Etichetă: pislaru

Dragoş Pîslaru: România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. 15 miliarde de euro

Dragoş Pîslaru afirmă că România riscă să piardă mai mult decât mai are de primit prin PNRR. Din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge la penalități de până la 15 miliarde de euro. Suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro, conform ministrului Fondurilor Europene. Potrivit unei informări privind stadiul PNRR România are 38 de ținte și jaloane aferente reformelor din PNRR care încă nu au fost îndeplinite, deși planul de redresare se încheie peste trei luni, preia Digi24. Din această cauză, țara noastră riscă penalități totale de peste 15 miliarde de euro (informarea poate fi consultată AICI). Același document arată că, până în prezent, România a depus patru cereri de plată.  Și a primit fonduri în valoare totală de 10,72 miliarde de euro, reprezentând 50,08% din total. Dintre cele 38 de ținte și jaloane nefinalizate, 14 sunt considerate reforme cu impact semnificativ. 11 dintre acestea necesită inițiative legislative, adică au nevoie să treacă prin Parlament. Nouă proiecte au nevoie de acord politic, mai arată documentul. Implementarea reformelor este greoaie „Ritmul de implementare a reformelor este unul greoi. Fiind înregistrat progres foarte scăzut, iar în unele cazuri inexistent. Această situație generează riscuri semnificative în ceea ce privește respectarea termenelor asumate prin PNRR. În acest context, atragem atenția asupra penalităților substanțiale aplicabile în cazul neîndeplinirii reformelor la termenele stabilite, subliniind necesitatea accelerării măsurilor și a unei implicări sporite din partea coordonatorilor responsabili”, este informarea transmisă de Ministerul Fondurilor Europene. O jumătate e miliard de euro din PNRR, deja pierduți P 1 Mai ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, anunţa, pe Facebook, că România a pierdut încă o tranşă din PNRR. Aproape jumătate de miliard de euro. Banii se adaugă celor 7 miliarde pierdute deja de România încă de anul trecut. „Pierdem 458,7 milioane Euro din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți. Am primit, ieri seară (30 aprilie n.r.) evaluarea Comisiei Europene privind Cererea de plată nr. 3 din PNRR. Este una dintre cele mai dificile cereri de plată pe care România le-a avut până acum. Această cerere a fost depusă de România pe 15 decembrie 2023. Reformele incluse în CP3 trebuiau să fie deja îndeplinite corect la momentul depunerii”, a transmis Dragoș Pîslaru pe Facebook. Jaloanele din PNRR, promovate prin proiecte de lege Pe de altă parte, premierul interimar Ilie Bolojan a anunţat, joi, despre jaloanele din PNRR, că toate proiectele de lege care vor fi finalizate în următoarele două săptămâni. Ele vor fi depuse la Parlament sub formă de iniţiative legislative de către membrii guvernului. Guvernul, fiind interimar, nu mai poate da Ordonanţe de urgenţă şi nici adopta proiecte. Bolojan a menţionat că prioritar este să nu pierdem fondurile europene. Recomandarea atutorului: Sorin Grindeanu i-a scris ministrului Dragoş Pîslaru: „Vă rog să-mi transmiteți cât mai urgent lista cu proiectele legislative PNRR”

Pîslaru, despre viitoarea Lege a Salarizării: Forma finală va reflecta condițiile spațiului bugetar-fiscal existent

„După preluarea mandatului, vom asigura transparența și dialogul social astfel încât să putem adopta cea mai bună versiune posibilă a acestui act important. Forma finală va reflecta condițiile spațiului bugetar-fiscal existent și va fi realizată în strânsă colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice”, a declarat Pîslaru. Acesta a mai precizat că salarizarea unitară joacă un rol fundamental pentru rezolvarea inechităților din sectorul public și pentru modernizarea sectorului public din România.  Acesta va prelua oficial mandatul la Ministerul Muncii, începând de luni. „Voi prelua efectiv mandatul de ministru interimar al Muncii în cursul zilei de luni, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretelor semnate de președintele Nicușor Dan”, a precizat Pîslaru.  Potrivit Economedia, proiectul noii legi a salarizării bugetare se află încă în lucru. Acesta a fost pregătit de fostul ministru PSD al Muncii, Florin Manole. Noul proiect de lege prevede limitarea limitarea sporurilor și eliminarea unor beneficii precum indemnizația de hrană sau sporul pentru condiții vătămătoare, potrivit documentului obținut de sursa citată.

