De ce nu pot fi mulțumiți bugetarii: Pîslaru spune că sindicatele cer 27 de miliarde de lei, dar România nu îi are
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține la B1 TV că sindicatele din sectorul bugetar au formulat revendicări care, cumulate, ajung la aproximativ 27 de miliarde de lei, în timp ce proiectul de lege aflat în discuție urmărește să asigure echitatea salarială în limitele bugetului disponibil. Pîslaru afirmă că numai pentru Educație și Sănătate solicitările sindicale au ajuns la aproximativ 14-15 miliarde de lei: circa 9 miliarde pentru educație și 5 miliarde pentru sănătate. Pîslaru susține că România nu dispune de fondurile necesare pentru varianta de proiect în valoare de 15,5 miliarde de lei, pe care spune că l-a primit la preluarea mandatului. „Problema este că trebuie să ai 15,5 miliarde și am tot explicat că nu îi avem. Și nu îi avem din cauza dezmățului bugetar pe care l-au produs guvernele anterioare. Deci aici este o chestiune, dacă vreți, de maximă ipocrizie. Pe de o parte duci bugetul în faliment și ajungi la deficitul ăsta mare și acum te plângi tot tu”, comentează Pîslaru. Pîslaru: Veniturile salariale vor fi protejate Ministrul a respins afirmațiile potrivit cărora proiectul ar urma să ducă la scăderi de salarii. El spune că mecanismul de protecție a veniturilor a fost introdus în proiect și ulterior detaliat împreună cu Ministerul Justiției. Potrivit lui Pîslaru, protecția se aplică inclusiv în cazul angajaților noi, al schimbării postului sau al transferului în administrație, astfel încât veniturile salariale să nu scadă. Ministrul a acuzat sindicatele că au transmis mesaje care au alimentat temerile privind reduceri salariale și a susținut că angajații pot verifica impactul măsurilor prin simulatoarele puse la dispoziție de autorități. De la 15,5 miliarde la 8 miliarde de lei Pîslaru a explicat că, la preluarea mandatului, a primit un proiect estimat la 15,5 miliarde de lei, iar ulterior a lucrat la o variantă de aproximativ 8 miliarde de lei, împreună cu Banca Mondială și echipa guvernamentală. O versiune de 8 miliarde de lei a fost publicată inițial, iar o altă variantă, de 12,3 miliarde de lei, a fost publicată la 17 iulie, potrivit ministrului. El susține că partidele au convenit ca proiectul să fie redus la 8 miliarde de lei și respinge comparația dintre această variantă și proiectul de 15,5 miliarde de lei, pe care îl atribuie perioadei anterioare. „Este mult mai ușor să te ascunzi, să nu scoți niciun proiect ca să nu-ți sară sindicatele în cap. Să le promiți lucruri”, a afirmat Pîslaru, referindu-se la modul în care PSD ar fi gestionat discuțiile cu sindicatele în trecut. Ministrul susține că, în 2024, unor sindicate din sănătate și educație li s-ar fi creat așteptări privind creșteri și grile salariale care nu au fost ulterior transpuse într-un proiect public. „Medierea de la Cotroceni a readus sindicatele la discuții” În privința negocierilor cu sindicatele, Pîslaru a afirmat că administrația prezidențială a avut un rol de mediere și că discuțiile au fost reluate după ce unele organizații sindicale au refuzat să mai participe. El a calificat medierea drept un succes și a spus că, în urma discuțiilor, autoritățile au putut identifica mai clar solicitările sindicatelor. Ministrul a susținut, totodată, că Guvernul nu a avut libertatea de a comunica public proiectul în același mod ca un Executiv cu puteri depline, deoarece demersul a fost construit în cadrul negocierilor politice facilitate de administrația prezidențială. „Medierea administrației prezidențiale este un succes. Și chiar îi mulțumesc președintelui și consilierul prezidențial pentru că i-a adus la masă înapoi. Sindicatele s-au întors înapoi la masă. Am putut să discutăm cu ele, să înțelegem exact ce vor. De acolo am aflat că la Educație cerința era de 10 miliarde de lei recalculată la 9 miliarde de lei doar pentru sectorul de Educație. La Sănătate, cerința pusă cap la cap era de 5 miliarde. Deci dacă era să mergem doar pentru educație și sănătate, se cereau 15 miliarde. Hai, 14. Asta dintr-un total de 27 de miliarde care au fost puse pe masă ca cerințe din partea sindicală. Ceea ce e important, sunt multe alte sectoare în care sindicatele cu care am discutat s-au comportat civilizat. Nu sunt deloc entuziaste sau să spună, vai ce lucruri minunate se întâmplă, dar au înțeles că nu este o lege de măriri salariale, ci de echitate. Au înțeles că există un buget limitat și că bugetul este cam proporțional cu cât de mare e familia ocupațională în total în administrație. Deci sunt și sindicate care au înțeles”, a mai spus Pîslaru.
