MIPE: Investiții de peste 270 de milioane de euro pentru tineri și energie verde
„Am lansat două noi finanțări foarte importante din fonduri europene: 102 milioane Euro pentru tineri, în special cei care nu sunt nici la școală, nici în câmpul muncii;170 milioane Euro pentru energie verde și crearea de comunități de energie”, se arată în mesajul publicat vineri de ministrul Pîslaru. Acesta a spus că fondurile pentru tineri vor fi utilizate pentru tinerii care nu sunt nici înscriși într-o formă de educație, nici angajați pe piața muncii. Pîslaru a notat că finanțarea vizează dezvoltarea rețelelor de servicii pentru tineret și a centrelor de tineret, întrucât, „România nu își mai poate permite să piardă nicio generație „pe drum”. Termenul limită pentru depunerea proiectelor dedicate tinerilor este 8 aprilie 2026. Finanțările pentru energie verde sunt destinate dezvoltării comunităților de energie, în special în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș din Programul Tranziție Justă. „Finanțăm panouri fotovoltaice, soluții eoliene, stocare, pompe de căldură și alte surse regenerabile pentru clădiri publice și gospodării, în vederea creării de comunități de energie. Beneficiari sunt UAT-urile, care vor primi puncte suplimentare dacă încorporează în proiectul pe care îl depun gospodării interesate să intre într-o comunitate de energie alături de UAT-ul beneficiar”, se arată în mesajul publicat de Pîslaru. Acesta a mai spus că astfel de comunități „sunt esențiale pentru viitorul României”, punctând că ele reduc costurile pentru consumatori, cresc independența față de fluctuațiile pieței și păstrează resurse financiare în economia locală. Proiectele pentru energie verde pot fi depuse în perioada 25 februarie – 26 august. „Toate informațiile detaliate sunt disponibile acum pe mfe.gov.ro, site-ul oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene”, se arată în încheierea postării.
Ce îi așteaptă pe români în 2026 dacă se pierd fonduri europene
Ministrul a spus că proiectele europene vor merge înainte și vor fi finanțate, probabil din fonduri românești. Întrebat cum va fi gândit bugetul pe 2026, Pîslaru a dat detalii. „Banii pe care noi îi primim acum în aceste cereri de plată sunt mai degrabă pentru zona de cash flow, adică pentru a ne asigura că avem un flux de numerar de care avem nevoie”, a declarat ministrul. Cererea de plată 4 Din acest punct de vedere, suma cea mare și cea mai importantă este 2,62 miliarde de euro din cererea de plată 4 din fonduri europene. Aceasta ar urma să fie primită în primul trimestru din 2025. „Asta e speranța noastră”, a spus Pîslaru. Cum se va face bugetul pe 2026 Cu privire la banii care vin din cererea de plată 3, ministrul a explicat procedura. „În acest moment, noi în asumția de bugetare pe anul viitor nu avem decât cum să facem ceea ce se întâmplă de obicei la finanță, să provizionăm”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul va avea o sumă pe care o estimează cumva ca provizionare anul viitor. Bugetul va avea o rezervă astfel încât, într-o eventualitate de diminuare a sumei pentru recuperarea sumelor respective, să existe acoperire. Provizionare pentru diminuare „Discutăm aici ca să fie foarte clar mai ales din zona de grant. Vom avea această provizionare astfel încât să putem avea un buget care are rezerva asumată legată de această diminuare”, a spus ministrul. Este o procedură tehnică atunci când există un anumit risc sau o anumită probabilitate pe care nu o poți estima. „Îți rezervi o sumă pentru a putea să acoperi”, a explicat Pîslaru. Nu există probleme Ministrul a subliniat că nu există o problemă în care nu există posibilitatea să construiești bugetul fără a avea răspunsul Comisiei Europene. Se provizionează o sumă asiguratorie pentru a fi siguri că se închid toate proiectele exact cum a spus mai devreme.