Dragoș Pîslaru atacă PSD: Avem prea mulți farisei care nu mai pot de grija oamenilor și de fapt își numără cutiile de pantofi.

„Pilda Floriilor ar trebui să fie o lecție importantă pentru mulți politicieni. Calitatea unui om nu se măsoară după aplauzele și ovațiile pe care le primește, ci după modul în care își duce la capăt datoria. Exemplul bun este dat de Mântuitorul care  intră în Ierusalim cu smerenie, călare pe un măgar, nu cu fast și nu cu spectacol”, se arată în mesajul publicat duminică de ministrul Pîslaru.  Pîslaru consideră că această imagine ar trebui să fie un reper pentru politicienii contemporani. „E o imagine puternică și pentru viața publică din zilele noastre: politica, adică grija pentru viața cetății, ar trebui să fie despre slujirea celor mulți, nu despre înavuțirea proprie sau obținerea popularității prin minciuni spuse frumos”. Ministrul a criticat Partidul Social Democrat: „Avem prea mulți farisei care nu mai pot de grija oamenilor și de fapt își numără cutiile de pantofi”.  Acesta a făcut aluzie la arestarea preventivă a lui Cristian Anton pentru dare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată și de constituire a unui grup infracțional organizat. Anton era șeful Autorității Rutiere Române și fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, pe vremea când era ministru al Transporturilor.   În urma perchezițiilor efectuate, procurorii DNA au găsit sume de bani de până la 500.000 de euro ascunse în cutii de pantofi.  „La mulți ani tuturor celor care își serbează astăzi onomastica și un Paște fericit comunității catolice din țara noastră!”, mai transmite Pîslaru. 

Dragoș Pîslaru, privind adoptarea bugetului: Înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate

„Înțelegerea mea este că bugetul este într-o fază avansată și că în acest moment tot ce se dorește este ca adoptarea pachetului de reformă administrativă cu pachetul de relansare și cu bugetul să se facă în același timp. Pentru că, practic, cele două pachete, unul de resurse la buget și unul este de cheltuire la buget. Ordonanța de urgență este într-adevăr una din modalitățile pe care le-a anunțat prim-ministru pe masă. Dar ce vreau să spun este că, indiferent de formă, decizia ar trebui să fie una simultană”, a declarat Pîslaru, duminică, la B1 TV.  Ministrul susținut  că întârzierile în adoptarea bugetului au fost generate de dificultățile generate de presiunile pentru reducerea deficitului, dar și de necesitatea adoptării pachetului de relansare economică și reforma administrativă.  „Au existat niște obstacole în ceea ce înseamnă adoptarea bugetului. Care au ținut de faptul că n-aveai cum să închizi practic imaginea bugetară. În condițiile în care, în continuare, avem de luptat pentru reducerea deficitului. Și erau aceste solicitări de relansare și respectiv reformă administrativă. Care trenau de foarte mult timp”, spune Pîslaru.  Acesta a precizat că deși nu participă direct la negocierile din coaliție, înțelegerea sa este că liniile majore ale bugetului sunt deja agreate. „Cred că discuțiile sunt destul de avansate. Nefiind partea discuțiilor de coaliție, nu vă pot reda exact ce se întâmplă. Dar înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate. Și că ne îndreptăm mai degrabă către o finalizare a acestor procese. Acum nu vreau să par supraoptimist. Dar din discuțiile din guvern la care fac parte, înțeleg că lucrurile avansează”, declarată Pîslaru. 