Simion, despre amendamentul privind decarbonizarea: De bun simț
„Am votat pentru, după ce a trecut acel amendament de bun simț al PSD-ului – nu mă interesează cine vine cu inițiativa – ca nici o facilitate să nu fie închisă până nu este înlocuită în Sistemul Național Energetic cu altceva”, a declarat George Simion. „Până nu sunt construite Ișalnița-Turceni, să nu închidem Rovinari, cum este în plan, de exemplu”, spune Simion. Simion a vorbit despre închiderea grupului energetic 4 de la Turceni. „A venit domnul Pîslaru să ne spună: «pentru ce vă trebuie acest amendament?», că vom fi sancționați, nu vom mai primi banii din PNRR de la Comisia Europeană. De ce? Comisia Europeană vrea să stăm în beznă? Că n-am înțeles…”, întreabă retoric Simion. Potrivit Pactului Verde European și pachetului de legi „Fit for 55”, țara noastră trebuie să închidă treptat centralele pe cărbune pentru a reduce poluarea făcută de gazele cu efect de seră. Practic, centralele pe lignit și huilă sunt cele mai mari surse de emisii de dioxid de carbon (CO₂) din sectorul energetic. Țările membre UE au nevoie să atingă obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Astfel, măsurile prevăd reducerea emisiilor de carbon cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990. Amendamentul ce modifică OUG nr.108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptat cu 73 de voturi „pentru”, 42 de abțineri și niciun vor contra, marți, în Senat. Acesta stipulează că nicio centrală pe cărbune nu ar trebui închisă până când nu vor fi puse în funcțiune alte capacități noi care să le înlocuiască. Cu toate acestea, premierul Ilie Bolojan a atras atenția, marți, că amendamentul „intervine într-un jalon pe care anii trecuți, prin ordonanțele care au fost aprobate”, România l-a închis. Statul a primit fonduri europene, iar modificarea acestuia ar putea atrage după sine penalități din partea Comisiei Europene.
Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro
Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată. Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”
Pîslaru, despre viitoarea Lege a Salarizării: Forma finală va reflecta condițiile spațiului bugetar-fiscal existent
„După preluarea mandatului, vom asigura transparența și dialogul social astfel încât să putem adopta cea mai bună versiune posibilă a acestui act important. Forma finală va reflecta condițiile spațiului bugetar-fiscal existent și va fi realizată în strânsă colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice”, a declarat Pîslaru. Acesta a mai precizat că salarizarea unitară joacă un rol fundamental pentru rezolvarea inechităților din sectorul public și pentru modernizarea sectorului public din România. Acesta va prelua oficial mandatul la Ministerul Muncii, începând de luni. „Voi prelua efectiv mandatul de ministru interimar al Muncii în cursul zilei de luni, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretelor semnate de președintele Nicușor Dan”, a precizat Pîslaru. Potrivit Economedia, proiectul noii legi a salarizării bugetare se află încă în lucru. Acesta a fost pregătit de fostul ministru PSD al Muncii, Florin Manole. Noul proiect de lege prevede limitarea limitarea sporurilor și eliminarea unor beneficii precum indemnizația de hrană sau sporul pentru condiții vătămătoare, potrivit documentului obținut de sursa citată.
Dragoș Pîslaru atacă PSD: Avem prea mulți farisei care nu mai pot de grija oamenilor și de fapt își numără cutiile de pantofi.
„Pilda Floriilor ar trebui să fie o lecție importantă pentru mulți politicieni. Calitatea unui om nu se măsoară după aplauzele și ovațiile pe care le primește, ci după modul în care își duce la capăt datoria. Exemplul bun este dat de Mântuitorul care intră în Ierusalim cu smerenie, călare pe un măgar, nu cu fast și nu cu spectacol”, se arată în mesajul publicat duminică de ministrul Pîslaru. Pîslaru consideră că această imagine ar trebui să fie un reper pentru politicienii contemporani. „E o imagine puternică și pentru viața publică din zilele noastre: politica, adică grija pentru viața cetății, ar trebui să fie despre slujirea celor mulți, nu despre înavuțirea proprie sau obținerea popularității prin minciuni spuse frumos”. Ministrul a criticat Partidul Social Democrat: „Avem prea mulți farisei care nu mai pot de grija oamenilor și de fapt își numără cutiile de pantofi”. Acesta a făcut aluzie la arestarea preventivă a lui Cristian Anton pentru dare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată și de constituire a unui grup infracțional organizat. Anton era șeful Autorității Rutiere Române și fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, pe vremea când era ministru al Transporturilor. În urma perchezițiilor efectuate, procurorii DNA au găsit sume de bani de până la 500.000 de euro ascunse în cutii de pantofi. „La mulți ani tuturor celor care își serbează astăzi onomastica și un Paște fericit comunității catolice din țara noastră!”, mai transmite Pîslaru.
