mai bun de stabilitate și de totuși un plan și o strategie”.