Drago Pîslaru, privind adoptarea bugetului: Înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate

„Înțelegerea mea este că bugetul este într-o fază avansată și că în acest moment tot ce se dorește este ca adoptarea pachetului de reformă administrativă cu pachetul de relansare și cu bugetul să se facă în același timp. Pentru că, practic, cele două pachete, unul de resurse la buget și unul este de cheltuire la buget. Ordonanța de urgență este într-adevăr una din modalitățile pe care le-a anunțat prim-ministru pe masă. Dar ce vreau să spun este că, indiferent de formă, decizia ar trebui să fie una simultană”, a declarat Pîslaru, duminică, la B1 TV.  Ministrul susținut  că întârzierile în adoptarea bugetului au fost generate de dificultățile generate de presiunile pentru reducerea deficitului, dar și de necesitatea adoptării pachetului de relansare economică și reforma administrativă.  „Au existat niște obstacole în ceea ce înseamnă adoptarea bugetului. Care au ținut de faptul că n-aveai cum să închizi practic imaginea bugetară. În condițiile în care, în continuare, avem de luptat pentru reducerea deficitului. Și erau aceste solicitări de relansare și respectiv reformă administrativă. Care trenau de foarte mult timp”, spune Pîslaru.  Acesta a precizat că deși nu participă direct la negocierile din coaliție, înțelegerea sa este că liniile majore ale bugetului sunt deja agreate. „Cred că discuțiile sunt destul de avansate. Nefiind partea discuțiilor de coaliție, nu vă pot reda exact ce se întâmplă. Dar înțelegerea mea este că liniile majore sunt agreate. Și că ne îndreptăm mai degrabă către o finalizare a acestor procese. Acum nu vreau să par supraoptimist. Dar din discuțiile din guvern la care fac parte, înțeleg că lucrurile avansează”, declarată Pîslaru. 

Dragoș Pîslaru, cu prilejul Zilei Naționale a Japoniei: Ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze

„Am avut în această seară bucuria de a participa la recepția organizată de Ambasada Japoniei cu prilejul Zilei Împăratului Naruhito. A fost o onoare să răspund invitației Excelenței Sale domnul ambasador Takashi Katae și exprim respectul și aprecierea mea pentru poporul japonez”, se arată în mesajul publicat de ministrul Pîslaru.  La eveniment au participat și premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Oana Gheorghiu, ministra Mediului Diana Buzoianu, precum și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, fapt care din perspectiva lui Dragoș Pîslaru arată că Executivul „prețuiește cu adevărat relația specială” cu Japonia.  Ministrul a precizat că peste 400 de companii japoneze sunt active în România, contribuind la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea industriei și crearea de locuri de muncă.  „Din perspectiva ministerului pe care îl conduc, ne dorim să folosim inteligent fondurile europene pentru a sprijini investițiile strategice româno-japoneze: de la infrastructură de transport (inclusiv proiecte majore precum magistrala de metrou M6), la energie verde și tehnologie de vârf, până la cercetare și inovare – inclusiv în zone precum optica de mare putere, digitalizare sau inteligență artificială. Fiecare proiect reușit înseamnă nu doar creștere economică, ci și apropierea concretă dintre societățile noastre”, mai transmite Pîslaru.  „La mulți ani Împăratului Naruhito și la mulți ani, Japoniei și poporului japonez!”, se arată în încheierea mesajului publicat de Dragoș Pîslaru. 