Dragoș Pîslaru, privind adoptarea bugetului: Înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate
„Înțelegerea mea este că bugetul este într-o fază avansată și că în acest moment tot ce se dorește este ca adoptarea pachetului de reformă administrativă cu pachetul de relansare și cu bugetul să se facă în același timp. Pentru că, practic, cele două pachete, unul de resurse la buget și unul este de cheltuire la buget. Ordonanța de urgență este într-adevăr una din modalitățile pe care le-a anunțat prim-ministru pe masă. Dar ce vreau să spun este că, indiferent de formă, decizia ar trebui să fie una simultană”, a declarat Pîslaru, duminică, la B1 TV. Ministrul susținut că întârzierile în adoptarea bugetului au fost generate de dificultățile generate de presiunile pentru reducerea deficitului, dar și de necesitatea adoptării pachetului de relansare economică și reforma administrativă. „Au existat niște obstacole în ceea ce înseamnă adoptarea bugetului. Care au ținut de faptul că n-aveai cum să închizi practic imaginea bugetară. În condițiile în care, în continuare, avem de luptat pentru reducerea deficitului. Și erau aceste solicitări de relansare și respectiv reformă administrativă. Care trenau de foarte mult timp”, spune Pîslaru. Acesta a precizat că deși nu participă direct la negocierile din coaliție, înțelegerea sa este că liniile majore ale bugetului sunt deja agreate. „Cred că discuțiile sunt destul de avansate. Nefiind partea discuțiilor de coaliție, nu vă pot reda exact ce se întâmplă. Dar înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate. Și că ne îndreptăm mai degrabă către o finalizare a acestor procese. Acum nu vreau să par supraoptimist. Dar din discuțiile din guvern la care fac parte, înțeleg că lucrurile avansează”, declarată Pîslaru.
Drago Pîslaru, privind adoptarea bugetului: Înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate
„Înțelegerea mea este că bugetul este într-o fază avansată și că în acest moment tot ce se dorește este ca adoptarea pachetului de reformă administrativă cu pachetul de relansare și cu bugetul să se facă în același timp. Pentru că, practic, cele două pachete, unul de resurse la buget și unul este de cheltuire la buget. Ordonanța de urgență este într-adevăr una din modalitățile pe care le-a anunțat prim-ministru pe masă. Dar ce vreau să spun este că, indiferent de formă, decizia ar trebui să fie una simultană”, a declarat Pîslaru, duminică, la B1 TV. Ministrul susținut că întârzierile în adoptarea bugetului au fost generate de dificultățile generate de presiunile pentru reducerea deficitului, dar și de necesitatea adoptării pachetului de relansare economică și reforma administrativă. „Au existat niște obstacole în ceea ce înseamnă adoptarea bugetului. Care au ținut de faptul că n-aveai cum să închizi practic imaginea bugetară. În condițiile în care, în continuare, avem de luptat pentru reducerea deficitului. Și erau aceste solicitări de relansare și respectiv reformă administrativă. Care trenau de foarte mult timp”, spune Pîslaru. Acesta a precizat că deși nu participă direct la negocierile din coaliție, înțelegerea sa este că liniile majore ale bugetului sunt deja agreate. „Cred că discuțiile sunt destul de avansate. Nefiind partea discuțiilor de coaliție, nu vă pot reda exact ce se întâmplă. Dar înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate. Și că ne îndreptăm mai degrabă către o finalizare a acestor procese. Acum nu vreau să par supraoptimist. Dar din discuțiile din guvern la care fac parte, înțeleg că lucrurile avansează”, declarată Pîslaru.