Dragoș Pîslaru: „A fost deblocată semnarea contractelor pentru măsurile RePowerEU din PNRR”
Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene declară că a deblocat semnarea contractelor pentru măsurile RePowerEU din PNRR. El a anunțat că o serie de măsuri au fost deblocate în urma unei întâlniri de lucru cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „Am petrecut prima parte a zilei de ieri la Ministerul Finanțelor, alături de Alexandru Nazare și echipele tehnice din ministerele noastre”, a transmis Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook. Potrivit lui , întâlnirea a dus la „deblocarea unei serii de măsuri esențiale, care aduc beneficii reale românilor și erau așteptate de ceva vreme”, publică Mediafax. Printre măsurile deblocate se numără aprobarea creditelor de angajament pentru semnarea contractelor aferente măsurii de e-guvernare din Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), un „pas important pentru digitalizarea serviciilor publice destinate cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii”. De asemenea, ministrul a anunțat că s-a reușit deblocarea contractelor de digitalizare a IMM-urilor și ONG-urilor prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Sunt mari întârzieri și de când am preluat mandatul lupt să ajungem la zi și să sprijinim beneficiarii”, a precizat Pîslaru. Un alt punct major vizează componenta RePowerEU din PNRR „Am obținut aprobarea creditelor de angajament și astfel am deblocat semnarea contractelor pentru măsurile din componenta RePowerEU”, a spus Pîslaru, menționând două investiții: „Investiția i4B: vouchere pentru cetățenii care dețin deja panouri fotovoltaice, astfel încât să își poată instala acumulatori pentru stocarea energiei; Investiția i7: vouchere pentru populația vulnerabilă energetic – pentru izolarea locuinței, eficientizarea consumului și instalarea de panouri fotovoltaice”. „RePowerEU este un program important, pe care l-am negociat la nivel european și care trebuie prioritizat și accelerat pentru a reduce factura energetică a peste 100.000 gospodării din România”, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pîslaru a anunțat că va detalia suplimentar aceste măsuri în cadrul unei conferințe de presă programate pentru mijlocul săptămânii viitoare și a transmis mulțumiri publice ministrului Alexandru Nazare „pentru colaborarea excelentă”, precum și echipelor tehnice implicate, postează ministrul.
Dragoş Pîslaru s-a întâlnit cu sindicaliştii din MIPE. Despre ce au discutat
„Am avut astăzi (marţi – n.r.) o primă întâlnire constructivă cu reprezentanţii Sindicatului „MIPE Normalitate” din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, cărora le mulţumesc. Am fost şi voi fi întotdeauna un susţinător al dialogului social, al transparenţei şi al respectului reciproc — valori fără de care nu putem construi o instituţie eficientă, echitabilă şi performantă. Alături de colegii din sindicat, am discutat aplicat despre principalele lor nemulţumiri şi preocupări: de la volumul de muncă şi lipsa personalului în anumite zone critice, până la chestiuni ce ţin de salarizare, recunoaşterea efortului profesional şi nevoia unui climat de muncă în care vocea fiecăruia să conteze”, anunţă Dragoş Pîslaru. El afirmă că, zilele următoare, va analiza în detaliu soluţiile posibile, în limitele cadrului legislativ existent şi ţinând seama de contextul dificil al finanţelor publice din România. „Ne vom reaşeza apoi la masa dialogului pentru a decide împreună paşii următori. Cred cu tărie că doar prin parteneriat şi comunicare sinceră putem face din MIPE un model de funcţionare pentru administraţia publică din România, aşa cum ne dorim cu toţii. Iar acest drum începe prin dialog şi colaborare”, încheie Pîslaru. Executivul a decis, prin ordonanţa de urgenţă aprobată în şedinţa de luni, limitarea sporului acordat în sectorul public pentru activitatea în condiţii periculoase sau vătămătoare la 300 lei brut lunar, corespunzător timpului lucrat la locul de muncă respectiv. De asemenea, concediul de odihnă suplimentar, acordat pentru prestarea de munci grele, periculoase sau vătămătoare, ori activitate în locuri de muncă în care există astfel de condiţii, va avea o durată cuprinsă între 3-5 zile lucrătoare. „Aceste măsuri au fost luate din necesitatea urmăririi unei politici fiscal-bugetare prudente, care să asigure sustenabilitatea fiscală pe termen mediu şi lung, precum pentru corectarea deficitului bugetar excesiv”, transmite Guvernul. Măsurile intră în vigoare începând cu data de 1 iulie 2025 şi se aplică până la data de 31 decembrie 2026, potrivit Executivului.