Ministerul Mediului spune că România a deblocat 30% dintre proiectele SIT NATURA 2000, după 9 ani de blocaj

SIT NATURA 2000 a fost deblocat după 9 ani de infrigement. Măsurile implementate în 6 luni au deblocat 30% dintre proiecte. „În 3 ani, să adoptăm 70% din măsurile care trebuie adoptate”, informează ministrul Mediului, Diana Buzoianu, la briefiengul de după şedinţa de la guvern. „Restul de 30% au fost deja deblocate în jumătate de an. Se poate să protejăm şi natura, şi să negociem la nivelul Comisiei Europene. Am putut să mişcăm proiecte care nu au fost mişcate 9 ani”, mai spune ministrul Mediului. În luna mai este următoarea întâlnire cu Comisia Europeană.  Printre proiectele deblocate se numără şi Parcul Naţional Piatra Craiului, Vânturiţa, Munţii Măcinului etc, care au planurile de management necesare, mai spune Diana Buzoianu. Reţeaua ecologică Natura 2000 este reţeaua ecologică europeană de arii naturale protejate care are drept scop conservarea unor specii de animale și plante rare, vulnerabile sau periclitate și a mediului lor natural, în strânsă legătură cu deszvoltarea comunităților locale. Această rețea înglobează un eșantion reprezentativ de specii sălbatice și habitate naturale de interes comunitar și vizează conservarea acestor bogății naturale pe termen lung, pentru a asigura resursele necesare dezvoltării socio-economice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Minerii protestează în fața Guvernului. Muncitorii reclamă probleme majore la Complexul Energetic Oltenia Ilie Bolojan, față în față cu Agenția de Rating Moody’s. Ce le-a spus despre finanțele României

MIPE: Investiții de peste 270 de milioane de euro pentru tineri și energie verde

„Am lansat două noi finanțări foarte importante din fonduri europene: 102 milioane Euro pentru tineri, în special cei care nu sunt nici la școală, nici în câmpul muncii;170 milioane Euro pentru energie verde și crearea de comunități de energie”, se arată în mesajul publicat vineri de ministrul Pîslaru.  Acesta a spus că fondurile pentru tineri vor fi utilizate pentru tinerii care nu sunt nici înscriși într-o formă de educație, nici angajați pe piața muncii. Pîslaru a notat că finanțarea vizează dezvoltarea rețelelor de servicii pentru tineret și a centrelor de tineret, întrucât, „România nu își mai poate permite să piardă nicio generație „pe drum”.  Termenul limită pentru depunerea proiectelor dedicate tinerilor este 8 aprilie 2026.  Finanțările pentru energie verde sunt destinate dezvoltării comunităților de energie, în special în județele Gorj, Hunedoara, Dolj, Galați, Prahova și Mureș din Programul Tranziție Justă.  „Finanțăm panouri fotovoltaice, soluții eoliene, stocare, pompe de căldură și alte surse regenerabile pentru clădiri publice și gospodării, în vederea creării de comunități de energie. Beneficiari sunt UAT-urile, care vor primi puncte suplimentare dacă încorporează în proiectul pe care îl depun gospodării interesate să intre într-o comunitate de energie alături de UAT-ul beneficiar”, se arată în mesajul publicat de Pîslaru.  Acesta a mai spus că astfel de comunități „sunt esențiale pentru viitorul României”, punctând că ele reduc costurile pentru consumatori, cresc independența față de fluctuațiile pieței și păstrează resurse financiare în economia locală.   Proiectele pentru energie verde pot fi depuse în perioada 25 februarie – 26 august.  „Toate informațiile detaliate sunt disponibile acum pe mfe.gov.ro, site-ul oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene”, se arată în încheierea postării.