Dragoș Pîslaru, cu prilejul Zilei Naționale a Japoniei: Ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze
„Am avut în această seară bucuria de a participa la recepția organizată de Ambasada Japoniei cu prilejul Zilei Împăratului Naruhito. A fost o onoare să răspund invitației Excelenței Sale domnul ambasador Takashi Katae și exprim respectul și aprecierea mea pentru poporul japonez”, se arată în mesajul publicat de ministrul Pîslaru. La eveniment au participat și premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu, ministra Mediului Diana Buzoianu, precum și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, fapt care din perspectiva lui Dragoș Pîslaru arată că Executivul „prețuiește cu adevărat relația specială” cu Japonia. Ministrul a precizat că peste 400 de companii japoneze sunt active în România, contribuind la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea industriei și crearea de locuri de muncă. „Din perspectiva ministerului pe care îl conduc, ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze: de la infrastructură de transport (inclusiv proiecte majore precum magistrala de metrou M6), la energie verde și tehnologie de vârf, până la cercetare și inovare – inclusiv în zone precum optica de mare putere, digitalizare sau inteligență artificială. Fiecare proiect reușit înseamnă nu doar creștere economică, ci și apropierea concretă dintre societățile noastre”, mai transmite Pîslaru. „La mulți ani Împăratului Naruhito și la mulți ani, Japoniei și poporului japonez!”, se arată în încheierea mesajului publicat de Dragoș Pîslaru.
Ministerul Mediului spune că România a deblocat 30% dintre proiectele SIT NATURA 2000, după 9 ani de blocaj
SIT NATURA 2000 a fost deblocat după 9 ani de infrigement. Măsurile implementate în 6 luni au deblocat 30% dintre proiecte. „În 3 ani, să adoptăm 70% din măsurile care trebuie adoptate”, informează ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la briefiengul de după şedinţa de la guvern. „Restul de 30% au fost deja deblocate în jumătate de an. Se poate să protejăm şi natura, şi să negociem la nivelul Comisiei Europene. Am putut să mişcăm proiecte care nu au fost mişcate 9 ani”, mai spune ministrul Mediului. În luna mai este următoarea întâlnire cu Comisia Europeană. Printre proiectele deblocate se numără şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Vânturiţa, Munţii Măcinului etc, care au planurile de management necesare, mai spune Diana Buzoianu. Reţeaua ecologică Natura 2000 este reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate care are drept scop conservarea unor specii de animale și plante rare, vulnerabile sau periclitate și a mediului lor natural, în strânsă legătură cu deszvoltarea comunităților locale. Această rețea înglobează un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar și vizează conservarea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii protestează în fața Guvernului. Muncitorii reclamă probleme majore la Complexul Energetic Oltenia Ilie Bolojan, față în față cu Agenția de Rating Moody’s. Ce le-a spus despre finanțele României
MIPE: Investiții de peste 270 de milioane de euro pentru tineri și energie verde
„Am lansat două noi finanțări foarte importante din fonduri europene: 102 milioane Euro pentru tineri, în special cei care nu sunt nici la școală, nici în câmpul muncii;170 milioane Euro pentru energie verde și crearea de comunități de energie”, se arată în mesajul publicat vineri de ministrul Pîslaru. Acesta a spus că fondurile pentru tineri vor fi utilizate pentru tinerii care nu sunt nici înscriși într-o formă de educație, nici angajați pe piața muncii. Pîslaru a notat că finanțarea vizează dezvoltarea rețelelor de servicii pentru tineret și a centrelor de tineret, întrucât, „România nu își mai poate permite să piardă nicio generație „pe drum”. Termenul limită pentru depunerea proiectelor dedicate tinerilor este 8 aprilie 2026. Finanțările pentru energie verde sunt destinate dezvoltării comunităților de energie, în special în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș din Programul Tranziție Justă. „Finanțăm panouri fotovoltaice, soluții eoliene, stocare, pompe de căldură și alte surse regenerabile pentru clădiri publice și gospodării, în vederea creării de comunități de energie. Beneficiari sunt UAT-urile, care vor primi puncte suplimentare dacă încorporează în proiectul pe care îl depun gospodării interesate să intre într-o comunitate de energie alături de UAT-ul beneficiar”, se arată în mesajul publicat de Pîslaru. Acesta a mai spus că astfel de comunități „sunt esențiale pentru viitorul României”, punctând că ele reduc costurile pentru consumatori, cresc independența față de fluctuațiile pieței și păstrează resurse financiare în economia locală. Proiectele pentru energie verde pot fi depuse în perioada 25 februarie – 26 august. „Toate informațiile detaliate sunt disponibile acum pe mfe.gov.ro, site-ul oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene”, se arată în încheierea postării.