Ce îi așteaptă pe români în 2026 dacă se pierd fonduri europene

Ministrul a spus că proiectele europene vor merge înainte și vor fi finanțate, probabil din fonduri românești. Întrebat cum va fi gândit bugetul pe 2026, Pîslaru a dat detalii. „Banii pe care noi îi primim acum în aceste cereri de plată sunt mai degrabă pentru zona de cash flow, adică pentru a ne asigura că avem un flux de numerar de care avem nevoie”, a declarat ministrul. Cererea de plată 4 Din acest punct de vedere, suma cea mare și cea mai importantă este 2,62 miliarde de euro din cererea de plată 4 din fonduri europene. Aceasta ar urma să fie primită în primul trimestru din 2025. „Asta e speranța noastră”, a spus Pîslaru. Cum se va face bugetul pe 2026 Cu privire la banii care vin din cererea de plată 3, ministrul a explicat procedura. „În acest moment, noi în asumția de bugetare pe anul viitor nu avem decât cum să facem ceea ce se întâmplă de obicei la finanță, să provizionăm”, a declarat Dragoș Pîslaru. Guvernul va avea o sumă pe care o estimează cumva ca provizionare anul viitor. Bugetul va avea o rezervă astfel încât, într-o eventualitate de diminuare a sumei pentru recuperarea sumelor respective, să existe acoperire. Provizionare pentru diminuare „Discutăm aici ca să fie foarte clar mai ales din zona de grant. Vom avea această provizionare astfel încât să putem avea un buget care are rezerva asumată legată de această diminuare”, a spus ministrul. Este o procedură tehnică atunci când există un anumit risc sau o anumită probabilitate pe care nu o poți estima. „Îți rezervi o sumă pentru a putea să acoperi”, a explicat Pîslaru. Nu există probleme Ministrul a subliniat că nu există o problemă în care nu există posibilitatea să construiești bugetul fără a avea răspunsul Comisiei Europene. Se provizionează o sumă asiguratorie pentru a fi siguri că se închid toate proiectele exact cum a spus mai devreme.

Dragoș Pîslaru: „A fost deblocată semnarea contractelor pentru măsurile RePowerEU din PNRR”

Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor Europene declară că a deblocat semnarea contractelor pentru măsurile RePowerEU din PNRR. El a anunțat că o serie de măsuri au fost deblocate în urma unei întâlniri de lucru cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. „Am petrecut prima parte a zilei de ieri la Ministerul Finanțelor, alături de Alexandru Nazare și echipele tehnice din ministerele noastre”, a transmis Dragoș Pîslaru într-o postare pe Facebook. Potrivit lui , întâlnirea a dus la „deblocarea unei serii de măsuri esențiale, care aduc beneficii reale românilor și erau așteptate de ceva vreme”, publică Mediafax. Printre măsurile deblocate se numără aprobarea creditelor de angajament pentru semnarea contractelor aferente măsurii de e-guvernare din Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF), un „pas important pentru digitalizarea serviciilor publice destinate cetățenilor și întreprinderilor mici și mijlocii”. De asemenea, ministrul a anunțat că s-a reușit deblocarea contractelor de digitalizare a IMM-urilor și ONG-urilor prin fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Sunt mari întârzieri și de când am preluat mandatul lupt să ajungem la zi și să sprijinim beneficiarii”, a precizat Pîslaru. Un alt punct major vizează componenta RePowerEU din PNRR „Am obținut aprobarea creditelor de angajament și astfel am deblocat semnarea contractelor pentru măsurile din componenta RePowerEU”, a spus Pîslaru, menționând două investiții: „Investiția i4B: vouchere pentru cetățenii care dețin deja panouri fotovoltaice, astfel încât să își poată instala acumulatori pentru stocarea energiei; Investiția i7: vouchere pentru populația vulnerabilă energetic – pentru izolarea locuinței, eficientizarea consumului și instalarea de panouri fotovoltaice”. „RePowerEU este un program important, pe care l-am negociat la nivel european și care trebuie prioritizat și accelerat pentru a reduce factura energetică a peste 100.000 gospodării din România”, a subliniat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Pîslaru a anunțat că va detalia suplimentar aceste măsuri în cadrul unei conferințe de presă programate pentru mijlocul săptămânii viitoare și a transmis mulțumiri publice ministrului Alexandru Nazare „pentru colaborarea excelentă”, precum și echipelor tehnice implicate, postează ministrul.